103 matches
-
genetice cu reproducători remarcabiliă, fie apar accidental (ca urmare a unei selecții prea intense, în special familialeă; linia consangvinizată - este cea mai mică populație, care evoluează sub influența derivei genetice; prezintă o mărime genetică mică (2-8Ă, o creștere medie a consangvinizării pe generație mai mare de 6%; sunt create deliberat, ca linii de laborator, cu un înalt grad de homozigoție, pentru cercetare și diagnostic; după maximum 2 generații ele intră în drift genetic și dispar (se dezintegrează genetică; linia stabilă genetic
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
și să nu se ia în discuție parametrii deosebit de importanți pe baza valorii cărora să se poată stabili statusul actual al populației analizate: structura, izolarea reproductivă, intervalul de generație, înrudirea în sine, creșterea medie a homozigoției pe generație, depresiunea de consangvinizare, mărime genetică, strămoși importanți (identificați matematic și nu doar nominalizați pe criterii aleatoareă, determinismul genetic al caracterelor importante economic, metodele de control oficial al performanțelor, predicția valorii de ameliorare a reproducătorilor, estimarea efectului selecției artificiale, predicția trendului genetic al populației
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
în pericol. bă Conservarea prin gestiune - vizează modificarea genetică controlată a unei populații, cu scopul eficientizării ei economice. Cu alte cuvinte, conservarea prin gestiune reprezintă „prezervare plus ceva ameliorare genetică”. Ameliorarea populației respective se face aplicând un management perfect al consangvinizării, în sensul de a menține acest parametru la valori acceptabile, asigurând o mărime efectivă corespunzătoare pentru a înlătura pericolul intrării ei în derivă genetică și a face astfel mai mult rău. Se aplică populațiilor cu status vulnerabil. Conservarea resurselor genetice
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
este scăderea variabilității genetice ca urmare a aplicării unei intensități a selecției prea mari. O valoare mare a intensității selecției (deși de dorit pentru obținerea unor câștiguri genetice semnificativeă are repercusiuni negative din două considerente: pe de o parte creșterea consangvinizării și scăderea mărimii efective, urmate de intrarea în derivă genetică, iar pe de altă parte scăderea drastică a variabilității genetice și limitarea astfel a câmpului de acțiune pentru selecția naturală (populațiile pot dispărea accidental prin apariția unor factori de mediu
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
pentru selecția naturală (populațiile pot dispărea accidental prin apariția unor factori de mediu nefavorabili boli). În această ordine de idei, este binecunoscut situația rasei Holstein-Friză care se află în pericol de trecere în linie moderat consangvinizată, ca urmare a creșterii consangvinizării și scăderii mărimii genetice. Necesitatea conservării resurselor genetice rezidă în câteva argumente și anume: populațiile pot prezenta anumite gene neutre în prezent, dar posibil utile în viitor (de exemplu, cazul rasei Sură de Stepă, care este indemnă genetic la leucoză
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
-16, cu productivitate sporită și rezistent la boli, orzoaica T.F.-240, ovăzul T.F.-9, un soi de porumb - Portocaliu de Târgu Frumos (hibrid între porumbul portocaliu de Ezăreni, creat de Gh. Bontea și soiul italian Pignoletto d’Oroă, iar prin consangvinizarea florii-soarelui a obținut mai multe linii de perspectivă. A.P. a fost primul cercetător care a inițiat lucrări de citologie. La București, între anii 1962-1973, a efectuat cercetări de genetică aplicată în direcția hibridărilor îndepărtate la cereale păioase (încrucișarea grâului cu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
-16, cu productivitate sporită și rezistent la boli, orzoaica T.F.-240, ovăzul T.F.-9, un soi de porumb - Portocaliu de Târgu Frumos (hibrid între porumbul portocaliu de Ezăreni, creat de Gh. Bontea și soiul italian Pignoletto d’Oroă, iar prin consangvinizarea florii-soarelui a obținut mai multe linii de perspectivă. A.P. a fost primul cercetător care a inițiat lucrări de citologie. La București, între anii 1962-1973, a efectuat cercetări de genetică aplicată în direcția hibridărilor îndepărtate la cereale păioase (încrucișarea grâului cu
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
că cercetări ulterioare vor modifica aserțiunile de mai sus. Pe plan mondial, selecția și încrucișarea animalelor s-a făcut de către om încă de la începutul domesticirii acestora. In mod empiric, s-a procedat și la încrucișări neînrudite, atât pentru contracararea efectelor consangvinizării, cât și pentru accentuarea, sau măcar păstrarea în limite admisibile, a unui anumit caracter dorit. Prin urmare, pentru specia luată în studiu, Cyprinus carpio, L., este mai greu de precizat când s-au făcut primele lucrări de selecție empirice, ea
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
fiecare populație de animale domestice trebuie să aibă un grad de înrudire mediu, specific acesteia. Imperecherea între ele a unor animale care au un grad de asemanare genetică mai mare decât gradul mediu de înrudire al populației poartă denumirea de consangvinizare. In practică se consideră că animalele care au un stramoș comun cu 5 generații în urmă, sunt suficient de strâns înrudite, depășind media de înrudire a populației, astfel că încrucișarea lor va duce la consangvinizare, deci la creșterea homozigoției. Mărimea
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
al populației poartă denumirea de consangvinizare. In practică se consideră că animalele care au un stramoș comun cu 5 generații în urmă, sunt suficient de strâns înrudite, depășind media de înrudire a populației, astfel că încrucișarea lor va duce la consangvinizare, deci la creșterea homozigoției. Mărimea populațiilor de animale domestice este factorul determinant care influențează direct gradul ei de consangvinizare, în cazul izolarii reproductive. Acest aspect deosebește mult speciile de pești de celelalte animale domestice, în cazul peștilor, populațiile fiind mai
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
generații în urmă, sunt suficient de strâns înrudite, depășind media de înrudire a populației, astfel că încrucișarea lor va duce la consangvinizare, deci la creșterea homozigoției. Mărimea populațiilor de animale domestice este factorul determinant care influențează direct gradul ei de consangvinizare, în cazul izolarii reproductive. Acest aspect deosebește mult speciile de pești de celelalte animale domestice, în cazul peștilor, populațiile fiind mai numeroase, iar numărul de reproducători utilizați, mult mai mare. Prin urmare, gradul mediu de înrudire al fiecărei populații de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
în cazul altor specii de animale domestice. Totuși, încrucișarea unor exemplare cu grade de înrudire mari se practică și în ameliorarea piscicolă, pentru creșterea gradului de homozigoție, care va asigura efectul heterozis la prima generație de încrucișare (Vintilă, I.,1988). Consangvinizarea modifică structura genetică a unei populații numai în sensul modificării frecvenței genotipurilor, nu și al genelor. După gradul de înrudire al parentalilor, împerecherile înrudite sunt de mai multe feluri: consangvinitate curentă, care cuprinde împerecherea dintre indivizi cu un grad de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
a unei populații numai în sensul modificării frecvenței genotipurilor, nu și al genelor. După gradul de înrudire al parentalilor, împerecherile înrudite sunt de mai multe feluri: consangvinitate curentă, care cuprinde împerecherea dintre indivizi cu un grad de asemănare genetică mare; consangvinizare necurentă, în care caz gradul de rudenie este mai îndepartat. Consangvinizarea curentă are loc atunci când împerecherile se fac între indivizi cu un grad de asemănare genetică mare. Ea este de două tipuri (Vintilă, 1988): imperechere incestuoasă, care are loc între
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
al genelor. După gradul de înrudire al parentalilor, împerecherile înrudite sunt de mai multe feluri: consangvinitate curentă, care cuprinde împerecherea dintre indivizi cu un grad de asemănare genetică mare; consangvinizare necurentă, în care caz gradul de rudenie este mai îndepartat. Consangvinizarea curentă are loc atunci când împerecherile se fac între indivizi cu un grad de asemănare genetică mare. Ea este de două tipuri (Vintilă, 1988): imperechere incestuoasă, care are loc între părinte și descendent, sau între frate și soră, și produce un
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
între frate și soră, și produce un grad de homozigoție per generație de 12 - 15 % ; împerechere apropiată, de tip semifrați x semisurori, bunic x nepoate, dubli veri primari între ei, care produce un grad de homozigoție per generație de 6-12 %. Consangvinizarea necurentă se împarte, la rândul ei, în: consangvinizare moderată, în cazul când se împerechează între ei veri primari, sau alte animale înrudite, care fac sa crească gradul de homozigotie per generație, în medie cu 3 %; consangvinizare îndepărtată, atunci când într-o
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
de homozigoție per generație de 12 - 15 % ; împerechere apropiată, de tip semifrați x semisurori, bunic x nepoate, dubli veri primari între ei, care produce un grad de homozigoție per generație de 6-12 %. Consangvinizarea necurentă se împarte, la rândul ei, în: consangvinizare moderată, în cazul când se împerechează între ei veri primari, sau alte animale înrudite, care fac sa crească gradul de homozigotie per generație, în medie cu 3 %; consangvinizare îndepărtată, atunci când într-o populație se fac împerecheri între animale înrudite, care
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
per generație de 6-12 %. Consangvinizarea necurentă se împarte, la rândul ei, în: consangvinizare moderată, în cazul când se împerechează între ei veri primari, sau alte animale înrudite, care fac sa crească gradul de homozigotie per generație, în medie cu 3 %; consangvinizare îndepărtată, atunci când într-o populație se fac împerecheri între animale înrudite, care nu vor produce un coeficient de consangvinizare pe generație mai mare de 1 %. Pe lângă gradul de rudenie al parentalilor utilizați în încrucișări, coeficientul de consangvinitate depinde și de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
între ei veri primari, sau alte animale înrudite, care fac sa crească gradul de homozigotie per generație, în medie cu 3 %; consangvinizare îndepărtată, atunci când într-o populație se fac împerecheri între animale înrudite, care nu vor produce un coeficient de consangvinizare pe generație mai mare de 1 %. Pe lângă gradul de rudenie al parentalilor utilizați în încrucișări, coeficientul de consangvinitate depinde și de numarul de generații la care ne raportăm, valorile acestui coeficient crescând, în genere, cu numărul de generații. Prezentăm în
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
remarcă și scăderea celorlalte caractere care conferă animalului adaptabilitate la mediu, cum ar fi: viabilitatea, capacitatea de valorificare a hranei, rezistența la boli, etc.. Această reducere a capacitații bioproductive a unui animal supus încrucișărilor înrudite se definește ca “depresiunea de consangvinizare”. Ea se manifestă până în cazul în care toate genele care guvernează principalele caracteristici bioproductive sunt în stare de homozigotie. Dar consangvinizarea are și efecte favorabile, și anume: 51 fixează și generalizează caracterele în populații (evitând segregarea); modifică capacitățile de transmitere
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
la boli, etc.. Această reducere a capacitații bioproductive a unui animal supus încrucișărilor înrudite se definește ca “depresiunea de consangvinizare”. Ea se manifestă până în cazul în care toate genele care guvernează principalele caracteristici bioproductive sunt în stare de homozigotie. Dar consangvinizarea are și efecte favorabile, și anume: 51 fixează și generalizează caracterele în populații (evitând segregarea); modifică capacitățile de transmitere ereditară a reproducătorilor, producând gameți mult mai asemănători între ei în privința conținutului de gene; produce o descendență mult mai asemănătoare (între
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
de gene; produce o descendență mult mai asemănătoare (între indivizi,dar și cu parentalii). Nu putem omite și faptul că punând în evidență alelele recesive cu efect distructiv, permite înlăturarea lor din populația aflată în proces de ameliorare. De asemenea, consangvinizarea împarte populația în linii, permițând alegerea celor mai buni reproducători pentru generația următoare. In cazul încrucișărilor între organisme neânrudite, efectul încrucișărilor este invers depresiei consangvine și poartă denumirea de „vigoare hibridă” sau de „heterozis”. Fenomenul heterozis, ca și depresia de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
această metodă modifică mult mai rapid genomul unei populații, fiind indispensabilă în cazul animalelor cu interval de generație mare. 2.2.1. Principalele tipuri de încrucișări sunt: încrucișările înrudite și încrucișările neânrudite. 2.2.2. Incrucișările înrudite au ca efect consangvinizarea, care poate fi incestuoasă, apropiată, moderată sau îndepărtată. In principal consangvinizarea influențează negativ caracteristicile legate de adaptabilitatea organismului (fertilitate, precocitate, fecunditate, etc.), determinînd depresia consangvină. Incrucișările neânrudite se mai numesc hibridări și au ca efect creșterea capacității de adaptare a
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
în cazul animalelor cu interval de generație mare. 2.2.1. Principalele tipuri de încrucișări sunt: încrucișările înrudite și încrucișările neânrudite. 2.2.2. Incrucișările înrudite au ca efect consangvinizarea, care poate fi incestuoasă, apropiată, moderată sau îndepărtată. In principal consangvinizarea influențează negativ caracteristicile legate de adaptabilitatea organismului (fertilitate, precocitate, fecunditate, etc.), determinînd depresia consangvină. Incrucișările neânrudite se mai numesc hibridări și au ca efect creșterea capacității de adaptare a organismului (ex. valorificarea superioară a hranei, cu efect direct asupra creșterii
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
c) în cazul prevăzut la pct. 3 lit. c), data la care a început monitorizarea intensificată a encefalopatiei spongiforme transmisibile. ... 8. Atunci când frecvența alelei ARR în cadrul rasei sau exploatației este scăzută sau atunci când se consideră necesar pentru a se evita consangvinizarea, autoritatea competentă poate decide: a) să amâne distrugerea animalelor la care se referă pct. 2 lit. b) pct. (i) și (îi) pentru maximum 2 ani de creștere; ... b) să permită ovinelor, la care se referă pct. 2 lit. b) pct.
ORDIN nr. 741 din 1 octombrie 2003 pentru modificarea şi completarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea regulilor de prevenire, control şi eradicare a unor encefalopatii spongiforme transmisibile, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 144/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153808_a_155137]
-
fie suficient pentru a asigura interfecundarea. Consistentă optimă este, pentru foioase, 0,6, iar pentru rășinoase, 0,8. Pentru speciile dioice, proporția dintre exemplarele femele și mascule trebuie să fie de circa 2:3. Pentru a înlătura efectele nefavorabile ale consangvinizării, arboreturile trebuie să aibă o suprafata minimă de 3 ha și un minim de 50 arbori seminceri/ha. 7. Vârstă. Arborii care constituie arboretul trebuie să aibă vârstă la care criteriile impuse pentru selecție să poată fi evaluate fără echivoc
ORDONANTA nr. 11 din 22 ianuarie 2004 (*actualizata*) privind producerea, comercializarea şi utilizarea materialelor forestiere de reproducere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155450_a_156779]