1,890 matches
-
tatăl viitorului geniu. Vino, apropie-te să-ți ajungă la sân ondulațiile ritmice; care învăluie fragedul embrion... Simte săraca Materie cum o trec apele profunde ale spiritului, amare limfe care îi sufocă inima de mamă, că obiectele toate, comoda, scaunele, consola, oglinda, peste toate, masa, toate râd de ea; îi urcă sângele în obraji și rușinată, simțind sfiala, începe să i se prelingă lacrimi din ochii tăcuți și lacrimile o chinuie. Of, văd că te afectează prea mult, nu vreau deloc
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
hirotonit preot paroh în Parohia Albești, comuna Brăiești, unde slujește din 1998 până în 2001. Din 2001 se transferă în Parohia Bursuc Deal, unde slujește și în prezent. O dată cu renovările din perioada 1965 -1969, când i s-a fixat cupolei o consolă din cauza apariției unor fisuri, preotul Ioan Hreamătă (1945 -1983), s-a preocupat și de refacerea picturii, cu contribuția profesorului Mircea Eugen, actualmente un cunoscut pictor originar din Iași, dar care a funcționat timp de doi ani ca profesor de desen
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bunicii noștri consumeri, se înconjurau ei, oare, de obiecte perfect inutile? Imaginea unui salon de la începutul trecutului veac, cu inventarul lui, greu de conceput în epoca sticlei și oțelului, ne spune totul. Priviți fotografia salonului/ salonașului, cu sofalele sale, cu consola, secretair-ul, draperiile de catifea, covoarele ample, unele pe pereți, cu statueta, bibelourile, cristalurile, porțelanurile, vaze înalte și văsulețe transparente, șalul de pe pian, florile artificiale din vaze, lămpile nouveau style, pe picior de bronz patinat -, dar și casa lui moș Costache
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
mai mult sau mai puțin ierarhic pe linia sporirii indeterminismului, a liberalizării unor indicatori sonori: arbitrarizarea interrelației dintre interpreți și predeterminarea hazardului printr-o jalonare stocastică la nivel micro- și macro-structural (în Juego de la Fuga), făurirea "ad-hoc" a volutelor unor console sugerate de compozitor și angajarea într-un tip superior de formare a unei ambianțe muzicale (în Prop a Vicmar). Dincolo de asumarea acestor "variabile conceptuale", interpretului îi mai este dat să releve variile straturi de percepție și accepțiuni ale unor atare
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
mare. Pereții magaziei s-au prăbușit într-o după-amiază de toamnă - "prea multe frunze pe acoperiș", glumea tatăl ei - și, în ziua următoare, a făcut pereți noi din rafturi, pentru ca înseși cărțile să separe înăuntrul de înafară. (Acoperișul nou, în consolă, ferea cărțile de ploaie, dar în timpul iernii paginile înghețau, iar la venirea primăverii începeau să lăcrimeze.) A făcut acolo un mic salon, cu covoare, două canapele mici, îi plăcea să stea acolo seara, cu paharul de whisky și pipa, dădea
Jonathan Safran Foer - Extrem de tare și incredibil de aproape by Andra Matzal () [Corola-journal/Journalistic/9735_a_11060]
-
să-nceapă ploaia. cherchez les femmes „Love Plus este un program care recreează emoțiile Întâlnirilor amoroase din adolescență. Bărbați În carne și oase curtează personaje feminine de desene animate. Unii clienți petrec chiar weekenduri de vis alături de iubitele virtuale din consolele Nintendo În stațiunea japoneză Atami.“ - The Wall Street Journal, 31 august 2010 Da, Îmi amintesc de invazia microorganismelor și de perioada În care omenirea s-a retras În spatele ușilor Închise, a vorbit următorul. Chiar soția mea, virtuoasa Inga, a fost
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
loc privat, undeva, nu la ea la birou. E vorba despre un subiect pe care-l investighez. Dar dă din deget în fața mea. În clipa următoare se duce spre un șemineu de care se sprijină, cu mâna liberă așezată pe consolă, șoptind: — Probabil că vecinii or să chiuie de bucurie când or să apară buldozerele. O ușă deschisă, cu cadru lat dă spre o altă cameră, albă, cu parchet și stucaturi complicate pe tavanul, zugrăvit în alb. În direcția cealaltă, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
că dumneavoastră nu o să faceți la fel? Pur și simplu nu o să fac așa. Sigur că nu, zice, apoi râde fără să scoată nici un sunet. O ia rapid la dreapta, după un pupitru Biedermeier, apoi cotește din nou după o consolă Art Nouveau și dispare timp de câteva secunde bune. Mă grăbesc să o ajung din urmă, negăsindu-mi drumul, zicându-mi că, dacă reușim până la urmă să nimerim ieșirea de-aici, cred că ar trebui să rămânem împreună. Chiar în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
a rămas un salon gol, în care se deschide o cămăruță, unde ar trebui să fie sufrageria. Pereții și covorul de lână sunt bej. Castronul cu potrocale și statueta de alamă reprezentând o chestie hindusă care dansează sunt așezate pe consola șemineului, iar în jurul lor sunt presărate margarete galbene și garoafe roz. Întrerupătoarele de lumină sunt mascate cu bandă adezivă, ca să nu poată fi folosite. Mona are, în schimb, pe podea niște pietre plate, pe care a așezat lumânări, lumânări mov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
vin, cu buza mânjită de rujul roz al lui Helen, și se duce desculță în bucătărie, îmbrăcată într-un halat de baie alb, flaușat. Se aude soneria. Mona se întoarce, traversând salonul. Așezând un alt pahar de vin roșu pe consolă, zice: — Nu mă face de râs de față cu ceilalți vrăjitori! Și deschide ușa. În prag stă o femeie scundă, care poartă ochelari cu ramă groasă, de plastic negru. Femeia poartă mănuși de bucătărie și ține în mâini o caserolă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Vrabie, zice, ți-l prezint pe domnul Streator. Și Vrabie dă din cap. Și Mona zice: — Și șefa mea... — Șinșila, zice Helen. Cuptorul cu microunde începe să țiuie, și Mona o conduce pe Vrabie în bucătărie. Helen se duce la consolă și ia o gură de vin. Se aude soneria. Și Mona ne strigă din bucătărie să deschidem noi. Acum e un puști cu plete blonde și cu țăcălie roșcată, care poartă pantaloni gri de trening și tricou. Are o oală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
-i atârnă pe brațe, pe piept și pe fund. Părul pubian îi seamănă izbitor cu cele două fire crețe care mi-au rămas lipite în palmă după ce am dat mâna. Mâna lui Helen se retrage în manșetă; se duce la consolă, ia o portocală de pe altar și începe s-o curețe de coajă. Sosește un bărbat pe nume Bursuc, cu un papagal adevărat pe umăr. Sosește o femeie pe nume Clopoțel. Sosește Campanulă. Sună la ușă Sticlete. Pe urmă Oposum. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
o altă formă de amânare? Când mâncăm? întreb. Și Mona zice: — Doamne, parc-ați fi taică-meu! O întreb pe Helen cum face de se abține să nu-i omoare pe toți. Helen ia încă un pahar de vin de pe consolă, zicând: — Toți ăștia de-aici - le-ai face un bine dacă i-ai omorî. Bea jumătate și-mi dă mie restul. Tămâia miroase a iasomie și toată încăperea miroase a tămâie. Stridie vine în mijlocul camerei, ținând cutia de carton deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
rugăm să sunați la numărul de mai jos“. Stridie îmi zice: — Coacăză crede că ai omorât-o pe doamna Sara, da’ eu cred că n-ai tu habar de dintr-astea. Mona se întinde ca să așeze o altă ofrandă pe consola șemineului și Helen îi ia paharul din mână. Stridie îmi zice: — Puterea de viață și de moarte o ai doar atunci când comanzi un burger la McDonald’s. Se înfige în mine și zice: Tu scoți banii tăi jegoși și, altundeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
vârsta pe care ar avea-o și fata mea, dacă ar mai trăi. Helen se întoarce în cameră, clătinându-se. Își apucă limba între două degete, apoi face turul încăperii, stingând conurile de tămâie cu degetele umede. Se reazemă de consola șemineului și-și ridică paharul de vin la buzele roz. Se uită la Stridie, care-mi tot dă târcoale. Are vârsta pe care care ar avea-o fiul ei, Patrick. Helen are vârsta pe care ar avea-o soția mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
uniformă demodată, cum se purta În 1914. Fotoliul urît, masa acoperită cu un postav gros și ghiveciul cu ferigi din fereastră erau de asemenea proprietatea doamnei Purvis, iar aparatul de radio era luat cu chirie. Numai pachetul cu țigări de pe consola căminului, ca și peria de dinți și ustensilele de bărbierit din dormitor (săpunul era tot al doamnei Purvis) Îi aparțineau lui Rowe. Mai avea și o cutie de carton, În care-și ținea somniferele. În salonaș nu exista nici măcar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
fi În stare să omori nici o muscă“. Își aducea aminte ce mutră făcuse Wilcox, Într-o zi cînd Îi răspunsese „Nu sînt deloc nevinovat. Eu am omorît-o!“ După aceea dispăruse și Wilcox, cu despotica lui nevastă pasionată de hochei (pe consola căminului se Înșirau trofeele de argint pe care le cîștigase). Afară, agentul părea să-și fi pierdut răbdarea. Citise pesemne de-a fir-a-păr ziarul, rămas deschis la aceeași pagină. Pendula arăta zece și cinci. După ce Însemnă la Întîmplare cîteva titluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
mulțime de pahare, semn că se pregătea o sindrofie, deși ora era cam nepotrivită pentru așa ceva - prea devreme, sau poate prea tîrziu. Henry stătea În sufragerie cu aerul că se refugiase acolo sau fusese Împins de cineva. În spatele lui, pe consola căminului, se vedeau patru cupe de argint cu numele unor jucători gravate sub data victoriei; din asemenea cupe nu-ți venea să bei, cum nu ți-ar fi venit să bei dintr-un registru de contabilitate. — N-aș vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
derapase și intrase în spatele autobuzului liniilor aeriene. Chipurile alarmate ale mai multor pasageri ai firmei Varig se uitau prin lunetă la mașina sport zdrobită pe care tânăra femeie rănită le-o oferise, ca într-o sculptură a unui accident, în consola posterioară neprotejată de sub scaunele lor. Următoarea fotografie o arăta cum e ridicată din mașină, cu fusta albă îmbibată de sânge. Fața i se sprijinea inertă de brațul unui pompier care o ridica din scobitura însângerată a scaunului șoferului precum adeptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
operatorie furate de Vaughan în cursul vizitelor sale la spitalul Ashford. Când Vaughan intră în curtea unei benzinării, lumina stacojie a firmelor cu neon de deasupra porticului scăpără peste fotografiile acelea granulate cu răni oribile: sânii adolescentelor deformați de carcasele consolelor de bord, mamoplastiile parțiale ale gospodinelor în vârstă executate de supapele cromate de aerisire ale parbrizului, sfârcuri secționate de siglele de pe bord ale fabricantului; răni la nivelul organelor genitale masculine și feminine cauzate de învelișul volanelor, de parbrize în timpul expulzării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
sexualitățile lor fără limite, de iubirea, tandrețea și erotismul lor. Monroe masturbându-se, sau Oswald, să spunem - cu dreapta sau cu stânga, tu ce zici? Și ce fel de tablou de bord? Ajungeau mai repede la orgasm dacă mașina avea carcasa consolei proeminentă sau tăiată? Contururile de vinilin colorate, sticla parbrizului, sunt factori determinanți. Garbo și Dietrich: are rostul ei și-o abordare gerontologică. Raportul special cu automobilul al cel puțin doi dintre Kennedy... Și întotdeauna, intenționat, aluneca în auto-parodiere. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
genunchi, vindecate acum de mai bine de-un an, începeau să se redeschidă. Picăturile de sânge se infiltrau prin materialul uzat al jeanșilor. Pete roșii apărură pe curbura de jos a spațiului de depozitare din bord, pe marginea inferioară a consolei radio, și însemnară vinilinul negru al portierelor. Vaughan mă îndemna să conduc cu viteză mai mare decât aceea permisă pe drumurile de acces ale aeroportului. Când frânam brusc la intersecții, se lăsa intenționat să alunece spre bord. Sângele se amesteca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ținuseră prizoniere laolaltă. În jurul meu, interiorul mașinii strălucea precum chilia unui magician, lumina fiind mai scăzută sau mai intensă în funcție de cum îmi mișcam eu ochii. Cadranele de pe tabloul de bord îmi iradiau pielea cu acele și cifrele lor luminoase. Carapacea consolei, planurile înclinate ale tabloului de bord, marginile metalice ale radioului și scrumierei scânteiau în preajma mea ca niște piese de altar, geometriile lor întinzându-se spre corpul meu ca îmbrățișările stilizate ale unei mașinării hiper-cerebrale. În depozitul de mașini dezmembrate, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ca de prunc. Nervii picioarelor și brațelor începură să-mi zvâcnească de iritare, membrele contorsionându-mi-se într-o serie de spasme nervoase. M-am ghemuit în spatele lui, forțându-i coapsele să se atingă de ale mele. Carapacea proeminentă a consolei de bord prezida peste despicătura întunecată dintre fesele lui, pe care i le-am depărtat cu mâna dreaptă, căutându-i supapa încinsă a anusului. Preț de câteva clipe, în timp ce pereții cabinei străluceau și se modificau, încercând parcă să adopte geometria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de mâncare de pe podea mă făcură să înțeleg că Vaughan locuise în mașină vreme de mai multe zile. Într-o evidentă răbufnire de furie, acesta lovise în repetate rânduri tabloul de bord, spărgând mai multe cadrane și bordura superioară a consolei. Peste manetele farurilor atârnau bucăți rupte din ornamentele de plastic și fâșii de crom. Cheile atârnau în contact. M-am uitat în susul și josul străzii pentru a vedea dacă Vaughan nu aștepta cumva în spatele vreunui copac. Am dat ocol mașinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]