465 matches
-
în unele zone rurale, mai ales atunci când tineretul este împins în mod masiv în Rezistență prin rechiziționarea forțată a mâinii de lucru juvenile pentru muncă în Germania - odată cu Serviciul muncii obligatorii impus în Franța în februarie 1943 - și prin instaurarea conscripției de către Republica socială italiană a lui Mussolini. Totuși, această dezvoltare a maquis-urilor are legătură cu toate forțele de rezistență. Influența comuniștilor în Rezistență Care este forța acestei Rezistențe comuniste? Amploarea sa depinde de trei factori: puterea Rezistenței în general, calitatea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mai prospere (Mann, 1993, pp. 216-218). „Națiunile transclasiste” nu se formează decât În cursul celei de-a treia etape, la sfârșitul secolului al XVIII-lea: izbucnește un război fiscal care determină conflicte Între state din ce În ce mai stabile; „militarismul de stat” și conscripția duc la politizarea conceptului de „Popor”. O „intelighenție radicală” Începe să glorifice poporul, invocând principii universale care trec peste barierele de clasă. Poporul și democrația liberală sunt percepute ca două fețe ale aceleiași medalii, alcătuind o „structură politică” ce domesticește
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
legături strînse cu comandamentele armatelor acestora. Consilierii sovietici jucau un rol foarte important în toate problemele militare; organizarea militară a sovieticilor constituia un model pentru țările blocului, iar ofițerii din armatele est-europene erau aduși în Uniunea Sovietică ca să fie instruiți. Conscripția a fost introdusă în 1949 în toate țările blocului, cu excepția Germaniei de est, unde luarea acestei măsuri a fost întîrziată pînă în 1962. După încheierea Pactului de la Varșovia au apărut multe din problemele pe care le-am întîlnit și în legătură cu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
că "poporul" avea mai mult respect pentru militari, decât pentru funcționarii civili, care se bucurau doar de puțină considerație din partea sa. Chiar dacă, pe moment, nu se putea institui un regim militar de graniță și nici nu se putea face o conscripție, datorită perspectivei unei emigrări masive a populației, "deoarece începând cu nenorocitul secol al XV-lea, când strămoșii noștri au cedat Moldova ca pe o feudă Porții Otomane, o astfel de măsură nu a mai fost luată niciodată, iar locuitorii s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Regulamentul reîntărea obligația dată preoților, încă din anul 1784, de a ține starea civilă pentru parohia în care își desfășura activitatea. Ca atare, parohul era obligat să completeze la zi condicile în care erau înscrise nașterile, căsătoriile și decesele, precum și conscripțiile referitoare la numărul copiilor de școală, ca și al tuturor locuitorilor. În oficiul parohial trebuiau ținute la zi, pe lângă situațiile de venituri și cheltuieli, și așa numitele "protocoale ale poruncilor", de fapt niște registre în care se înscriau toate ordinele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
însă niciodată întru totul asemănătoare celorlalte districte galițiene, deoarece modul de impozitare din Bucovina a rămas total diferit de cel din Galiția, iar prescripția de impozitare a evreilor nu a fost aplicată aici din ordinul fostului suveran. Totodată, sistemul de conscripție a rămas la cel de consemnare a sufletelor doar, care nu era propriu pentru realizarea unei ridicări a recruților de aici, după cum cereau necesitățile războiului austro-turc, aflat în plină desfășurare. De asemenea, în Bucovina nu au fost puse în aplicare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dar și cu elita nobiliară provincială. Sfera de activitate a Administrației districtuale era foarte însemnată, îngrijindu-se de supravegherea învățământului, a bisericii, a stăpânilor de pământ și a funcționarilor lor, de chestiunile ce priveau țăranii clăcași, de administrarea impozitelor, de conscripții și recrutare, de organizarea și vegherea comunelor etc. Totodată, acesteia îi erau subordonate autoritățile locale, atât cele orășenești, cât și cele sătești, ca și domeniile moșierești cu mandatarii acestora. În directa subordonare a căpitanului districtual stăteau comisarii districtuali care, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de pământ are să se dea fiecărui țăran în folosință, că a introdus mandatariatul, ca instituție intermediară, plătită din banii moșierilor și țăranilor, având menirea de a judeca pricinile dintre stăpânii de pământ și țărani și de a ține protocoalele și conscripțiile satelor, lucruri ce până nu de mult erau considerate drepturi ale nobilității funciare etc183. În aceeași perioadă, pentru a transpune în practică prevederea din Regulamentul bisericesc privitoare la îmbunătățirea situației economice a parohilor rurali, căpitanul districtual Balș a decis, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cam care era populația satului nostru în anumite momente din istoria sa multimilenară se produce numai pe la începutul secolului XVIII, mai precis în anii 1721 - 22, când din dispoziția guvernului se întocmește una din cele mai complete și mai cuprinzătoare conscripții a Țării Făgărașului. Putem deduce din listele întocmite atunci de conscriptori, că la Oprea Cârțișoara au fost luate în evidență 56 familii, iar la Streza, 38 familii. Nu luăm în calcul familiilor băjenite în momentul în care acestea au simțit
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mecanic la Brașov. Interesant, în cazul familiei Grovu, că acest nume se regăsește în onomastica de familie a satului pe toată perioada pentru care dispunem de documente privitoare la recensămintele efectuate pe câteva sute de ani. Așa de exemplu în conscripția imperială din 1721-22 îl găsim pe Comșa Gravul, care nu poate fi decât un alt mod de prezentare grafologică a lui Grovul, sau poate mai de grabă o metamorfoză etimologică a acestui nume care, deși există păreri împărțite, numele de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
budac și din săcure! (Doina pădurarului) Descoperim în documentația scrisă a istoriei satului, câteva nume de familii care tot revin din adâncuri de secole sub privirile curioase ale cercetătorului. Așa de exemplu în listele locuitorilor Cîrțișoarei, cu care se deschide conscripția de acum aproape trei sute de ani, aflăm nume care au jalonat permanent fascinanta istorie a satului, cum ar fi Boieraș, Cînduleț, Iacob, Blendea Pădurean, Tarcea, Udriște, Coman, Halmaghi, Ghețea, Banciu, Folea, Oana, Stoica, Schiopu, Scorobeț, Grovu, Roman, Morariu, Vodă, Cârțean
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
puteri europene, așa cum se întâmplase până atunci 606, introducerea unui regim liberal și garantarea tuturor libertăților publice însemna un uriaș pas înainte făcut de națiunea întreagă. Explicația pentru susținerea unor idei precum egalitatea tuturor românilor în fața legii, a dărilor, a conscripției și a șanselor de ocupare a funcțiilor publice, abolirea privlegiilor, a scutirilor și monopolurilor de clasă trebuie cu siguranță căutate și în mediul cultural-politic în care se formaseră oameni precum N. Ionescu, A. Pascal, G. Mârzescu, I. Strat, ca să cităm
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
pregătiți și mobili, de forțe armate capabile să ducă la bun sfârșit misiuni pe tot globul. Era armatelor naționale sau populare o povară grea pentru bugetul public pare să se fi încheiat. Chiar statele care păstrează armatele naționale bazate pe conscripție încearcă să le profesionalizeze parțial sau total. Privatizarea violenței se manifestă și la nivelul statelor care deleagă competențe companiilor militare private specializate în operațiuni tactice combatante, planificare strategică, colectare și analiză de informații, suport operațional, antrenarea de trupe și asistență
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
puteri europene, așa cum se întâmplase până atunci 606, introducerea unui regim liberal și garantarea tuturor libertăților publice însemna un uriaș pas înainte făcut de națiunea întreagă. Explicația pentru susținerea unor idei precum egalitatea tuturor românilor în fața legii, a dărilor, a conscripției și a șanselor de ocupare a funcțiilor publice, abolirea privlegiilor, a scutirilor și monopolurilor de clasă trebuie cu siguranță căutate și în mediul cultural-politic în care se formaseră oameni precum N. Ionescu, A. Pascal, G. Mârzescu, I. Strat, ca să cităm
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
franceză își produce și își consumă propriul vin. Transporturile sunt dificile și lente, iar comercializarea îndepărtată nu privea decât anumite vinuri superioare care aveau piețe de desfacere speciale. Apariția căii ferate va răsturna această realitate și, prin legea Jourdan privind conscripția de la 5 septembrie 1798, vinul va dobândi caracter național și va deveni băutura tuturor francezilor. În timp ce odinioară vinul încă era considerat aliment, imaginea muncitorului necalificat contribuind, din păcate, mult la ideea de alcoolism, funcția sa tradițională va dispărea puțin câte
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
chiar a Evului Mediu, deoarece nu există documente de atunci, iar unele mărturii ale călătorilor străini nu fac referiri directe la această regiune. Unele informații statistico- demografice cu privire la această regiune provin abia din ultima parte a sec. al XVIII-lea (conscripțiile moldovenești). Informații mult mai complete pentru a putea reconstitui demografia zonei oferă însă recensămintele de populație de la sfârșitul sec. al XIX-lea și cele din sec. al XX-lea. Pentru perioadele anterioare, însă, nici chiar izvoarele istorice ce menționează pentru
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în prezent, datorită lipsei înregistrărilor statistice din acea perioadă. Cercetările demografice apreciază, totuși, că în timpul colonizării romane densitatea populației ar fi fost de 5-10 loc./Km². Estimări ale populației pentru perioadele mai vechi s-au făcut pe baza catagrafiilor și conscripțiilor, începând cu catagrafiile moldovenești, elaborate la:17721773;1774;1806;1820;1830;1840. Dar calcule precise s-au putut face numai pe baza rezultatelor de la recensămintele populației, începând cu sec. al XIX-lea (1859-1860). Astfel, conform recensămintelor de la începutul sec. al
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sârbi, greci și bulgari fiind înlocuiți de pământeni. în încercarea de a rezolva această problemă, Kisseleff și pașa din Vidin consimt la un schimb de populație, între bulgarii stabiliți în Țara Românească și românii, refugiați la sudul Dunării, de frica conscripției. Emisari turci străbăteau Țara Românească pentru a grăbi punerea în aplicare a acestui acord. Unul dintre cele mai interesante rapoarte ale lui Blutte este cel din 29 ianuarie 1830, în care acesta publica o scrisoare adresată de Mihail Sturdza, lordului
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
o școală confesională poporală cu sprijinul Bisericii Ortodoxe și al părinților elevilor. Aceasta o dovedește continuarea instrucției în limba română chiar și în perioada primului război mondial, când protopopiatul din Bocșa Montană se ocupa nemijlocit cu organizarea procesului instructiv-educativ din conscripția sa. Astfel, printr-o circulară din 17 aprilie 1918, protopopul Mihail Gașpar fixa data examenului final în școlile românești: ,, Onoratul oficiu parohial va comunica comitetului parohial ca scaun școlar că examenul final de la școala noastră poporală se va ținea duminică
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
-i nedreptăți și ai chinui, ceea ce aducea inevitabil răzbunarea cumplită a acestuia. Ca administrația să fie sigură că nimic nu scapă nedijmuit din ceea ce iobagul, mai ales român, prin legi nedrepte era obligat să dea stăpânilor, a fost introdusă metoda conscripțiilor periodice, un fel de recensăminte ale forței de muncă și ale tuturor resurselor pământului, din care nobilul, fiscul, armata, mânăstirea, etc., considerau că trebuia să-și primesacă obolul. Sunt cunoscute rezultatele a o serie de conscripții, din 1640, din 1713
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a fost introdusă metoda conscripțiilor periodice, un fel de recensăminte ale forței de muncă și ale tuturor resurselor pământului, din care nobilul, fiscul, armata, mânăstirea, etc., considerau că trebuia să-și primesacă obolul. Sunt cunoscute rezultatele a o serie de conscripții, din 1640, din 1713, apoi din 1721 - 1722, 1724, 1750, 1760 1762, 1805, 1820. Conscripția cea mai completă, cunoscută, în care găsim date interesante despre starea satului nostru Cârțișoara e cea de acum aproape trei sute de ani, mai precis din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ale tuturor resurselor pământului, din care nobilul, fiscul, armata, mânăstirea, etc., considerau că trebuia să-și primesacă obolul. Sunt cunoscute rezultatele a o serie de conscripții, din 1640, din 1713, apoi din 1721 - 1722, 1724, 1750, 1760 1762, 1805, 1820. Conscripția cea mai completă, cunoscută, în care găsim date interesante despre starea satului nostru Cârțișoara e cea de acum aproape trei sute de ani, mai precis din 1721-22. Cifrele consemnate în aceste conscripții sunt totuși destul de relative, iobagii dispărând dela domiciliu atunci când
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din 1721 - 1722, 1724, 1750, 1760 1762, 1805, 1820. Conscripția cea mai completă, cunoscută, în care găsim date interesante despre starea satului nostru Cârțișoara e cea de acum aproape trei sute de ani, mai precis din 1721-22. Cifrele consemnate în aceste conscripții sunt totuși destul de relative, iobagii dispărând dela domiciliu atunci când venea conscriptorul să l ia în evidență, așa după cum câteva secole mai târziu, în perioada de avânt a construcției societății comuniste, urmașii acelor iobagi se vor ascunde atunci când îi apăreau în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
faimoaselor întovărășiri agricole sau gospodăriilor agricole colective în anii 1950-1960, încercând a se sustrage, fără succes, dela luarea în evidență, implicit dela plata birurilor cu care erau împovărați. Că așa stăteau lucrurile constatăm din evoluția flagrantă a cifrelor dela o conscripție la alta. Și totuși aceste conscripții ne sunt astăzi folositoare, din ele căpătând multe informații despre starea moșilor și strămoșilor noștri de-a lungul secolelor. Aflăm astfel că în 1721 în districtul Făgăraș existau 174 preoți români, 646 boieri, 66
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
colective în anii 1950-1960, încercând a se sustrage, fără succes, dela luarea în evidență, implicit dela plata birurilor cu care erau împovărați. Că așa stăteau lucrurile constatăm din evoluția flagrantă a cifrelor dela o conscripție la alta. Și totuși aceste conscripții ne sunt astăzi folositoare, din ele căpătând multe informații despre starea moșilor și strămoșilor noștri de-a lungul secolelor. Aflăm astfel că în 1721 în districtul Făgăraș existau 174 preoți români, 646 boieri, 66 văduve ale boierilor, 52 zileri boierești
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]