269 matches
-
activități liber-alese ... – rutine și tranziții ... – activități tematice (activități de creație și comunicare, activități de cunoaștere, activități de muzică și mișcare, activități artistice și de îndemânare, activități în aer liber, jocul) ... – activități extrașcolare ... ● Evaluarea în educația timpurie – funcții ale evaluării (constatativă, predictivă, diagnostică) ... – forme de evaluare (evaluare inițială, evaluare formativă/ continuă, evaluare sumativă/cumulativă) ... – metode și instrumente de evaluare - tradiționale și moderne (analiza produselor activității, observarea sistematică, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
activități liber-alese ... – rutine și tranziții ... – activități tematice (activități de creație și comunicare, activități de cunoaștere, activități de muzică și mișcare, activități artistice și de îndemânare, activități în aer liber, jocul) ... – activități extrașcolare ... ● Evaluarea în educația timpurie – funcții ale evaluării (constatativă, predictivă, diagnostică) ... – forme de evaluare (evaluare inițială, evaluare formativă/ continuă, evaluare sumativă/ cumulativă) ... – metode și instrumente de evaluare - tradiționale și moderne (analiza produselor activității, observarea sistematică, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
găsi o aceeași pasiune pentru scrutarea aparențelor, a umbrelor, a golului pe care sînt proiectate fenomenele mundane, deși la poetul timișorean o asemenea investigare e realizată în registrul elegiac, în timp ce poetul insular tinde mai degrabă spre o poezie neutră, cvasi constatativă. Am insistat puțin asupra legăturii dintre cei doi poeți pentru că mi se pare că în acest fel devin și mai evidente pe de o parte trăsăturile definitorii ale fiecăruia dintre ei, dar și similitudinile. Două dintre ele mai merită subliniate
ILINCA ILIAN, EUGEN DORCESCU ÎN SPAŢIUL POEZIEI HISPANICE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347308_a_348637]
-
Om-Natură, Om-Divinitate etc. Dominanta filosofică a poeziilor sale, a temelor cardinale, socio-umane, o constituie Interogația. De ce finită? Pot fi relevate diverse supoziții. Dar, oricum, nu credem că poetul a ajuns la finalul dialogului cu sine. Autorul prezintă într-o viziune constatativă, multitudinea paradoxurilor, a controverselor din relațiile interumane, fără a se hazarda în a oferi soluții, ceea ce nici nu este atributul poeților. Predomină, în opera păunesciană, dialogul cu Providența, cu Divinitatea, cu Creatorul, dorința sa de a se destăinui, de a
ÎN LOC DE RECENZIE INTEROGAȚIE FINITĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375965_a_377294]
-
slavă adus de scriitorul-istoric țării care l-a născut și poporului în care își duce existența... Adevărul este că cele șapte pagini - să fie o coincidență cu numărul de aur...? care fac cât o mie de pagini de proză seacă - constatativă și deloc participativă - ar merita un studiu mult mai serios și aplecat asupra numeroaselor aspecte pe care le implică proza în chestiune, un studiu cu caracter istoric, altul stilistic, și ne gândim chiar și la un studiu de psihocritică - în
REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376230_a_377559]
-
CAPITOLUL II REZULTATE ALE ETAPEI CONSTATATIVE PRIVIND SONDAJUL SOCIOLOGIC ȘI APRECIEREA NIVELULUI DE PREGĂTIRE MOTRICĂ ȘI ARTISTICĂ A GIMNASTELOR II.1 Rezultatele obținute în urma studierii calendarului competițional la gimnastele de 9 10 ani Pentru realizarea cercetării noastre a fost necesară studierea Calendarului competițional intern și internațional
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3028]
-
elementelor de pregătire artistică în lecții este strâns legată de conținutului de idei și emoțional, precum și de mijloacele de expresie caracteristice operei respective. Pentru a cunoaște nivelul de pregătire artistică a gimnastelor din România a fost realizat un studiu experimental (constatativ) cu un număr de 35 de sportive de la cluburile sportive de gimnastică din țară. Astfel au fost testate 8 gimnaste de la CSS Gimnastică Focșani, 6 gimnaste de la CSS Galați, 7 gimnaste de la CSS Onești, 6 gimnaste de la CSS Ploiești, 5
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3028]
-
36, CSS Buzău - 9,26 și CSS Bârlad - 9,33. Media pe țară a fost de 9,33 (Figura 24). La sol media pe țară a fost de 9,31, pe centrele sportive înregistrânduse următoarele valori: II.6 Concluziile studiului constatativ 1. În urma analizei planurilor de pregătire la categoria „junioare IV - nivelul I” de la cluburile sportive din țară, am putut concluziona că în ceea ce privește numărul de antrenamente și durata alocată fiecărui antrenament de pregătire artistică, se pot aduce îmbunătățiri considerabile. De asemenea
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3028]
-
necesară abordarea cu atenție deosebită a acestei componente, cu o planificare judicioasă (74,60%), întrucât fără o pregătire artistică corespunzătoare nu se poate ajunge la rezultate deosebite și la atingerea măiestriei sportive (95,24%). 4. Punctajele obținute în urma realizării experimentului constatativ indică un nivel slab al coordonării motrice (6,21), al creativității artistice a gimnastelor (7,49) precum și al nivelului de execuție artistică a exercițiilor la aparatele de concurs (ținută corectă - 8,43 la bârnă, cerințe privind elementele artistice de dificultate
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3028]
-
controlul total. În ultimul său stadiu, controlul se extinde la toate activitățile care contribuie la asigurarea unui anumit grad de satisfacere a exigențelor consumatorilor (controlul proiectelor, documentelor, proceselor etc.). În această etapă s-a pus accent mai mult pe laturile constatative și corective și mai puțin pe conștientizarea și educarea lucrătorilor în spiritul inițierii acțiunilor preventive în realizarea calității. Asigurarea calității prin motivarea personalului. Această etapă corespunde anilor ‘60 și se caracterizează prin “redescoperirea omului”, punându-se accent pe motivarea lucrătorilor
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
fereastra" este o aserțiune despre sentimentele DESTINATORULUI; totuși, în contexte particulare, ea poate executa și într-adevăr ea execută actul ilocutoriu de a face o cerere. Teoria actelor de vorbire se dezvoltă din distincția operată de J. L. Austin între CONSTATATIVE (enunțuri ca "Napoleon a cîștigat bătălia de la Austerlitz", sau "Pămîntul este plat", care descriu evenimente sau stări de lucruri în anumite universuri și, în consecință, sînt fie adevărate, fie false în acele universuri) și PERFORMATIVE (enunțuri ca "Promit să vin
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și soție" care sînt folosite mai curînd pentru a face decît a spune ceva, pentru a executa un act mai curînd decît pentru a spune că e vorba, sau nu e vorba de ceva). Totuși, așa cum își continuă Austin argumentarea, constatativele sînt ele înseși performative, întrucît a spune (a afirma, a aserta, a raporta) că este, sau nu este vorba de ceva, constituie un fel de a face ceva. Într-adevăr, orice enunț sau set de enunțuri poate fi văzut ca
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. consonanță [consonance]. Fuziunea între un NARATOR și conștiința personajului despre care el povestește (Portret al artistului în tinerețe). Consonanța caracterizează relația dintre narator și PROTAGONIST într-o SITUAȚIE NARATIVĂ FIGURALĂ. ¶Cohn 1978. Vezi și DISONANȚĂ. constatativ [constative]. Un enunț care descrie evenimente sau stări de lucruri în anumite lumi și, deci, are calitatea de a fi "ori adevărat, ori fals" în aceste lumi: "Napoleon a cîștigat bătălia de la Austerlitz" și "Pămîntul este plat" sînt constatative. ¶Teoria
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
DISONANȚĂ. constatativ [constative]. Un enunț care descrie evenimente sau stări de lucruri în anumite lumi și, deci, are calitatea de a fi "ori adevărat, ori fals" în aceste lumi: "Napoleon a cîștigat bătălia de la Austerlitz" și "Pămîntul este plat" sînt constatative. ¶Teoria ACTELOR DE VORBIRE își are originea în distincția făcută de J. L. Austin între constatative și PERFORMATIVE (enunțuri ca "Promit să vin mîine" care promit să facă mai curînd decît să spună ceva, să execute un act mai curînd
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
deci, are calitatea de a fi "ori adevărat, ori fals" în aceste lumi: "Napoleon a cîștigat bătălia de la Austerlitz" și "Pămîntul este plat" sînt constatative. ¶Teoria ACTELOR DE VORBIRE își are originea în distincția făcută de J. L. Austin între constatative și PERFORMATIVE (enunțuri ca "Promit să vin mîine" care promit să facă mai curînd decît să spună ceva, să execute un act mai curînd decît să afirme că este, sau nu este vorba de ceva). Totuși, cum spune Austin mai
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
PERFORMATIVE (enunțuri ca "Promit să vin mîine" care promit să facă mai curînd decît să spună ceva, să execute un act mai curînd decît să afirme că este, sau nu este vorba de ceva). Totuși, cum spune Austin mai departe, constatativele sînt ele înseși performative, întrucît a spune (a aserta, a afirma, a raporta) că este, sau nu este vorba de ceva constituie un fel de a face ceva Dacă putem spune că narațiunea "constată", că ea relatează despre anumite situații
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pe un dolar", care nu conțin un verb sau o expresie numind actul, dar pot fi folosite pentru a face o promisiune sau a încheia un pariu. ¶Teoria ACTELOR DE VORBIRE se bazează pe distincția lui Austin între performative și CONSTATATIVE (enunțuri ca "Napoleon a cîștigat bătălia de la Austerlitz" care raportează evenimente sau stări de lucruri în anumite universuri și, în consecință, sînt "fie adevărate, fie false" în acele universuri). Totuși, așa cum argumentează în continuare Austin, constatativele înseși sînt performative, întrucît
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Austin între performative și CONSTATATIVE (enunțuri ca "Napoleon a cîștigat bătălia de la Austerlitz" care raportează evenimente sau stări de lucruri în anumite universuri și, în consecință, sînt "fie adevărate, fie false" în acele universuri). Totuși, așa cum argumentează în continuare Austin, constatativele înseși sînt performative, întrucît a spune (a aserta, a afirma, a raporta) că e vorba, sau nu e vorba de ceva constituie un fel de a face. Într-adevăr, orice enunț sau set de rostiri pot fi considerate performative. Dacă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sportive au adăugat funcții suplimentare acestor dispozitive dar le-au și standardizat la celelalte tehnologii existente. Astfel, prin diferitele interfețe, datele stocate în timpul ședințelor de jogging pot fi rapid transferate pe computere, pentru prelucrări ulterioare și realizări de analize statistice constatative sau comparative. Jogging de la A la Z II 149 Colaborările dintre specialiștii în computere și fiziologii sportivi au dus la elaborarea măsurătoarelor de frecvență cardiacă construite din materiale compozite care să permită etanșarea senzorilor, a bateriilor sau protecția materialelor față de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
facilita asocierea acestuia cu semnificația corespunzătoare (vezi exemplul semnelor de circulație, al semnelor de punctuație corelate, eventual, cu imagini sugestive semnul întrebării + o față de copil cu mimică întrebătoare, semnul exclamării + mimică reflectând mirarea, bucuria, teama, punctul + o mimică de tip constatativ :), :|, :( etc.). ( În cazul preșcolarilor, se pleacă dinspre identificarea subiectivă a anumitor trăsături ale elementelor pe care le descriu, către precizarea particularităților mai importante 179 (la grupele mai mari), de aici și importanța acțiunii de îndrumare, dirijare realizată de către educator/educatoare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
pian. Cercetarea s-a desfășurat în trei etape distincte: Etapa I (ianuarie 2005 - martie 2007) a cuprins: Studierea literaturii de specialitate și selecționarea materialelor ce conțin informații referitoare la tema propusă pentru cercetare; Distribuirea chestionarelor și analiza acestora. În experimentul constatativ au fost incluși 63 de profesori, antrenori și coregrafi de la cluburile de gimnastică din țară; Analiza Codului de punctaj FIG și a programei de clasificare FRG pentru gimnastele de 9-10 ani (categoria „junioare IV - nivelul I”); Analiza documentelor de planificare
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
9 10 ani de la 6 cluburi sportive din 10 țară. Datele adunate din studierea acestora și din observațiile efectuate au contribuit la clarificarea unor aspecte privind activitatea practică; Testarea a 35 de gimnaste de la șase cluburi sportive din țară (experimentul constatativ). A doua etapă (aprilie 2007 - iulie 2008) a constat în desfășurarea experimentului pedagogic de bază și a cuprins: Organizarea testărilor inițiale a gimnastelor de 9 10 ani. Testările privind pregătirea fizică, capacitatea coordinativă și aptitudinile creative s-au realizat în
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
de verificare, înaintea campionatelor naționale, precum și prin înregistrarea rezultatelor obținute la testările propuse. A treia etapă iunie - decembrie 2008 a cuprins prelucrarea, interpretarea statistică a datelor obținute și au fost formulate concluziile și propunerile. I.3. Demersul operațional al cercetării constatative Analiza opiniilor și rezultatelor cercetărilor specialiștilor au demonstrat importanța pregătirii artistice în obținerea unor execuții superioare la toate aparatele de concurs. Literatura de specialitate evidențiază contribuția pregătirii artistice la: * asigurarea pregătirii fizice generale și perfecționarea pregătirii fizice specifice prin acționarea
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
și de modul în care se implică gimnasta în lecție, de răspunsul ei la indicațiile coregrafului și antrenorului, de atracția sau dezinteresul față de anumite sarcini, de îndeplinirea numărului de repetări impus, precum și de calitățile ei individuale. I.4. Obiectivele cercetării constatative Analiza calendarului competițional a avut drept scop realizarea periodizării antrenamentului gimnastelor de categoria „junioare IV - nivelul I”, având la bază principalele competiții la care au participat gimnastele. Cercetarea documentelor de planificare de la mai multe cluburi de gimnastică din România a
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
gimnastelor. Rezultatele obținute de gimnaste la testările efectuate au evidențiat nivelul de pregătire artistică a gimnastelor de categoria „junioare IV - nivelul I”. Acestea pot crea o imagine asupra eficienței utilizării mijloacelor pregătirii artistice în antrenamentul gimnastelor. I.5. Ipotezele cercetării constatative Analiza teoretică și generalizarea datelor literaturii de specialitate, realizate în cercetarea de față ne demonstrează că aplicarea structurii și conținutului unor modele de pregătire artistică în antrenamentul gimnastelor nu a constituit un domeniu de interes pentru specialiști, astfel încât a devenit
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]