9,983 matches
-
art. 6 alin. (1) din Legea nr. 55/1995, daca obiecția formulată ar fi acceptată, ar însemna să se constate neconstituționalitatea și a acelor prevederi care, însă, fiind ale unei legi în vigoare, nu pot face obiectul unui control de constituționalitate a legii anterior promulgării, ci numai pe calea excepției de neconstituționalitate. Pentru motivele arătate, se considera că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Din partea Senatului, s-a comunicat punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunități și validări, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117723_a_119052]
-
acordării lor. În analiza acestui alineat se pot deosebi prima teza, referitoare la regularizarea cotei aparținând societăților de investiții financiare cu Fondul Proprietății de Stat, și cea de-a doua teza, referitoare la valoarea acestei cote. În legătură cu prima teza, privind constituționalitatea operațiunii de regularizare, în sesizare se considera că aceasta ar avea semnificația unei "naționalizări" sau "exproprieri", întrucît asigura trecerea silită în proprietatea statului a cotei respective, care, în prezent, este în proprietatea privată a societăților de investiții financiare. Incontestabil că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117723_a_119052]
-
publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 25 februarie 1993, nr. 66 din 11 aprilie 1995 și nr. 122 din 19 iunie 1995, în cadrul controlului preventiv, privind soluționarea unei obiecții de neconstituționalitate, Curtea nu poate controla constituționalitatea unei legi în vigoare, care poate formă însă obiectul unei excepții de neconstituționalitate, invocată în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, în cadrul unui proces legat de aplicarea acelei legi. Rezultă din cele arătate că regularizarea la care se referă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117723_a_119052]
-
a alin. (1) din art. 3 al legii nu are semnificația unei naționalizări sau exproprieri, iar dispoziția legală, atacată că neconstituțională, reprezintă o normă de trimitere la o reglementare în vigoare, care nu poate face obiectul controlului, înainte de promulgare, al constituționalității unei legi ulterioare, cum este legea ce face obiectul sesizării. Teza a doua din alin. (1) al art. 3 din lege nu mai reprezintă o normă de trimitere, întrucît prevede că regularizarea cotei ce aparține societăților de investiții financiare se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117723_a_119052]
-
Tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 24 - Dreptul la apărare. De asemenea, sunt considerate a fi încălcate și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra constituționalității dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2007 , Curtea s-a pronunțat în repetate rânduri, exemple fiind Decizia nr. 1.001 din 7 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 18 noiembrie 2008
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235023_a_236352]
-
a fost formulată, are ca finalitate modificarea dispozițiilor de lege supuse controlului. Or, o asemenea solicitare nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Așa fiind, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237354_a_238683]
-
textele de lege criticate nu mai sunt în vigoare, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a statuat că "sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare". Așadar, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității acestora, având în vedere că ele continuă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248153_a_249482]
-
a statuat că "sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare". Așadar, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității acestora, având în vedere că ele continuă să producă efecte juridice asupra raportului de muncă al autorului excepției în privința salarizării și, implicit, deci al acordării/neacordării sporurilor în discuție. Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 30 din Legea-cadru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248153_a_249482]
-
vizat și că motivele invocate de jurisdicțiile interne se dovedesc pertinente și suficiente. De aceea, Curtea a conchis că ingerința era "necesară într-o societate democratică". În fine, toate celelalte aspecte criticate de autorul excepției nu sunt veritabile probleme de constituționalitate, ci sunt probleme de aplicare a legii, atributul exclusiv al instanței judecătorești. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197055_a_198384]
-
de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , care prevăd că sentința curții de apel prin care se soluționează cererea de anulare a dispoziției de părăsire a teritoriului este definitivă și irevocabilă, au mai fost supuse controlului Curții Constituționale, constatându-se constituționalitatea acestora prin Decizia nr. 464 din 4 decembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2004. S-a reținut cu acel prilej că în jurisprudența constantă a Curții Constituționale s-a statuat faptul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167191_a_168520]
-
legiuitorului. Pe aceleași considerente urmează să fie respinsă critica de neconstituționalitate și în prezenta cauză. În ceea ce privește dispozițiile art. 82 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , Curtea constată că acestea nu pot face obiectul controlului de constituționalitate, întrucât autorul excepției nu formulează nici o critică de neconstituționalitate. Curtea Constituțională a reținut în mod constant că nu este în măsură să se substituie părții cu privire la invocarea unor motive de neconstituționalitate, deoarece ar exercita astfel un control din oficiu, ceea ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167191_a_168520]
-
că lipsa de diligență a autorității publice și culpa sa în îndeplinirea obligațiilor izvorâte din lege nu pot reprezenta un impediment în calea valorificării depline a dreptului la apărare, în speță prin sesizarea Curții Constituționale în scopul realizării controlului de constituționalitate a unui text de lege de care depinde soluționarea cauzei. Curtea Constituțională a statuat în acest sens, de exemplu în Decizia nr. 47 din 5 martie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167191_a_168520]
-
baza întocmirii procesului-verbal de contravenție. O astfel de critică, prin care se tinde la completarea dispozițiilor legale ce fac obiectul excepției, excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității prevederilor legale, fără a le putea modifica sau completa. De altfel, persoana contravenientă nemulțumită de sancțiunea aplicată prin procesul-verbal de contravenție are deschisă calea plângerii la instanța de judecată, în conformitate cu prevederile art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234967_a_236296]
-
în care a fost motivată soluția pronunțată în cauză și de modul de apreciere a mijloacele de probă prezentate. Asemenea critici excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215675_a_217004]
-
necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății." ... Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, asupra constituționalității dispozițiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 , s-a pronunțat prin numeroase decizii, ca de exemplu Decizia nr. 191 din 25 iunie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 1 august 2002
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159750_a_161079]
-
neconstituționalitate raportată la prevederile art. 57 din Constituție, Curtea apreciază că, prin conținutul reglementării sale, acesta nu are nicio incidență în cauză. De altfel, Curtea constată că aspecte asemănătoare celor invocate în prezenta cauză au mai fost supuse controlului de constituționalitate, putând fi amintite în acest sens Decizia nr. 835 din 2 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 31 octombrie 2007, și Decizia nr. 1.045 din 13 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213017_a_214346]
-
166/2016 privind aprobarea componenței numerice și nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 din 23 decembrie 2016, se modifică după cum urmează: 1. La anexă nr. 2 - Componența Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, domnul senator Peres Alexandru - Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal - se include în componența comisiei, în locul domnului senator Fenechiu Cătălin-Daniel - Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal. 2. La
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278533_a_279862]
-
al articolului 140 se introduce un nou alineat cu următorul cuprins: "(1) Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției." 75. Articolul 144 se modifica și se completează astfel: Litera a) se modifica și va avea următorul cuprins: "a) se pronunța asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152319_a_153648]
-
de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori, precum și, din oficiu, asupra inițiativelor de revizuire a Constituției;" După litera a) se introduce o noua litera, a^1), cu următorul cuprins: "a^1) se pronunța asupra constituționalității tratatelor sau altor acorduri internaționale, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori;" Litera c) se modifica și va avea următorul cuprins: "c) hotărăște
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152319_a_153648]
-
constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. ... (2) În cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale. ... (3) În cazul în care constituționalitatea tratatului sau acordului internațional a fost constatată potrivit articolului 144 litera a^1), acesta nu poate face obiectul unei excepții de neconstituționalitate. Tratatul sau acordul internațional constatat ca fiind neconstitutional nu poate fi ratificat. (4) Deciziile Curții Constituționale se publică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152319_a_153648]
-
dreptul unității "de a invoca în apărarea poziției sale și a intereselor ei legitime și alte motive decât cele enumerate în decizia contestată". Tribunalul Suceava - Secția civilă apreciază că excepția ridicată este neîntemeiată, întrucât aspectele invocate "nu sunt probleme de constituționalitate, ci de aplicare a legii de competența instanței de fond". Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161736_a_163065]
-
excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, sub toate aspectele. Dispozițiile legale criticate nu încalcă principiul neretroactivității legii, iar "stabilirea situațiilor concrete la care se aplică dispoziția privind nulitatea contractului de muncă reprezintă o problemă de aplicare a legii, nu de constituționalitate". Nulitatea contractului se raportează la reglementarea legală în vigoare la data încheierii acestuia. Arată, de asemenea, că dispozițiile legale criticate nu încalcă nici dreptul la un proces echitabil, ele fiind de drept material, iar nu de drept procesual. Interdicția invocării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161736_a_163065]
-
imposibilitatea de a fi promovat, deci de a beneficia de o mărire de salariu. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca fiind neîntemeiată. În acest sens arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, în cadrul controlului a priori, prin Decizia nr. 24/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 2 februarie 2003, prilej cu care aceasta a constatat constituționalitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171431_a_172760]
-
constituționalitatea dispozițiilor art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, în cadrul controlului a priori, prin Decizia nr. 24/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 2 februarie 2003, prilej cu care aceasta a constatat constituționalitatea prevederilor criticate. Arată că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenței Curții, precum și că, întrucât art. 52 alin. (1) se aplică în mod egal tuturor cetățenilor aflați în situații juridice similare, acesta nu contravine dispozițiilor art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171431_a_172760]
-
a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății." ... Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că aceasta este neîntemeiată și, în consecință, urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente: Constituționalitatea dispozițiilor art. 52 alin. (1) lit. c) a fost examinată de Curtea Constituțională în cadrul controlului prealabil exercitat asupra Codului muncii. Cu acel prilej, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 24 din 22 ianuarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171431_a_172760]