972 matches
-
Africa de Sud, temându-se să nu fie izolată și ostracizata de către săteni dacă se dovedește că este infectată cu virusul HIV, Lillian refuză să meargă la medic și apelează fără succes la un vraci. Luptându-se să învingă prejudecățile și superstițiile consătenilor, precum și discriminarea căreia îi cad victime bolnavii de SIDA pe tot cuprinsul continentului african, Chanda o are de partea sa numai pe Esther, o fetiță orfana, care a recurs la prostituție pentru a se putea întreține și care are o
Minifestivalul Filmelor Germane la Cityplex Brasov [Corola-blog/BlogPost/98439_a_99731]
-
poeta Ana Blandiana și poetul Ioan Alexandru. Surprinzatoare și plăcută a fost precizarea făcută de un fost coleg de redacție al lui Onuc, de la ziarul județean „Năzuință” din Zalău, unde a lucrat și autorul cărții amintite, că Onuc a dăruit consătenilor cartea „Astra în satul meu...” Am râs în gând... Mi-am amintit că un coleg hâtru, Gelu Ciucă, esențializa personalitatea fiecărui coleg cu o poreclă. Pe Onuc l-a „citit”, că îi plac cărțile și i-a zis „Badea Cârțan
ASTRA ÎN SATUL MEU , CRONICĂ DE PROF.D.PĂSAT CĂLINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383629_a_384958]
-
viticultor adevărat..” Anii au trecut și, ajuns pe la „școlile cele mari”, cum spunea Buldulea, din nuvelă lui Slavici, am cunoscut orașul Drăgășani din literatura lui Gib Mihăescu, cu care mă mândream, așa cum se făleau și colegii mei de la facultate cu consătenii lor: Liviu Rebreanu, G. Coșbuc, sau Ion Pop - Reteganul. Atunci, m-am întrebat, în sinea mea, de ce orașul meu nu se numește Gib Mihăescu, așa cum Hordou a devenit Coșbuc, Prislop a devenit Rebreanu, Haimanale a devenit Caragiale? Revenit pe meleagurile
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
stradă pe care-l evită tocmai epurarea uitată. Dragi mâncători de supe delicioase bine sărate cereți primarului tocmai ales să săreze corespunzător și administrația comunei. Altfel va trebui să trăiți în saramură din cauza incompetenței. Incompetenței cui? Doar și primarul este consătean cu Dumneavoastră. Nu sunt deci mai multe oale pe foc! Referință Bibliografică: O supă bună / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2064, Anul VI, 25 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
O SUPĂ BUNĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383769_a_385098]
-
profilul. Minodora Chendea, soția sa, economist și cameraman ad-hoc, îl acompaniază și îl ajută. În final, la căpătâiul românului ce odihnește în cimitirul din Mariestad, în Suedia, va veghea o cruce ortodoxă, tăiată în marmură de meșteri argeșeni, foștii săi consăteni: “Nu se poate să-ți tai toate rădăcinile cu pământul strămoșesc...Rămân (emigranții, n. n.)...cu sufletul tras când într-o parte, când într-alta, etnicitatea e un resort ce nu poate fi dezamorsat”. Un al doilea vector ideatic, așa-zicând
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
ani, alături de actorul care, cu mare părere de rău este azi printre noi doar sufletește, Nae Lăzărescu! S-ar supăra nemțenii locurilor natale ale actorului Vasile Muraru dacă nu i-am pomeni aici, pentru că ei îl revendică în iubire. Sunt consătenii săi din comuna Doina, aproape de Roznov, în județul Neamț. Actorul Vasile Muraru este printre cei puțini, dar valoroși din comedia universală care joacă frumos, cinstit, glumind cu prostia omenească fără să spună un cuvânt ce doare și alt cuvânt ce
VASILE MURARU. VOIOŞIA, O DETERMINARE SPIRITUALĂ UNIVERSALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383785_a_385114]
-
Bucovinei” a întârziat cu câteva săptămâni, negăsindu-l în viață pe acel care și-ar fi amintit întâmplarea miraculoasă din copilăria sa amară. Și primăreasa din Mahala, Elena Nandriș, a venit la vernisaj cu speranța de a regăsi chipuri de consăteni pe pânzele pictorului. Contrariată de inscripția de sub portretul bătrânei îmbrăcată într-un cojoc lung, cu broboada pe ochi, cu o expresie încruntată a feței, se întreba cine-i această Elisavetă Mardare din Cotul Ostriței, înveșnicită în tuș și acuarelă pe
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
încât noi le auzeam telepatic și i le citeam în privirea șfichiuitoare. ... Acum, Leul în iarnă, Fănuș, era cu atât mai împăcat cu cât, peste decenii, tocmai studentul din acea lună mai 1972, nimeni altul decât el, Viorel Mortu (Coman), consăteanul filosofului Vasile Băncilă, căruia Lucian Blaga îi dedicase ediția princeps a ,,Trilogiei culturii’’, finalizase o redutabilă teză de doctorat despre Povestirile Magice din mirifica lume a Bălților Brăilei, Dunării de Jos și Drumului Brăilei (spre Grădiștea prunciei marelui prozator, pe
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
se curme, pesemne îngroziți, de vreme ce au avut timp și reacții conștiente de a se îmbrățișa, viețile artistei Filofteia Lăcătușu și soțului ei! Dispariția artistei are și azi, după aproape patruzeci de ani, ecouri inimaginabil de dureroase pentru familia sa, pentru consătenii săi, pentru întreaga lume muzical folclorică românească. Nu s-a rupt nicio clipă și niciun pas de rădăcinele ei sătești, păștea oile, muncea la câmp și învăța fetele satului să cânte, pe malul râului Șușița, șezând pe pietre, cu picioarele
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
ce ne atestă existența milenară pe această gură de rai, numită Bucovina, cu un singur gând: ca prin intermediul „ZORILOR BUCOVINEI”, „publicației ce are o voce distinctă, să-l convingă pe fratele său Gheorghe Ciocălău din satul natal, Berestea, pe toți consătenii și conaționalii din această parte înstrăinată de Țară, că trebuie, în sfârșit, să înțeleagă greșeala politică că nu sunt „moldoveni”, ci Români, demni urmași ai lui Decebal și Traian, că e timpul să se întoarcă la etnia lor inițială, să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93590_a_94882]
-
Gheorghe, care spune că e „moldovean”. Îi povățuiesc și pe copii, și pe nepoți, nicicând să nu se rușineze că sunt români, fiindcă trădarea străbunilor e cel mai mare păcat. Doresc foarte mult să ajungă și la inima rudelor și consătenilor mei, a tuturor conaționalilor de bună credință de pe acest picior străbun de plai, că suntem Români, nu „moldoveni”, și dacă ne-am uni, am fi o forță”. Și după cum se vede și copiii sunt pe seama tatălui, bine educați, cu stimă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93590_a_94882]
-
întâlneam, îmi vorbea mult și profund despre anii închisorii comuniste, despre prigoana și urgia comunistă ce s-a abătut asupra neamului nostru timp de o jumătate de veac, despre anii copilăriei din satul său natal - Husasău de Criș și de consătenii lui, de „bihorenii lui” cu care vorbea în graiul specific locurilor sale natale, de tatăl său care a fost tot slujitor al altarului, apoi de anii de studii de la Oradea și Cluj, de Episcopul care l-a hirotonit și marcat
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
a fost și întâlnirea cu grupul sărmășan „Graiul Câmpiei”, îmbrăcat în „straie naționale” și condus de doamna directoare a Bibliotecii „Liviu Rusu”, Burian Dinuca. Ajuns în satul natal Hădăreni, într-o altă entitate existențială, m-au așteptat, părinții, frații, surorile, consătenii, cărora le-am arborat la „casa lor veșnică” un „SFÂNT TRICOLOR ROMÂNESC”, făcându-i în felul acesta părtași și pe dânșii la acest moment-periplu românesc sărbătoresc. Am fost la un moment ireversibil al vieții noastre; un moment când credeam că
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
de fiecare dată când am ieșit în lume cu un nou volum, șia asumat rolul de maestru de ceremonii și principal orator la lansare. Exact cum a făcut și în cazul poetului Ioan Hentea, prietenul său de o viață și consăteanul cu un an mai tânăr. Iar asta ma făcut să înțeleg cât de specială este relația noastră, cât de profundă este recunoștința și dragostea ce io port. Spre finele anului 2014, mia venit ideea realizării unei cărți care săl aibă
Argument La Întâlniri cu Profesorul Onufrie Vințeler [Corola-blog/BlogPost/93119_a_94411]
-
permite azi, la o vârstă atât de înaintată să aibă unde să ducă o floare și să aprindă o lumânare tuturor membrilor familiei sale, cărora nu le cunoaște mormântul, dar care acum revin, simbolic, acasă. De asemenea, le mulțumește tuturor consătenilor care n-au pregetat să-i ajute pe cei din munți, din respect față de prea iubitul lor dascăl, Iancu Arnăuțoiu, și din dragoste față de Toma și Petre Arnăuțoiu. Celor care au contribuit la realizarea monumentului le dorește multă sănătate și
Inaugurare monument Haiducii Muscelului [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
un ceferist, spălător de vagoane în Triaj. Bărbat de vreo 40-45 de ani dintr-o comună de lîngă Titu. Autor de schițe orale. Făcea cronica întîmplărilor din comuna lui și a celor din triajul de vagoane. Ascultătorii cunoșteau întîmplările, erau consătenii lui, ceferiști și ei. Le plăcea însă cum le povestea omul, Cornățel îl chema. Cînd n-avea nimic nou - erau și asemenea zile - îl puneau să povestească vreuna mai veche, ceea ce nu accepta totdeauna. Nu-i plăcea să se repete
De ce povestim? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8253_a_9578]
-
faptul că o formă de exil au fost și deportările compatrioților noștri. Eu, de pildă, am citit cu o deosebită tulburare sufletească o carte despre istoria satelor basarabene, iar din articolul dedicat satului meu am aflat că cinci sute de consăteni ai mei au fost deportați. Dacă mai punem la socoteală că, în război, au mai murit câteva sute, apoi că foarte mulți dintre ei au fost nimiciți de foamete, vă dați seama că satul meu a fost aproape ras de pe
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
vorba universul". Asemenea texte ar trebui publicate separat, aici părând rătăcite printre zecile de nume care bat bine peste sută. în marele devotament pentru soțul și mentorul ei, Adela Popescu a supralicitat sumarul. Ar fi putut selecta din fiecare categorie: consăteni, colegi de facultate, publiciști bucovineni, ziariști locali, poeți și prozatori ajutați sau lansați de G. Muntean, fără să țintească exhaustivul. Așa cum este acum și având și o hârtie foarte groasă, ca de album, cartea abia poate fi ținută în mână
Remember by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7066_a_8391]
-
urmă, o familie și-a găsit caii cu limbile tăiate, într-o baltă de sânge. Mostruozitatea, greu greu de înțeles, nu a dus la niciun rezultat în vederea găsirii vinovaților. Autor: Ana-Maria Șinca Cei trei cai au fost ținta bestialității unor consăteni, despre care membrii familiei spun că în ziua precedentă le-au adresat amenințări cum că vor avea de suferit. Și aproape așa a fost, de suferit au avut cei trei cai, dintre care un mânz, pentru că limbile lor au fost
După mutilarea celor trei cai din Prahova, făptașii nu au fost prinși () [Corola-journal/Journalistic/81210_a_82535]
-
pentru cariera mea“. din presa vremii acum... 100 ani „Înveninări cu carne de vită bolnavă. De câteva zile bântuie în comuna Armenișul-de-Câmpie între vite epidemia de splină. Un țăran a tăiat vitele sale bolnave și carnea a vândut-o ieftin consătenilor. Toți cari au mâncat din această carne s-au înbolnăvit și mulți au și murit în chinuri teribile... Țăranul, care a vândut carnea, a fost dat în judecată“. (Drapelul din 25 februarie 1906). „Linia ferată Caransebeș - Hațeg. Guvernul a aprobat
Agenda2006-08-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284767_a_286096]
-
este căutat de oamenii legii din întreaga țară l Sâmbătă, 10 iunie, în jurul orei 14,20, în Periam, pe când se îndrepta spre casă, Daniel P. , de 27 de ani, a fost acostat de Constantin S. , de 37 de ani, un consătean cu care avea niște neînțelegeri mai vechi. În timpul unei noi discuții încinse între cei doi, Daniel P. a fost amenințat și înjurat. Supărat fiind, nu a stat prea mult pe gânduri, așa că a scos din buzunar pistolul cu gaz marca
Agenda2006-24-06-politia () [Corola-journal/Journalistic/285058_a_286387]
-
de o moarte cruntă. Tânărul în vârstă de 19 ani și-a pierdut viața în urma unui atac spontan care a avut loc în noaptea de miercuri spre joi. Daniel Nica a pierit după ce a fost înjunghiat în inimă de un consătean. Fără niciun motiv. Agresorul, un bărbat în vărstă de 48 de ani, într-o clipă i-a luat viața elevului. Primarul din localitate, Florin Leaua, a declarat pentru ZIUA DE BUZĂU, că incidentul s-a petrecut miercuri noapte, în jurul orei
Clipe de groază la Buzău. Moartea teribilă de care a avut parte un licean () [Corola-journal/Journalistic/42148_a_43473]
-
peripețiile sunt uneori fantastice și doar eroii au virtuți omenești. Observația noastră are în vedere adevărul moral rezultat din experiență. Nimic nenatural nu se întâmplă în satul lui Boancă, nimic în viața de familie sau în relațiile dintre vecini sau consăteni. Ca și acum un secol și jumătate în urmă, eroii lui Boancă, pentru a prinde viață, trebuie să treacă prin cât mai multe peripeții. Iar unii nu prind viață nici după! Nu ne dăm seama dacă în realitate autorul a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
s-a dus și Ioana și a rămas casa în care acum stă Dumitru cu Tița. Să nu faceți ca ei! Pedeapsa Divină Dumitru Cristescu, zis Perceptorul sau Crâșmarul, pe vremea cât a fost perceptor, i-a deposedat pe mulți consăteni de-ai lui de bucățica lor de pământ, încărcându-i cu cote fictive. Așa s-a îmbogățit și a deschis crâșmă. Era un bărbat înalt, de vreun metru șaptezeci și cinci, gras, ras la față, cu un cap mare cât o baniță
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
doresc să încep să ajut persoanele, ca să aibă un viitor mai bun, dacă conducere bună nu avem. Acum sunt sigură că noi putem să trăim mai bine, doar trebuie să dorim. Eu doresc să îi ajut pe semenii mei, pe consăteni și pe poporul țării noaste. Acum este mai simplu și fiecare-și poate face viitorul bun. Mă gândesc că o să mă folosesc și eu de produsele acestei companii. Asta se va întâmpla peste un timp, când o să încep să-mi
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]