978 matches
-
în lista morții”, tocmai o alăpta pe sora mea mai mare, Elena. Nemulțumit că nu l-au găsit și pe tata, șeful a lăsat doi soldați s-o păzească pe mama și a mers să-i adune și pe alți consăteni. În timp ce soldații stăteau cu puștile îndreptate asupra ei mama se ruga: „Doamne, dacă ești cu adevărat, dă-mi un semn. Ajută-mă să-mi salvez copilul”. A urmat ceva greu de înțeles cu mintea umană: unul din soldați a mers
DESĂVÂRŞIREA ESTE VISUL MEU CEL MARE ! de RAIA ROGAC în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/raia_rogac_1462434318.html [Corola-blog/BlogPost/378835_a_380164]
-
Africa de Sud, temându-se să nu fie izolată și ostracizata de către săteni dacă se dovedește că este infectată cu virusul HIV, Lillian refuză să meargă la medic și apelează fără succes la un vraci. Luptându-se să învingă prejudecățile și superstițiile consătenilor, precum și discriminarea căreia îi cad victime bolnavii de SIDA pe tot cuprinsul continentului african, Chanda o are de partea sa numai pe Esther, o fetiță orfana, care a recurs la prostituție pentru a se putea întreține și care are o
Minifestivalul Filmelor Germane la Cityplex Brasov by http://www.zilesinopti.ro/articole/4161/minifestivalul-filmelor-germane-la-cityplex-brasov [Corola-blog/BlogPost/98439_a_99731]
-
jud. Lăpușna- Cărpineni, Boghiceni ș.a. Mă uit, că și la mine în Vadul-Leca s-au cam rărit cetele de colindători și urători. Cauza, care va duce în viitorul apropiat la dispariția obiceiurilor de iarnă am găsit-o în conversațiile cu consătenii. De vină este Biserica și Organele Supreme de Stat. Biserica e vinovată, că nu poate să treacă la un stil unic, mondial, stilul nou. Nicidecum Mitropolia Moldovei nu se poate rupe de la Patriarhia Moscovei. Numai noi, românii basarabeni din tot
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1488091559.html [Corola-blog/BlogPost/380439_a_381768]
-
din vioară”, “Cine-o făcut crâșma-n drum”, “Pavele, Pavele”. Două dintre ele, “Doina din Chelința” și “Jocul bătrânilor din Chelința”, mă readuc în satul și în anii copilăriei mele. În ultimii ani cărările vieții m-au condus spre un consătean dintr-o generație mai tânără, preotul iconom stavrofor Radu Botiș. Întâlnirile și discuțiile, evenimentele care ne-au adus împreună, informațiile care mi-au venit pe diverse canale, mi-au permis să-l cunosc într-o oarecare măsură, să-i descopăr
ARS VIVAT, ARTICOL DE PROF. TRAIAN RUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ars_vivat_articol_de_prof_tr_al_florin_tene_1361377941.html [Corola-blog/BlogPost/351963_a_353292]
-
despre astfel de activități intrate oarecum în istorie. Ușa cârciumii se deschise larg și în încăperea sulfuroasă pătrunse o sperietoare de ciori. Asta pentru noi cei neobișnuiți cu moda în rural. Pentru cei de-ai casei era moș Cotârlă, un consătean ale cărui obiceiuri erau foarte bine cunoscute. Prin urmare, toți se făcură că nu-l văd, fiindcă iscusința sa de a bea moca era deja legendară. De data asta însă, moșul se duse cu pași apăsați la tejghea, se sprijini
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
sat. Rușine! (după o știre transmisă la radio)Ușa cârciumii se deschise larg și în încăperea sulfuroasă pătrunse o sperietoare de ciori. Asta pentru noi cei neobișnuiți cu moda în rural. Pentru cei de-ai casei era moș Cotârlă, un consătean ale cărui obiceiuri erau foarte bine cunoscute. Prin urmare, toți se făcură că nu-l văd, fiindcă iscusința sa de a bea moca era deja legendară. De data asta însă, moșul se duse cu pași apăsați la tejghea, se sprijini
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
făcut. Cum ajungem noi cu mașina, un camion militar, în Neptun să tăiem iarba de prin șanțurile de pe marginea șoselei, undeva prin dreptul actualei clădiri unde a fost B.C.R. Neptun, trece o basculantă pe lângă noi, al cărui șofer era un consătean de al meu și prieten pe deasupra cu fratele meu ,maistrul. Firesc pentru nebunia mea de atunci a fost să-l opresc și să mă urc în cabina acestuia, apoi toată ziua să mă plimb cu el pe unde avea treabă
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415342546.html [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]
-
cu mult mai mari decât “scoicile” noastre cum le numeam noi, rangul doi Luță. - Soldat, ce-i cu tine într-o mașină civilă? mă luă el la rost imediat. - Să trăiți, tovarășe comandant, m-am plimbat și eu cu un consătean, rudă de-a mea prin stațiune, minții ei pe loc. - Șapte zile de arest soldat. Treci în front și să raportezi comandantului tău ce s-a întâmplat. - Am înțeles, să trăiți! Norocul meu a fost că nu am mai avut
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415342546.html [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]
-
Ce zici, Săndica, mai ai curajul unei noi prestații pe scena căminului cultural? - Ești comic, profesore. Sper că nu dorești să dăm noi spectacol acum. - Nu, doar să dansăm decent, ca doi intelectuali, nu să ne bâțâim cum fac acum consătenii noștri, care, după cum observ, au intrat cam adânc în „crama președintelui”. - Nu am nimic împotrivă, merg cu plăcere. Chiar doream să plec din fumul acesta. Mă sufoc, cu toate că au ferestrele larg deschise. Nu intră nicio adiere de afară și, după cum
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391156315.html [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
-ntărâte vorba de la o treabă care cam plictisise, nu mai știu care, cineva, parcă Lică al Vasilichii lu' Benga se întărâtase cu Vică al Corinului căutând să găsească sensul precis al unui cuvânt pentru care, se ciorovăiau ei între ei, consătenii cică lor nu l-ar întrebuința cum trebuie și de aici se trezeau cu multe încurcături în toiul discuțiilor iar o așteptată înțelegere, amânată... - Zi cuvântul și nu mai mă ține de la mână, vere Niță, uitând că scopul era altul
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
ei: ăsta zice că-s nebună, precis nu-mi dă viza!Dar a primit-o, și în același an, 1992, traversează Atlanticul și face prima vizită în Statele Unite. A fost atunci în zona Chicago, statul Michigan, unde avea foarte mulți consăteni și rude. Neamul Stănilă este răspândit peste tot în America și în lume, știam acest lucru de la nea Mitică. Și el descinde dintr-o ramură a acestui neam, având unul dintre bunici cu numele Stănilă - bunicul din partea mamei, Ion, poreclit
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila_capitolul_xxviii_.html [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]
-
i-a permis. Și-a iubit neamul și familia ce a înconjurat-o mereu cu grijă și dragoste. Astăzi, cei dragi ai săi îi simt gândurile pline de dragoste și recunoștință, de-acolo din cer, de Sus... Dar rudele și consătenii îi sunt aproape. Se implică în viața culturală a Sebeșului de Sus, în organizarea acelor întâlniri devenite tradiționale, Fiii satului. Chiar dacă sunt la mii de kilometri depărtare, Luciana Stănilă și nea Mitică Sinu țin legătura. Nicole și Mitică Sinu au
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila_capitolul_xxviii_.html [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]
-
Nicole și Mitică Sinu au primit-o cu drag în Arizona, când a avut ocazia să viziteze împreună cu ei orașul și împrejurimile, și au retrăit pentru câteva zile amintirile împletite în fire de dor, despre Sebeșul de Sus și despre consătenii lor. După ce am vorbit cu doamna profesor Stănilă minute multe la telefon, într-o atmosferă destinsă, deschisă și deosebit de plăcută, aflând atâtea despre viața și cariera Domniei Sale, am înțeles și mai bine de ce nea Mitică, atunci când povestește de ea, rostește
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila_capitolul_xxviii_.html [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]
-
o comună mai îndepărtată, însă nu așa de departe încât să nu-și viziteze familia când avea chef, sau venea cu treburi spre oraș. Doar comuna era în drumul ei către Constanța. Era interesant că toți noii mei cumnați erau consăteni cu soțul cumnatei mai mari, inclusiv soția fratelui ei, și ea învățătoare în comuna unde m-am stabilit provizoriu. Doar cea de vârsta mea, care era divorțată, locuia cu noi în casa părintească, dar și soțul său fusese tot din
PRIMA NOAPTE DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444909424.html [Corola-blog/BlogPost/372587_a_373916]
-
mama și copiii au îndurat calvarul prin trenuri, care i-a dus întâi undeva în Basarabia, și numai apoi la Cernăuți. Ajunși la Adâncata, s-au spălat prima dată după o lună de zile, în iazul de acolo, de unde un consătean, Gheorghe Zaiț, i-a luat cu căruța. La Tereblecea îi aștepta o altă nevoie - casa le era ocupată de niște oameni evacuați din Pătrăuți, care au eliberat-o tocmai peste un an. Văzându-se la vatră, mama Ecaterina a mulțumit
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR by http://uzp.org.ro/martirajul-romanesc-copii-ai-deportarilor/ [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
gratis...așa că vin ceva mai mulți ca altădată. Aici biserica era renovată, prosperă, căci primiseră ceva fonduri, despăgubire pentru casa parohială și clădirea veche a școlii românești, care au fost luate de stat. Am vizitat apoi Budapesta. Mă uitam la consătenii mei. Doamnele de la primărie, pe vremuri niște frumuseți de femei, își cărau cu greu povara anilor. Una nici nu putu să urce până sus cu noi. „Uite, bă, ce minunății, și noi am stat ca proștii, ieri, prin Gyula!” se
DRUMUL SPRE ACASĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Drumul_spre_acasa_.html [Corola-blog/BlogPost/360866_a_362195]
-
cont că era avut sau nu, că era român, ungur sau țigan, că în satul lor se găseau de toate felurile. Era și foarte săritor și dacă putea ajuta cu ceva, o făcea fără să stea prea mult pe gânduri. Consătenii îl iubeau și respectau și nu de puține ori îl compătimeau, uneori chiar în prezența lui, pentru faptul că nu își luase o nevastă cu același caracter. În timp ce pe fața lui flutura în permanență un zâmbet, fața Măriei arăta ca și cum
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392345755.html [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > CONSĂTEAN CU O ZEIȚĂ (5) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1067 din 02 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului - Cum era Simona în copilărie ? - Simona moștenește de la mama ei, Fifi, neastâmpărul și gingășia. Frumusețea trăsăturilor și temperamentul jucăuș...Și, cum
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (5) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Consatean_cu_o_zeita_5_costel_zagan_1386011989.html [Corola-blog/BlogPost/363076_a_364405]
-
toată ziua! Ca o vrăbiuță! Vorbele bunicii îmi aduc din memoria afectivă pasărea măiastră a lui Brâncuși. Și, în același timp , vorbele : - J`ai senti que j`ai touche la au neant! Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (121) Referință Bibliografică: CONSĂTEAN CU O ZEIȚĂ (5) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1067, Anul III, 02 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (5) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Consatean_cu_o_zeita_5_costel_zagan_1386011989.html [Corola-blog/BlogPost/363076_a_364405]
-
față cu Părintele Veniamin Micle, s-a purtat astfel, mereu în jurul cărții. - Preacuvioase Părinte Veniamin Micle sunteți de peste 35 de ani în zona Vâlcei. Originea dumneavostră este însă departe de ținuturile oltenești, tocmai în nordul Transilvaniei, în județul Maramureș, fiind consătean cu ÎPS Părinte Arhiepiscop Iustinan Chira - Venerabilul Arhipăstor Duhovnicesc al Maramureșului și Sătmarului. Cum a ajuns un maramureșean în Oltenia și cum de s-a atașat atât de tare de aceste ținuturi? - Da, într-adevăr, originar sunt din Maramureș. Strămoșii
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
după ani de zile petrecuți departe de țară, de familie, s-a întors în România, acasă. Fiica lui s-a mutat ulterior la Târgoviște, unde este înmormântat și tatăl ei...Atât mai știa nea Mitică despre ce se întâmplase cu consăteanul lui, după ce părăsise continentul american. Pe tot parcursul discuției noastre despre Ion Ritivoi am simțit cât de mult îl apreciase Dumitru Sinu, iar în final, a rostit câteva cuvinte care spun totul: “Nea Ion Ritivoi a fost un om ager
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6.html [Corola-blog/BlogPost/375124_a_376453]
-
indivizi abuzivi și cinici. Am rămas fără aceste unelte pentru încă multi ani, de atunci încolo, fiind nevoiți să cerem împrumut de pe la vecini, când aveam vreo trebuință. De bine de rău, noi am rămas numai cu această pagubă, dar alți consăteni au pățit și mai rău. ,,Oaspeții” noștri umblau prin sat, obligând lumea să le dea alimente și păsări, pe care le băgau în câte un sac, după ce le suceau gâtul (evitând, în caz de tăiere, pierderea de sânge). Unul dintre
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
Zboghitești, toată această Familie de Haiduci cu preoții lor, cu învățătorii lor, cu ofițerii lor, cu elevii și profesorii lor, cu țăranii de cremene și amazoanele lor soții, cu fecioarele temerare precum luptătoarele dace, cu mic, cu mare, cu toți consătenii lor au fost o Generație a sacrificiului suprem-Poartă deschisă spre o nouă eră creștină întru mântuirea Neamului: „Dacă S-a răstignit însuși Fiul lui Dumnezeu pentru a mântui lumea, atunci cum să nu înțelegem sacrificarea unei civilizații? Asta e taina
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
la fel ai zice: - Doamne, ce repede a trecut viața mea! În drum spre bârlogul meu, mă opresc lângă ograda lui Trifu, gospodar respectat și la locul lui. Are o casă care nu se deosebește cu nimic de a celorlalți consăteni. Dar mai are și o cameră mansardată, nu mai mare cred, de doi pe trei, cu balconaș. Sau chiar mai puțin. Parcă e un adăpost din turtă dulce pentru eroul nu știu cărui basm. Așa mi-am dorit eu să locuiesc toată
CE E DE FĂCUT? de ION UNTARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ce_e_de_facut_ion_untaru_1329990656.html [Corola-blog/BlogPost/357961_a_359290]
-
cineva din sat, ateul-ideolog se oferea să-i sape mortului groapa. „De ce să nu-i ajut pe oameni? Sunt voinic, am destulă putere”, spunea el și punea mâna pe hârleț. Vedea, probabil, un rost ascuns în a le săpa groapa consătenilor plecați „dincolo”. Cu toate acestea, așa materialist cum era, tatăl îi acorda lui Ștefan toată libertatea pentru a se ocupa cu tot ce-i plăcea și nu o dată s-a întâmplat să sape el grădina în locul fiului sau să trebăluiască
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]