87 matches
-
cum va funcționa o Uniune constituționalizată, și nici nu se va știi, cu toate scenariile posibile, pînă cînd nu se va încerca în mod real o astfel de experiență. TERTIUM NON DATUR ? DEPĂȘIREA DIHOTOMIEI FEDERALISM-CONFEDERALISM O certitudine exită cel puțin. Constituționalizarea Uniunii este dinainte sortită eșecului dacă este limitată la alternativele clasice: federație sau confederație. Numeroase analize au reamintit permanent această afirmație: Uniunea nu aparține nici uneia din aceste două categorii. Printr-o interpretare juridică se poate demonstra că Uniunea se apropie
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
În acest sens, o simplă analiză a modalităților în care guvernele naționale au prezentat tratatul pentru opiniile publice ne îndreptățește să ne întrebăm dacă aceste guverne vorbeau despre același text, sau despre texte diferite. Întrebarea care se naște în perspectiva constituționalizării este relativă la viabilitatea acestui modus vivendi. În critica pe care o aduce teoriei lui Rawls, Jürgen Habermas a subliniat fragilitatea acestui tip de acord 51, care provine din acceptarea unor principii comune fară a împărtăși totuși un raționament comun
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
daneze și engleze au refuzat să dea un statut juridic Cartei Drepturilor Fundamen-tale a Uniunii Europene, nu este pentru că acest document asigură drepturi noi cetățenilor, ci din cauza forței lui simbolice, care îi neliniștește. Prezentată de către media ca prima etapă a constituționalizării Uniunii, Carta a trezit temerile celor care refuză crearea unui stat european. De aceea, adversarii constituționalizării se servesc de argumentul că termenul "constituție" este asociat statului și avertizează asupra confuziilor pe care un astfel de termen le poate declanșa. Ei
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
nu este pentru că acest document asigură drepturi noi cetățenilor, ci din cauza forței lui simbolice, care îi neliniștește. Prezentată de către media ca prima etapă a constituționalizării Uniunii, Carta a trezit temerile celor care refuză crearea unui stat european. De aceea, adversarii constituționalizării se servesc de argumentul că termenul "constituție" este asociat statului și avertizează asupra confuziilor pe care un astfel de termen le poate declanșa. Ei consideră că s-ar ajunge la redeclanșarea vechilor dispute dacă ar fi clarificate principii care funcționează
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
constituțional care le convine, dar pe care l-ar refuza dacă l-ar înțelege mai bine. Însă astfel de idei dau naștere la două tipuri de obiecții. În primul rînd, dintr-un punct de vedere pragmatic terenul preferat al adversarilor constituționalizării aceste argumentele nu fac altceva decît să demonstreze limitele funcționalismului 56. Într-adevăr, prin metoda graduală și empirică, preferată de părinții fondatori ai Uniunii, se pot stabili echilibre politice satisfăcătoare ; dar nu se poate răspunde unor chestiuni politice fundamentale. Sînt
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
chestiuni politice fundamentale. Sînt nume-roase exemplele de domenii sensibile, în care, datorită absenței unui consens asupra naturii Uniunii, nu s-a putut ajunge la un acord sau la o soluție. A doua obiecție pe care o declanșează opozanții procesului de constituționalizare este de natură normativă. A presupune încă de la început eșecul unui proces constituțional, erodat de confuzii și conflicte ireductibile, înseamnă a refuza virtuțile și avantajele deliberării. Înseamnă, de ase-menea, să crezi că dezbaterea publică, indiferent de formele sale, este incapabilă
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
că, atunci cînd tratatele prevăd votul la majoritate calificată, 80% din decizii sînt adoptate prin consens. Derogările, regimurile tranzitorii, compensările,... sînt tot atîtea tehnici care evită apariția unui stat. 55 A se vedea în acest sens proiectele de codificare și constituționalizare realizate în cadrul Centrului Robert Schuman al Institutului Universitar European de la Florența. 56 NTFuncționalismul este în literatura de specialitate denumirea care desemnează una dintre cele mai importante teorii ale integrării europene. Funcționalismul, alături de federalism, a teoretizat condițiile specifice pentru încheierea conflictelor
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
să se înfrunte respectîndu-se, adică respectînd regula democratică. Astfel, cheia ideii democratice se află în regula sa. Formula care definește democrația ca sistem constituțional/pluralist este una destul de fericită, de vreme ce ne ajută să înțelegem că democrația nu este altceva decît constituționalizarea unei reguli a jocului pluralist. Regula jocului democratic permite diversității sociale, culturale, politice să se dovedească productivă în mijlocul conflictelor sale. Este cea care permite conflictelor să devină eventual creatoare. Firește, democrația nu garantează nicidecum că antagonismele sociale nu vor reuși
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
mea). Tratatul de Uniune de la Maastricht extinde și detaliază acest principiu de garantare a drepturilor cetățenilor la identitatea lor națională prin control internațional, îndepărtîndu-se prin aceasta de la maxima iluministă că suveranitatea ține în totalitate de națiunea legată de teritoriu. Prin constituționalizarea principiului cetățeniei Uniunii, Tratatul schițează legături cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, specifică anumite drepturi ale cetățenilor într-un cadru comun și cere statelor-membre ale Uniunii să fie de acord asupra anumitor drepturi politice transnaționale. Această ultimă prevedere include dreptul
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
instituții (Consiliul Europei etc.). 2.3.3. Funcțiile europartidelor Cum am semnalat anterior trimițînd la Robert Ladrech, europartidele joacă un rol important în consultarea și coordonarea între membri 131. În afară de asta, juristul Jo Shaw și politologul Stephen Day au analizat constituționalizarea federațiilor europene de partide. Ei s-au concentrat asupra principiilor legislative și în special asupra locului partidelor democratice și reprezentative în tratate 132. Ei concluzionează că, în practică, europartidele sînt departe de acest statut, ceea ce-i determină să susțină că
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
instituții (Consiliul Europei etc.). 2.3.3. Funcțiile europartidelor Cum am semnalat anterior trimițînd la Robert Ladrech, europartidele joacă un rol important în consultarea și coordonarea între membri 131. În afară de asta, juristul Jo Shaw și politologul Stephen Day au analizat constituționalizarea federațiilor europene de partide. Ei s-au concentrat asupra principiilor legislative și în special asupra locului partidelor democratice și reprezentative în tratate 132. Ei concluzionează că, în practică, europartidele sînt departe de acest statut, ceea ce-i determină să susțină că
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
73, 87-88, 90-91, 95, 102, 113, 126 concepții morale "metafizice", 90 concepții morale perfecționiste, 90 concepții/cercetări/teorii politice normative, 55, 65, 78, 100-102, 147 condițiile modernității, 125-126, 128, 164 consecințialism, 76 conservatorism, 104 consimțământ efectiv, 153-154 consimțământ egal, 68 constituționalizarea drepturilor individuale, 92, 140, 155 constrângere, 27, 111, 116, 118 conștiință ideologică, 133 conștiință împăcată, 132 contingență, 116 control judiciar, 92, 140, 155 convingeri morale, 16, 19, 23, 28, 51, 74-75, 95, 110-111, 113, 153, 158, 160, 163-164 cooperare socială
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
individuale sau la design-ul constituțional adecvat (i.e., regula majorității ca procedură de rezolvare a acestor dezacorduri). Ca urmare a eforturilor unor comentatori precum Cécile Fabre sau Richard North, știm deja că întemeierea oferită de Waldron pentru regula majorității în detrimentul constituționalizării drepturilor individuale și a controlului judiciar ca instanță ultimă de interpretare și garantare a acestora nu este doar neconvingătoare, ci și că ea nu este, de fapt, una pur pragmatică, liberă de orice valori și principii morale, ci se bazează
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
efect direct și de supremație, care stabilesc că tratatele nu numai că fac parte din ordinea juridică națională, ci și prevalează asupra dreptului național. Aceste două caracteristici, efect direct și supremație, sunt proprii constituțiilor, astfel încât interpretarea Curții echivalează cu o constituționalizare implicită a tratatelor. Aceasta este în contrast nu numai cu litera Tratatului ci și cu interpretările mai multor guverne semnatare. Constituționalizarea indirectă a tratatelor contrastează și cu faptul că Tratatul semnat la Roma în 2004, prin care se voia stabilirea
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
asupra dreptului național. Aceste două caracteristici, efect direct și supremație, sunt proprii constituțiilor, astfel încât interpretarea Curții echivalează cu o constituționalizare implicită a tratatelor. Aceasta este în contrast nu numai cu litera Tratatului ci și cu interpretările mai multor guverne semnatare. Constituționalizarea indirectă a tratatelor contrastează și cu faptul că Tratatul semnat la Roma în 2004, prin care se voia stabilirea Constituției pentru Europa și care menționa în mod expres principiile de efect direct și supremație introduse de către Curte, nu a putut
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Sale Conform dovezilor prezentate până acum, puțini ar putea să se îndoiască de activismul Curții de Justiție. Până și susținătorii interpretărilor juridice admit faptul că, prin doctrina ei de efect direct și supremație, Curtea a dus la bun sfârșit o constituționalizare implicită a tratatelor. Statele membre nu au fost capabile să formalizeze în scris constituționalizarea, de vreme ce proiectul de tratat constituțional a fost respins în referendumurile din 2005 de către cetățenii Franței și Olandei. Totuși, activismul judiciar este un fenomen perfect cunoscut, cu
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Curții de Justiție. Până și susținătorii interpretărilor juridice admit faptul că, prin doctrina ei de efect direct și supremație, Curtea a dus la bun sfârșit o constituționalizare implicită a tratatelor. Statele membre nu au fost capabile să formalizeze în scris constituționalizarea, de vreme ce proiectul de tratat constituțional a fost respins în referendumurile din 2005 de către cetățenii Franței și Olandei. Totuși, activismul judiciar este un fenomen perfect cunoscut, cu atât mai mult când vine vorba de tribunale ce pot fi asimilate de o
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
naționale. Acești judecători, care nici măcar nu trebuie să fie membri ai magistraturii, pot reforma tratatele prin interpretări creative, fără să fie necesar să dea socoteală cetățenilor sau reprezentanților direct aleși de aceștia. Prin jurisprudența ei, Curtea a realizat chiar o constituționalizare efectivă a tratatelor originale, dotându-le cu trăsăturile specifice unei constituții, cum ar fi efectul direct și supremația. Dar această constituționalizare nu are o temelie solidă dacă nu are sprijinul cetățenilor. Cetățenii Uniunii Europene ar trebui să aibă ceva de
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
necesar să dea socoteală cetățenilor sau reprezentanților direct aleși de aceștia. Prin jurisprudența ei, Curtea a realizat chiar o constituționalizare efectivă a tratatelor originale, dotându-le cu trăsăturile specifice unei constituții, cum ar fi efectul direct și supremația. Dar această constituționalizare nu are o temelie solidă dacă nu are sprijinul cetățenilor. Cetățenii Uniunii Europene ar trebui să aibă ceva de spus asupra convertirii unui tratat internațional, care așadar obligă statele semnatare, într-o Constituție care creează drepturi și obligații ce pot
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
trebui să aibă ceva de spus asupra convertirii unui tratat internațional, care așadar obligă statele semnatare, într-o Constituție care creează drepturi și obligații ce pot fi invocate de către cetățeni în fața tribunalelor ordinare. Altfel spus, nu este normal ca această constituționalizare a tratatelor să fie realizată în mod secret, prin interpretările creative ale judecătorilor desemnați de către guvernele naționale. Din această cauză, procesul inițiat la summit-ul de la Laeken din decembrie 2001, pentru a analiza conveniența formalizării acestei constituții implicite, reprezintă o
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
governance democratică. Poziția statului este, de aceea, problematică dacă este văzută în perspectiva discursului european asupra democrației. Pe plan instituțional acest lucru a devenit cu atât mai adevărat, cu cât procesul de integrare comunitară a avansat spre o formă de constituționalizare care a creat un nivel de norme cu aceeași validitate pentru toți cetățenii, dincolo de statul căruia îi aparțin (De Witte, 2002). Mai mult, pe plan discursiv, referitor la oferta de modele de governance prezente astăzi în lumea occidentală, Uniunea Europeană a
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
de informații, a căror influență majoră asupra luptei politice a fost adesea criticată atât în presa românească, cât și în cea internațională. 1. Momentul constituțional În plan constituțional, situația nu a fost mult diferită, ceea ce a făcut ca procesul de constituționalizare a libertăților civile și politice cucerite în 1989 să fie întârziat. Importanța momentului fondator în viața oricărei cetăți nu trebuie subestimată, după cum nu trebuie pierdută din vedere nici semnificația aparte a "momentului constituțional" care rezultă tocmai din faptul că o
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
militare. Principiul nr. 1 din document prevede următoarele: "Instanțele militare, dacă există, nu pot fi create decât prin constituție sau lege, cu respectarea principiului separării puterilor. Ele trebuie să facă parte integrantă din aparatul judiciar normal." Raportorul precizează totuși că: "(...) «constituționalizarea» instanțelor militare care există în mai multe țări nu trebuie să le situeze în afara dreptului comun, deasupra legii, ci, dimpotrivă, să le înscrie în principiile statului de drept, începând cu cel al separării puterilor și cel al ierarhiei normelor." Principiul
HOTĂRÂRE din 21 septembrie 2006 în Cauza Maszni împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190336_a_191665]
-
Propunerea de modificare a textului constituțional cuprins în alineatul (2) al art. 138 vizează obligația Guvernului de a transmite instituțiilor Uniunii Europene proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat, după informarea prealabilă a Parlamentului. Oportunitatea constituționalizării unei atare obligații, care se limitează la transmiterea acestor proiecte către instituțiile Uniunii Europene, comportă anumite critici. Astfel, în măsura în care România este stat membru al Uniunii Europene și în această calitate exercită în comun cu celelalte state membre competențele stabilite de
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
literei c) în sensul care urmează "c) se pronunță asupra constituționalității regulamentului și a hotărârilor cu caracter normativ ale Parlamentului, la sesizarea președintelui Parlamentului, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 40 de parlamentari;". Propunerea vizează constituționalizarea normelor cuprinse în Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, reglementând la rang de Constituție atribuțiile Curții reglementate în cuprinsul art. 23 alin. (1) și al art. 27 alin. (1) din legea sa organică. Cu privire la completarea literei
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]