137 matches
-
de a aparține sau nu domeniului moralității. Bunăoară, utilitarismul hedonist ia durerea drept criteriu, utilitarismul preferințelor ia în considerare nevoi și dorințe, iar etica de tip kantian acceptă în comunitatea morală numai ființe raționale autonome. Criteriile de mai sus sunt consonante cu poziția teoretică generală specifică individualismului etic. Există teoreticieni ai mediului care resping individualismul și propun alternativa holistă sau o perspectivă pluralistă, demers posibil prin acceptarea tezei conform căreia se consideră că au valoare intrinsecă atât indivizii, cât și întregii
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o democratizare a informației, consolidează de fapt noi modalități de dominare. Avea oare dreptate Innis în această privință? Este modernitatea, întocmai ca epocile anterioare, caracterizată prin forme dominante de media care absorb, înregistrează și transformă informația în sisteme de cunoaștere consonante cu structurile puterii instituționale dominante? Este era care se află dincolo de emisiunile din serviciul public în stare să se dovedească neprietenoasă față de viața publică? Este viziunea unei pluralități democratice a sferelor publice doar o utopie de proastă calitate? Sau este
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
subteranele poeziei, sensibil la orice mișcare și Înscriindu-și propria agitație interioară În ansamblul frămîntărilor timpului. E vorba, așadar, și În cazul său, de căutarea unui „echilibru În dezechilibru”, de o Încredere - singura consecventă - În puterile transformatoare ale poeziei deplin consonante cu fluxul neîntrerupt al trăirii - și dacă e „revoluționar”, Voronca este tocmai prin această funciară neliniște a ființei, ca realitate inițială, cultivată apoi cu voință și transmisă expresiei lirice. Ceea ce ține de slăbiciune, de ezitare și nesiguranță, de un scepticism
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
, revista apărută la București, ca lunar, la 15 aprilie și la 15 mai 1926. În articolul-program, Catre cetitori, se afirma că publicația va părăsi „sentimentalismul rural”, orientându-se către valorile civilizației urbane. În consonanta cu acest program, se publică un eseu al lui Ștefan Zeletin, Agonia tradiționalismului rural în cultura română, precum și Neoliberalismul de Dumitru Drăghicescu. Semnează versuri Ion Pillat, V. Voiculescu, Al. Claudian, Cezar Papacostea ș.a. Sunt găzduite studii și eseuri de Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288711_a_290040]
-
de traduceri și de texte reprezentative care să ilustreze ideile culturale, estetice și literare ale promotorului. Lupta pentru o cultură națională (limbă unitară, „purificată” de elemente nelatine, literatură originală sau traduceri de calitate, învățământ sistematic, predat în limba română) este consonantă cu interesul pentru cultivarea unei literaturi de factură romantică și, în orizont teoretic, a unor principii estetice clasiciste. L.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286590_a_287919]
-
a descoperit în proza lui D'Annunzio ecouri ale jurnalului intim leopardian.79 Sunt accente sporadice, care nu justifică o apropiere reală a liricii sau gândirii lui D'Annunzio de Leopardi și care nu au nimic în comun cu soliditatea consonantelor pascoliano-leopardiene. D'Annunzio și-a pus amprenta asupra celor dintâi versuri scrise de sicilian. Influența lui se regăsește în rafinamentul grupurilor nominale: harfa nomadului, pernă de verbina, în unele procedee arhaizante precum scindarea prepoziției articulate: ne la seră, șu la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
anii treizeci ai secolului trecut mediul literar italian nu a neglijat să apropie versurile quasimodiene de cele ungarettiene, demers, ce-i drept, nedorit de niciunul dintre autori. Într-o scrisoare adresată lui Quasimodo în 2 ianuarie 1931, Eugenio Montale observa consonante între unele fragmente ale sicilianului și altele din volumul ungarettian Portul înmormântat; iată de ce își sfătuia corespondentul, care la acea vreme îi era încă prieten, să aleagă cu atenție poeziile publicate în reviste și să se ferească de strofe care
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
diferiți sau a folosit vocabule vechi pentru a exprima idei noi. Din păcate, acuzațiile de plagiat din anii treizeci i-au determinat pe criticii de data mai târzie, ce nu doreau să alimenteze conflictul, să se ferească de semnalarea unor consonante cu versurile poetului din Alexandria. Tema atât de leopardiană a curgerii de neoprit a timpului, semnalată la Ungaretti și de Silvio Ramat, este prezentă și la Quasimodo, prin urmare prezenta cercetare o va expune pe larg, încercând să reliefeze elementele
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cu virtualități poetice. Iată de ce Luciano Anceschi îl numește pe romantic maestrul noutății cuvântului poetic, el nefiind singurul exeget care a abordat încărcătură sugestiva a cuvântului acestuia că inspirație pentru noua poezie.174 Ermeticii mai identificau în Leopardi o altă consonanta ce nu ține de artă condeiului ci de o starea ființei: recunoșteau în versurile maestrului recanatez o poezie familiară deoarece ea izvora dintr-o durere covârșitoare ce nu le era deloc străină.175 Vedeau în precursorul lor un personaj târât
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de moarte. Alături de cele amintite, sintagma ce trădează ascendentă leopardiană a întregii poezii este vento profondo. Prin ea autorul dorește să redea cunoscută epifanie a vântului prin desiș. Singularitatea evenimentului și singurătatea poetului ce asculta propriile-i dinamici interioare sunt consonante cu opera maestrului; de asemenea, ambele experiențe sunt trăite în spații geografice foarte personale: colina leopardiană și Tìndari cea domoala. În vreme ce în Infinitul foșnetul vântului, imagine centrală a construcției lirice, este ancorat în prezent, Quasimodo îl plasează în interiorul amintirii și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
si in versurile poetului sicilian, mai cu seamă în primă perioadă de creație unde seninătatea promisă de somn și moarte, privită că armistițiu acordat tumultului vieții, este destul de prezență: senitătatea morții supremă bucurie (Silabe pentru Erato). Funcția lor consolatoare, în consonanta cu viziunea leopardiană, dispare însă din poezia de dupa al doilea Război Mondial, în care imaginea însângerata a morții transmite cruzime și tragism; aducătoare doar de suferință, ea nu mai avea puterea să consoleze: sau nici moartea nu-i mai mângâie
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Petrarca în crearea unei atmosfere permeate de iubire, dar, am putea adăuga și cu Leopardi, moștenitor al tradiției petrarchești.406 Identitate de atmosfera care, fără să demonstreze ascendentă directă în Canturile leopardiene, adaugă un plus de noblețe strofelor ermetice. În consonanta cu optică leopardiană, o seama de viziuni quasimodiene depășesc granițele visului și pătrund în lumea îndepărtată și fericită a amintirii: Scumpă tinerețe,-i târziu. Dar pot iubi tot ce e pe pamant / în lumina cerurilor, în beznă vântului; / și-n
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
brazda și în ea mă întind. Atras de ritmul ciclic al trecerii anotimpurilor și al muncilor agricole, sicilianul a preferat, pentru traduceri, fragmentele descriptive de natură ce vorbeau despre prospețimea vieții simple, pastorale.436 Cercetătorii nu au întârziat să remarce consonanta dintre sensibilitatea autorului ermetic și cea a poetului latin. În articolul intitulat Antologia Georgicelor, Antonio la Penna afirmă că traducându-l pe Vergiliu poetul sicilian a atins treptele cele mai înalte ale artei de a tâlmaci, dat fiind că a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Safo sunt, cel dintâi proiecția dorinței de a stabili vechile valori republicane, iar cea din urmă oglindă condiției existențiale a poetului: ființă tânără chinuita de lipsă dragostei și hăituita de natură ostilă.479 Dintre personajele din vechime cu care găsește consonante Quasimodo le preferă pe cele mitologice, oprindu-se mai cu seamă la figură lui Polifem, pe care îl numește isolano antico și în al carui primitivism întrevede natură instinctuala și puritatea la care dorește să se întoarcă. Dovedind profunde afinități
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și patru din veacul trecut. Acestea reprezentau consecință firească a opiniilor conturate în a doua parte a celui precedent cu privire la operă marelui poet recanatez, al cărei mit se impusese în conștiința publicului larg, la început grație canturilor patriotice aflate în consonanta cu dorința italienilor animați de idealul creării unui stat național, apoi prin intermediul lumii academice și literare avizate, ce începea să recunoască în Leopardi cea mai puternică voce a poeziei acelei epoci. Etapele biografice traversate de Salvatore Quasimodo, marcate în mod
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mai de seamă reprezentant al ermetismului. Calea parcursă de laureatul Nobel către respingerea influentelor alogene a fost condiționată de cazul mediatic creat în jurul primelor două volume pe care le-a publicat, alimentat periodic de articole în care diferiți recenzenți remarcau consonante prea evidente cu versuri de Montale sau Ungaretti. În ciuda faptului că acuzațiile de plagiat au fost, în opinia noastră, nefondate și că vâlvă din jurul acestor volume s-a datorat, în parte, si modului în care, atunci și acum, presa înțelege
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pace, liniște: posa dolce, abbandonata, serenità. Întâi Leopardi, apoi Quasimodo opun seninătății clasice a aparițiilor feminine tulburarea eului exclus din armonia ce o caracterizează pe iubita și pe natură deopotrivă și în care ar dori să se integreze. În ciuda acestei consonante, personajele feminine din strofele sicilianului nu se încadrează în tiparul femeii-înger, caracteristic tradiției înalte a literaturii din peninsulă, inca prezent la Leopardi. Cu toate că uneori iubita din poezia sicilianului păstrează trăsătură de intangibilitate, sporită de distanță pe care motivul somnului o
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de doar 600 000 de oameni dintr-o populație de 4,5 milioane de persoane. Renașterea culturală i-a avut în prim-plan pe cîțiva mari scriitori irlandezi precum Yeats, Joyce, Synge, Lady Gregory, George Moore sau George Russel. În consonanta cu această luptă de redescoperire, în anul 1884 a aparut Asociația de Atletism Gaelic (Gaelic Athletic Association G.A.A.), care a încercat să resusciteze sporturile tradiționale irlandeze precum iomanaiocht (hurley, în limba engleză)13 și fotbalul gaelic, opunîndu-le sporturilor
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
interzicerea oricărui trafic civil în afara celui autorizat de autoritățile britanice. După semnarea armistițiului, Michael Collins a mărturisit unui oficial englez: "Ne-ați fi bătut măr, noi nu am mai fi rezistat nici macar trei săptămîni." Declarația lui Michael Collins era în consonanta cu ceea ce credea și secretarul de stat pentru Irlanda, Hamar Greenwood, care era convins că semnarea armistițiului era echivalentă cu o predare în ajunul victoriei. Eamon de Valera a întreținut o corespondență asidua cu Lloyd George, propunînd primului ministru britanic
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
ales drept model Eneida lui Vergilius, chiar dacă știm că aceasta din urmă este creată plecînd de la prima. O altă dovadă a dragostei sale față de Grecia o constituie formă fizică a primei ediții a românului: coperta albastră și cuvintele albe în consonanta cu culorile drapelului grec. În fragmentul reprodus, Joyce folosește două evenimente importante din istoria declinului lumii elene: Aegospotamos, si Pyrrus. La Aegospotamos flotă ateniana a fost distrusă în anul 405 i. Hr. de către flotă spartana în timpul războiului peloponesiac, încheiat cu victoria
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
tradiția spirituală a miticei Țară (renașterea spirituală celtica), dar nici tradiția literară engleză precum au făcut-o compatrioții săi Yeats sau Shaw, preferînd tradiția literară europeană căci pentru Joyce Europa a reprezentat adevărată patrie spirituală. Viziunea lui Joyce vine în consonanta cu crezul vieții lui (dacă putem presupune această, cu destulă îndreptățire) descoperit într-una din scrisorile lui: Nu voi sluji nimic din ceea ce nu cred indiferent dacă se numește casă, patrie sau biserică și voi încerca să mă exprim într-
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
aceste probleme controversate și a încercat să impună câteva linii directoare, inclusiv în cazul testării genetice (Baker, 2000. După cum se va vedea însă, dilemele de ordin etic sunt departe de a fi fost tranșate, deoarece adesea interesele clientului nu sunt consonante cu nevoile familiei sau ale societății (Lea, Williams și Donahue, 2005). Principiile etice esențiale în testarea genetică sunt autonomia, confidențialitatea, caracterul privat al informației și echitatea. Respectarea autonomiei celuilat este invocată în majoritatea situațiilor etice. Consimțământul informat este o aplicație
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
politici din regat nu erau amintiți. La mijlocul anilor '70 funcționau încă manuale de clasa a VIII-a, dedicate întregii istorii a României și cuprinzând, în descrierea "orânduirii capitaliste", largi incursiuni în epopeea unirii de la 1918. Erau inegal distribuite 361, dar consonante din perspectiva mesajului emoțional. Elogierea recăpăta o tonalitate interbelică: "în ziua de 1 decembrie 1918 ei [românii] s-au adunat chiar pe locurile unde Mihai Viteazul își făcuse în 1599 intrarea triumfală în cetate și unde în 1785 fuseseră frânți
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Scurtu, Alba Iulia: 1 Decembrie 1918, Editura Sport Turism, București, 1988. 381 În acest sens ar fi sugestivă recitirea numerelor 11 și 12 (noiembrie, decembrie) din 1978 ale revistei "Magazin Istoric" care celebra 60 de ani de la Marea Unire foarte consonante cu o expoziție tematică despre "Unirea cea mare, visul sfânt al românilor", organizată în incinta Bibliotecii Județene "Gh. Asachi", la Palatul Culturii din Iași, în decembrie 2002. Distribuția segmentelor cronologice, a personajelor istorice, a documentelor probatoare și a imaginilor din
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Cât de contondentă este frazarea calambur dintr-o altă replică: „<Cine este acela care, păzitor fiind, păzește păzind pe cei care-l Săzesc, păzindu-se?> ... Chiar, cine este acela? Eu cred că este frica. Frica, Spaima, Groaza, Grija, Cutremurarea...” Stridența consonantelor accentuează până la nebunie confruntarea dintre victimă și căOău. Iar victima Ion D. Sîrbu a avut grijă, mereu, să alimenteze și căOăului „frica, spaima, groaza...” „0ă gândeam la tinerețele mele pierdute sau furate, sau rătăcite, sau... risipite...” și-atunci, cum să
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]