254 matches
-
în domeniul focloristicii țintește concomitent să argumenteze romanitatea poporului român și drepturile sale naționale. SCRIERI: Apologie. Discusiuni filologice și istorice maghiare privitoare la români, Cluj, 1879; Renașterea limbei românești în vorbire și scriere, I-III, Cluj-Gherla, 1879-1885; Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 185; Autobiografie, TR, 1897, 8, 9; Chendi, Scrieri, 152-153; Dumitru Pop, Grigore Silași folclorist, SUB, Philologia, t. IX, 1964, fasc. 1; Viorica Nișcov, Ecouri în România ale activității folcloristice a Fraților Grimm, RITL, 1967, 2; Octavian Șchiau, Grigore Silași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
inauguralis historico-medica de funeribus plebeiis daco-romanorum, Viena, 1817; Disertație despre tipografiile românești în Transilvania și învecinatele țări de la începutul lor până la vremile noastre, Sibiu, 1838; ed. îngr. și introd. Eva Mârza și Iacob Mârza, Alba Iulia, 1995. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 280-287; I. Mușlea, Viața și opera doctorului Vasilie Pop, Cluj, 1928; Sextil Rusu, Cea dintâi lucrare medicală în limba română, „Despre apele minerale” de Vasilie Pop, Cluj, 1935; I. Mușlea, Contribuțiuni nouă la viața și opera doctorului Vasilie Popp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
insistând în cronicile sale din „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina” asupra virtuților civice ale spectacolelor dramatice. SCRIERI: Cuvânt de deschidere rostit la I-a adunație generală a Reuniunei române din Cernăuți, Cernăuți, 1862. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 222-223; C. Loghin, O sută de ani de la nașterea lui Alecu Hurmuzachi, Cernăuți, 1924; Romulus Cândea, Un luptător bucovinean: Alecu Hurmuzachi, Sibiu, 1941; Dicț. lit. 1900, 443; Satco-Pânzar, Dicționar, 96-97. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287470_a_288799]
-
Singura ieșire i se părea a fi echilibrul între cultivarea spiritului național și asimilarea influențelor străine. Ca model de scriitor îl consideră pe Vasile Alecsandri, căruia i-a consacrat cele mai numeroase pagini din contribuțiile sale critice. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 101-102; Albumul societăței „Junimea”, SDL, IV, 314; Artur Gorovei, Monografia orașului Botoșani, Botoșani, 1926, 147; Predescu, Encicl., 492; Dicț. lit. 1900, 908-909; Dan Mănucă, Principiile criticii literare junimiste, Iași, 2000, 8, passim. D. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290436_a_291765]
-
București, 1877]. Traduceri: Paul de Kock, Sora Ana, I-II, București, 1856; J.-L. Carra, Istoria Moldovii și a Românii, București, 1857; Florian, Gonzalv de Cordova, București, 1858; Béranger, Bunul Dumnezeu, în Opere satirice, I, București, 1875. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 141-143; Iorga, Ist. lit. XIX, III, 269-277; Chendi, Pagini, 567-569; Sergiu Milorian, Bunicii râsului românesc. „Nichipercea”, ALA, 1923, 117, 118; Călinescu, Ist. lit. (1941), 302, Ist. lit. (1982), 340-341; I. Verbină [I. Pervain], Contribuții la soarta lui Silvio Pellico
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
Pedagogia), Pompiliu Eliade (Istoria literaturii franceze), Ovid Densusianu (Școala latinistă, Samuil Micu, Gh. Șincai, Petru Maior), D. Evolceanu (Limba latină), Gh. Pop (Istoria literaturii germane) ș.a., precum și note privitoare la seminariile ținute de Ioan Bogdan și N. Ch. Quintescu sau conspecte ale unor studenți (Al. G. Dumitrescu, F. Buricescu, V. Vârcol, A. Ștefănescu). Nivelul colaborărilor o recomandă ca o revistă universitară de referință. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289271_a_290600]
-
județ / țară; impresii din excursiile, drumețiile, efectuate; colecție de frunze / flori presate, vederi; sfaturi practice; poezii, proverbe, ghicitori, cântece despre plante / animale / mediul înconjurător; probe de evaluare, etc. Fiecare elev a avut libertatea să-și prezinte în fața colegilor fișele, desenele, conspectele ori de câte ori a dorit. Am observat că ei preferă anumite conținuturi (curiozități, proverbe, ghicitori) și activități (desene, rebusuri, jocuri) și mai puțin să realizeze compuneri sau să-și aștearnă pe hârtie impresiile. Se știe că multe dintre activitățile școlare și extrașcolare
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
noi este veriga căreia trebuie să i se consacre cea mai mare parte a timpului unei ore; de regulă, din 50 minute, pentru această verigă se repartizează 30-35 minute. Esențiale pentru desfășurarea procesului de predare-învățarea sunt următoarele activități: - alcătuirea unui conspect bun al conținutului științific al lecției și structurarea acestuia în corelație cu obiectivele operaționale ale lecției și cu timpul normal; - stabilirea clară a materialului didactic necesar și disponibil (deci efectiv existent) pentru predarea conținutului proiectat; - alegerea mijloacelor tehnice-auxiliare necesare accesării
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
ei în consolidarea pregătirii. Îndrumarea suplimentară durează doar 1-2 minute. Ele trebuie să vizeze, în primul rând, munca cu manualul: cum pot elevii să înțeleagă explicațiile din manual, să înțeleagă diferite scheme, desene, figuri din manual; cum pot realiza un conspect (dacă este necesar), cum pot rezolva diferite probleme, existente în manual sau formulate de profesor. Evaluarea finală (Notarea și justificarea notelor). Verificarea cunoștințelor se încheie cu aprecierea prin note a elevilor care au fost mai mult solicitați să ia parte
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
a clasei; îndrumări suplimentare. VERIGI Activitățile premergătoare constau în anunțarea anticipată (cu 1-2 zile sau chiar cu 1-2 săptămâni) a subiectului lecției de recapitulare; stabilirea unor sarcini speciale pentru elevi în vederea recapitulării (de exemplu, alcătuirea unor rezumate, a unor conspecte, aprofundarea studiului unor teme din manual sau a unei bibliografii minimale, sau rezolvarea unor probleme/situații problemă etc.); elaborarea unui plan general de recapitulare și difuzarea lui la elevi; asigurarea unor consultații individuale/colective pe teme solicitate de elevi sau
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Poezii. Epistole, Iași, 1871; Odagiul și rândașul grădinei primăriei, Iași, 1872; Fabule, glume și anecdote, Iași, 1873; Odagiul socru sau Vasilică, dragul tatei, Iași, 1873; Tronc Lude Măscărescu sau Ministru Tirtiflichi, Iași, 1875; Văduva Carpaților, Iași, 1879. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 211-214; George Tăutu, „Albine și viespi”, 1893, 3; George Baiculescu, Literatura lui George Tăutu, ALA, 1923, 142; Călinescu, Ist. lit. (1941), 302, Ist. lit. (1982), 341-342; Ist. lit., II, 746-747; Vârgolici, Retrospective, 107-110; Dicț. lit. 1900, 837-838. C. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290102_a_291431]
-
80 ai secolului XX. Peste puțin timp Europa va trăi prima criză financiară. Este vorba despre așa-zisa "criză a lalelelor" din Olanda 601. Legătura dintre banii de hârtie și metalul prețios este subliniată și de Engels în lucrarea sa "Conspect asupra Capitalului"602. Timpul nu-i va da dreptate lui Engels, deși el sesizează în mod corect, în epoca sa, legătura dintre cantitatea banilor de hârtie și valoarea lor. Perfecționările pe care le va suferi moneda din hârtie vor contrazice
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
É, Diviziunea muncii sociale, Editura Albatros, București, 2001. Echaudemaison, C. D.-co, Dicționar de economie și științe sociale, Editura "Niculescu", București, 2012. Engels, Fr., Originea familiei, a proprietății private și a statului, Editura Partidului Comunist Român, București, 1948. Engels, Fr., Conspect asupra capitalului, EPLP, București, 1953. Engels, Fr., "Anti-Dühring", în K. Marx, F. Engels, Opere, vol. 20, Editura Politică, București, 1964. Engels, Fr., "Principiile comunismului", în Marx, Engels, Lenin, Despre procesul revoluționar al edificării socialismului și comunismului, Editura Politică, București, 1979
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
două volume, vol. II, București, ESPLP, 1955. Marx, K.; Engels, Fr., Opere, vol. 3, București, Editura Politică, 1962. Marx, K.; Engels, Fr., Ideologia germană, ESPLP, București,1956. Marx, K.; Engels, Fr., Opere, vol. 16, Editura Politică, București, 1963, Friedrich Engels, "Conspect asupra capitalului". Marx, K., Critica programului de la Gotha, Editura PMR, București, 1948. Marx, K., Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972. Marx, K., Capitalul, Editura Politică, București, 1960. Mauss, M.; Hubert, H., Eseu despre natura și funcțiile sacrificiului, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Weber, Sociologia religiei, Editura Teora, București, 1998, p. 15 587 Ovidiu Drâmba, Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, vol. I, p. 329. 588 Karl Marx, Friederich Engels, Opere, vol. 16, Editura Politică, București, 1963, Friedrich Engels, Conspect asupra capitalului, vol. I, cap. I, p. 268. 589 Charles Gide a considerat că moneda de hârtie este pentru moral ceea ce este ciuma pentru fizic. Cel mai mare flagel al națiunilor. 590 Folosim ghilimele deoarece în viziunea noastră de azi
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
imanente, deci singura cantitate de aur reprezentată de ei. Așadar, dacă masa banilor de hârtie reprezintă dublul cantității de aur care poate fi absorbită, fiecare unitate de bani de hârtie se depreciază la jumătate din valoarea ei normală". Friedrich Engels, Conspect asupra Capitalului, în Karl Marx, Friedrich Engels, "Opere", vol. 16, Editura Politică, București, 1963, p. 268. 603 Vezi și Jörg Guido Hülsmann, Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 41: "La începutul secolului al
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
un deceniu după revoluția de la 1848. Lepturariul rumânesc al lui Aron Pumnul, publicat între 1862 și 1865, înregistrează aproximativ o sută de biografii, Panteonul român al lui Iosif Vulcan din foiletonul revistei Familia (1866-1868) numără peste treizeci de narațiuni, iar Conspect asupra literaturei române și scriitorilor ei de la început și până astăzi în ordine cronologică, editat în două volume de Gr. Pop între 1874-1875, însumează aproape trei sute. Dacă cifrele vieților de scriitori au putut să urce vertiginos în numai câțiva ani
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe care Weber le desprinde din gândirea lui Luther. A-și găsi locul, a exersa o profesie, a ocupa o funcție, devin condiții suficiente pentru a constitui o viață dedicată. Iată ultimele rânduri din biografia doctorului Iuliu Baraș înregistrată în Conspectul lui Gr. Pop: El a fost neadormit în activitatea sa spirituală, fiindcă a fost pus adevărat la locul său. Mulți ar putea face adese mult, dacă ar fi puși fiecare la locul său: Că de-ar pune Dumnezeu P-ori
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Istoria archeologiei, Socec, București, 1877. Odobescu, Alexandru, Note de călătorie, ediție îngrijiă de Corneliu Popescu, Editura Sport-Turism, București, 1981. Papiu-Ilarian, A., Tesauru de monumente istorice pentru România, I-III, Tipografia Națională a lui Ștefan Rasidescu, București, 1862-1863. Pop, Vasile Gr., Conspect asupra literaturei române și scriitorilor ei de la început și până astăzi în ordine cronologică, I-II, Tipografia Națională C.N. Rădulescu, București, 1875-1876. Popescu, George, Dimitriu Bolintineanu, viața și operile sale, Noua Tipografie a Laboratorilor Români, București, 1876. Popp, Vasilie, Disertație
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unei literaturi: "În consecință, voi reformula sintagma tradițională "literaturi emergente" ca "emergență literară" pentru că cea dintâi are conotații esențialiste și monologice care contrazic realitatea dinamicii literare". 67 Heliade Rădulescu, "Barbu Paris Mumuleanu", p. 316. 68 Ibidem. 69 Vasile Gr. Pop, Conspect asupra literaturei române și scriitorilor ei de la început și până astăzi în ordine cronologică, I, Tipografia Națională C.N. Rădulescu, București, 1875, pp. 82-83. 70 Vladimir Jankelevitch, Le Je-ne-sais-quoi et le Presque-rien, I, La manière et l'occasion, Seuil, Paris, 1980
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
70 Schlanger, La Vocation, p. 74. Sau formula și mai simplă a lui Nathalie Heinich: "a face din vocație profesie" (Heinich, L'élite artiste, p. 75). 71 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, pp. 229-230. 72 Ibidem, p. 229. 73 Pop, Conspect, I, pp. 82-83. 74 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 206. 75 Pop, Conspect, II, p. 5. 76 Pop, Conspect, I, p. 137. 77 Vasile Alecsandri, "Constantin Negruzzi" (1872), în Opere, IV, p. 371. Alte biografii din epocă reprezintă acest
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Heinich: "a face din vocație profesie" (Heinich, L'élite artiste, p. 75). 71 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, pp. 229-230. 72 Ibidem, p. 229. 73 Pop, Conspect, I, pp. 82-83. 74 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 206. 75 Pop, Conspect, II, p. 5. 76 Pop, Conspect, I, p. 137. 77 Vasile Alecsandri, "Constantin Negruzzi" (1872), în Opere, IV, p. 371. Alte biografii din epocă reprezintă acest parcurs ca o activare intermitentă a vocației, ca o "deșteptare" reiterată a apelului poetic
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Heinich, L'élite artiste, p. 75). 71 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, pp. 229-230. 72 Ibidem, p. 229. 73 Pop, Conspect, I, pp. 82-83. 74 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 206. 75 Pop, Conspect, II, p. 5. 76 Pop, Conspect, I, p. 137. 77 Vasile Alecsandri, "Constantin Negruzzi" (1872), în Opere, IV, p. 371. Alte biografii din epocă reprezintă acest parcurs ca o activare intermitentă a vocației, ca o "deșteptare" reiterată a apelului poetic: " Aici făcu cunoștință cu vestitul poet
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și deșteptară într-însul gustul literaturei naționale" (Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 242). 78 Alecsandri, "Constantin Negruzzi", p. 366. 79 Bolliac, "Mozaicul social" (1858), în Scrieri, II, pp. 143-144. 80 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 275. 81 Pop, Conspect, I, pp. 112-113. 82 Ibidem, p. 140. 83 Ibidem, pp. 136-137. 84 Ibidem, p. 143. 85 Ibidem, p. 113. 86 Eufrosina Homoriceanu apud Pop, Conspect, II, pp. 48-49. 87 Pop, Conspect, I, p.114. 88 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în Scrieri, II, pp. 143-144. 80 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 275. 81 Pop, Conspect, I, pp. 112-113. 82 Ibidem, p. 140. 83 Ibidem, pp. 136-137. 84 Ibidem, p. 143. 85 Ibidem, p. 113. 86 Eufrosina Homoriceanu apud Pop, Conspect, II, pp. 48-49. 87 Pop, Conspect, I, p.114. 88 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 275; Pop, Conspect, I, pp. 115, 128 etc. 89 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 74. 90 Ibidem, p.176. 91 Ibidem, p. 33
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]