55 matches
-
lingvistică dintre ortodocșii români și ruteni din capitala imperială. După punerea în practică a dualismului, care a intrat în vigoare prin decretul imperial din 14 noiembrie 1867, chestiunea românească a devenit virulentă și pentru Biserica Sf. Treime din Viena. Consilierul consistorial al Episcopiei de Cernăuți, Samuel Andrievici, totodată deputat în Reichsrat, a solicitat angajarea unui preot român pe lângă Biserica Sf. Treime. Demersurile sale în acest sens s-au întețit după alegerea sa în funcția de episcop de Cernăuți, demersuri considerate drept
Biserica Greacă din Viena () [Corola-website/Science/322270_a_323599]
-
a împăratului și că toate institutele de cultură și de educație publică să se înmulțească" și s-a stabilit data de începere a cursurilor la 3/15 noiembrie 1812. Episcopul Aradului, Pavel Avacumovici, a anunțat deschiderea cursurilor printr-o circulară consistorială. Inaugurarea școlii este consemnată de Dimitrie Țichindeal în broșura "Arătare despre starea acestor noao introduse sholasticești instituturi ale nației românești, sârbești și grecești", publicată la Buda în 1813: La "3 noiembrie 1812 cu mare solemnitate înaintea multor feațe Noble și
Preparandia Română () [Corola-website/Science/327548_a_328877]
-
activa la Preparandie, a susținut că papa Romei este și trebuie să fie capul văzut al întregii biserici creștine. În anul 1869 preparandia își schimbă caracterul regesc într-unul confesional, iar prin intrarea în cadrele constituției bisericești și sub jurisdicțiunea consistorială a intrat în grija episcopiei și a fost finanțată de către aceasta. În anul 1876, Institutul Pedagogic și Institutul Teologic se unesc sub numele de Institutul Pedagogic-Teologic Român din Arad. Din anul 1877 au fost acceptate și fete pentru a fi
Preparandia Română () [Corola-website/Science/327548_a_328877]
-
cu coarde, de percuție, sau de suflat. Ulterior, vocea sa a fost șlefuită de două dintre cele mai renumite profesoare de canto ale epocii: Mathilde Marchesi, la Paris, și Ella Gmeiner-Klein, la Berlin. În 1903, anul căsătoriei sale cu asesorul consistorial Lazăr Triteanu, Veturia (încă Mureșan) a debutat în Concertul „Reuniunii Române de Muzică și Cântări” de la Sibiu, cu piesa „Răsunetul de la Crișana” de Ion Vidu. Ca solistă a aceleiași formații a cântat lieduri și doine la spectacolele organizate în zilele
Veturia Goga () [Corola-website/Science/331550_a_332879]
-
gimnaziului și la activitatea de profesor, fiind ocupat cu fondarea Băncii „Crișana” din Brad, al cărei director a devenit. A fost președinte al Reuniunii învățătorilor din Zarand, a administrat "Fondul școlar" (ca președinte), a fost membru în Reprezentanța comunală, asesor consistorial, reorganizator al Despărțământului Brad al ASTREI, președinte al Institutului de Credit „Grănițerul” din Dobra. În perioada 1904-1907 a revenit ca profesor al gimnaziului din Brad. Între 1911-1913 s-a preocupat de noul local al gimnaziului, făcând, împreună cu dr. Nicolae Robu
Vasile Damian () [Corola-website/Science/335627_a_336956]