85 matches
-
să se înfrunte respectîndu-se, adică respectînd regula democratică. Astfel, cheia ideii democratice se află în regula sa. Formula care definește democrația ca sistem constituțional/pluralist este una destul de fericită, de vreme ce ne ajută să înțelegem că democrația nu este altceva decît constituționalizarea unei reguli a jocului pluralist. Regula jocului democratic permite diversității sociale, culturale, politice să se dovedească productivă în mijlocul conflictelor sale. Este cea care permite conflictelor să devină eventual creatoare. Firește, democrația nu garantează nicidecum că antagonismele sociale nu vor reuși
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
73, 87-88, 90-91, 95, 102, 113, 126 concepții morale "metafizice", 90 concepții morale perfecționiste, 90 concepții/cercetări/teorii politice normative, 55, 65, 78, 100-102, 147 condițiile modernității, 125-126, 128, 164 consecințialism, 76 conservatorism, 104 consimțământ efectiv, 153-154 consimțământ egal, 68 constituționalizarea drepturilor individuale, 92, 140, 155 constrângere, 27, 111, 116, 118 conștiință ideologică, 133 conștiință împăcată, 132 contingență, 116 control judiciar, 92, 140, 155 convingeri morale, 16, 19, 23, 28, 51, 74-75, 95, 110-111, 113, 153, 158, 160, 163-164 cooperare socială
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
individuale sau la design-ul constituțional adecvat (i.e., regula majorității ca procedură de rezolvare a acestor dezacorduri). Ca urmare a eforturilor unor comentatori precum Cécile Fabre sau Richard North, știm deja că întemeierea oferită de Waldron pentru regula majorității în detrimentul constituționalizării drepturilor individuale și a controlului judiciar ca instanță ultimă de interpretare și garantare a acestora nu este doar neconvingătoare, ci și că ea nu este, de fapt, una pur pragmatică, liberă de orice valori și principii morale, ci se bazează
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
faptului că nu a fost îndeplinită condiția cetățeanului privitoare la dispersia teritorială și a numărului minim de semnături înregistrate în fiecare județ.8 2. DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC ȘI PRIVAT "Pacta sunt servanda" (Ulpianus) Câteva considerații în legătură cu "internaționalizarea" Dreptului constituțional și "constituționalizarea" Dreptului internațional VICTOR DUCULESCU* Sommaire L'étude présente d'une manière critique deux théories, qui ont été largemenet analysèes au cadre des quelques débats scientifiques internationales, "la constitutionnalisation" du droit international et "l'internalisation" du droit constitutionnel. Toutes les deux
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
au premers documentelor constituționale prin care drepturile omului au fost consacrate și garantate. 2. În prezent, în rândul oamenilor de știință din Europa și din SUA, se poartă ample discuții în legătură cu noile evoluții pe care trebuie să le cunoască principiul constituționalizării dreptului. După cum se știe, constituționalizarea dreptului a apărut în secolele XVII-XVIII, găsindu-și expresia în diversele acte constituționale, iar mai târziu, în secolele care au urmat, procesul de constituționalizare a căpătat noi dimensiuni, în funcție de noile conotații pe care le-au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care drepturile omului au fost consacrate și garantate. 2. În prezent, în rândul oamenilor de știință din Europa și din SUA, se poartă ample discuții în legătură cu noile evoluții pe care trebuie să le cunoască principiul constituționalizării dreptului. După cum se știe, constituționalizarea dreptului a apărut în secolele XVII-XVIII, găsindu-și expresia în diversele acte constituționale, iar mai târziu, în secolele care au urmat, procesul de constituționalizare a căpătat noi dimensiuni, în funcție de noile conotații pe care le-au căpătat fenomenele economice, sociale și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
discuții în legătură cu noile evoluții pe care trebuie să le cunoască principiul constituționalizării dreptului. După cum se știe, constituționalizarea dreptului a apărut în secolele XVII-XVIII, găsindu-și expresia în diversele acte constituționale, iar mai târziu, în secolele care au urmat, procesul de constituționalizare a căpătat noi dimensiuni, în funcție de noile conotații pe care le-au căpătat fenomenele economice, sociale și politice. În ce privește subiectul pe care îl abordăm, discuția se configurează în modul următor: există o serie de juriști care, pornind de la faptul că ideile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
internațional tradițional, a renunța la el riscă să compromită dreptul internațional și anumite alte principii ale sistemului relațiilor internaționale. A face acest lucru ar însemna să sfidezi legitimitatea și forța morală a dreptului internațional"10. Într-o lucrare intitulată sugestiv "Constituționalizarea dreptului internațional general un răspuns la globalizare", profesorul Theodor Schilling imaginează mai multe procedee prin care s-ar putea realiza constituționalizarea regulilor de drept internațional (în sensul impunerii obligativității și respectului acestora): a) internaționalizarea (cum este cazul convențiilor ce privesc
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acest lucru ar însemna să sfidezi legitimitatea și forța morală a dreptului internațional"10. Într-o lucrare intitulată sugestiv "Constituționalizarea dreptului internațional general un răspuns la globalizare", profesorul Theodor Schilling imaginează mai multe procedee prin care s-ar putea realiza constituționalizarea regulilor de drept internațional (în sensul impunerii obligativității și respectului acestora): a) internaționalizarea (cum este cazul convențiilor ce privesc drepturile omului); b) generalizarea respectului lor, prin formarea unor noi reguli de drept cutumiar sau prin consens și c) consolidarea sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pct. 2 că "... Urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare". Toate aceste prevederi conțin, desigur, elemente de constituționalizare, în sensul că există o obligativitate pentru statul român, atât de a îndeplini angajamentele sale asumate prin acorduri bilaterale sau multilaterale, cât și de a respecta principiile generale ale dreptului internațional și dreptului comunitar. 6. O situație deosebită în ceea ce privește discuția
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sensul că există o obligativitate pentru statul român, atât de a îndeplini angajamentele sale asumate prin acorduri bilaterale sau multilaterale, cât și de a respecta principiile generale ale dreptului internațional și dreptului comunitar. 6. O situație deosebită în ceea ce privește discuția privind constituționalizarea dreptului o prezintă dreptul comunitar. Trebuie spus, de la bun început, că procesul de constituționalizare îmbracă aspecte specifice în ceea ce privește dreptul european 17. Acest proces de constituționalizare ca să acceptăm acest termen este, desigur, anterior Conferinței de la Bruxelles și adoptării Tratatului Constituțional European
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
asumate prin acorduri bilaterale sau multilaterale, cât și de a respecta principiile generale ale dreptului internațional și dreptului comunitar. 6. O situație deosebită în ceea ce privește discuția privind constituționalizarea dreptului o prezintă dreptul comunitar. Trebuie spus, de la bun început, că procesul de constituționalizare îmbracă aspecte specifice în ceea ce privește dreptul european 17. Acest proces de constituționalizare ca să acceptăm acest termen este, desigur, anterior Conferinței de la Bruxelles și adoptării Tratatului Constituțional European în forma din 2003. Încă prin Declarația de la Laeken cu privire la viitorul Uniunii Europene, din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
principiile generale ale dreptului internațional și dreptului comunitar. 6. O situație deosebită în ceea ce privește discuția privind constituționalizarea dreptului o prezintă dreptul comunitar. Trebuie spus, de la bun început, că procesul de constituționalizare îmbracă aspecte specifice în ceea ce privește dreptul european 17. Acest proces de constituționalizare ca să acceptăm acest termen este, desigur, anterior Conferinței de la Bruxelles și adoptării Tratatului Constituțional European în forma din 2003. Încă prin Declarația de la Laeken cu privire la viitorul Uniunii Europene, din 15 decembrie 2001, s-a făcut vorbire despre "constituționalizarea tratatelor". În
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
proces de constituționalizare ca să acceptăm acest termen este, desigur, anterior Conferinței de la Bruxelles și adoptării Tratatului Constituțional European în forma din 2003. Încă prin Declarația de la Laeken cu privire la viitorul Uniunii Europene, din 15 decembrie 2001, s-a făcut vorbire despre "constituționalizarea tratatelor". În literatura de specialitate, s-a susținut, de altfel, că și în lipsa unui tratat constituțional perfectat în forme exprese, Europa dispune de o "Constituție"; prin aceasta se înțelegea ansamblul prevederilor cuprinse în tratatele fundamentale de la Roma, Paris, Maastricht, Amsterdam
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
18. O serie de autori, care s-au referit la "Constituția neterminată a Uniunii Europene", au vorbit despre existența unui proces constituțional chiar în condițiile în care nu a fost perfectată o Constituție. Se cuvine a sublinia că procesul de "constituționalizare" în opinia unor autori nu trebuie confundat cu existența unui stat federal. Crearea unei ordini juridice comunitare definește un anumit sistem de drept obligatoriu pentru statele membre, dar acest lucru nu este identic cu existența unui stat federal. Autorul italian
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
oricărei constituții a Uniunii Europene solicită delegarea constituțională la niveluri politice și de regimuri"20. Eșecul Tratatului Constituțional, care nu a putut fi adoptat în forma dorită, datorită rezultatelor negative ale referendumurilor din Franța și Olanda, demonstrează că procesul de constituționalizare din Europa este departe de a se desfășura la parametrii scontați de inițiatorii săi. Chiar relativ recenta reuniune a Consiliului European de la Berlin din iunie 2007 a acceptat ideea unui mini-tratat care ar cuprinde numai o serie de prevederi fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regională. Ea respectă funcțiile esențiale ale statului, în special cele care se referă la asigurarea integrității teritoriale a statului, la menținerea ordinii publice și la apărarea securității interne". Se vădește, astfel, o netă distincție între "constituționalizarea" economică (folosim un termen impropriu) și constituționalizarea politică, de fapt "constituționalizare" în adevăratul sens al cuvântului 21. Evident, nu se poate face o separare fundamentală între cele două noțiuni. Nu trebuie uitat că practica Curții Europene de Justiție s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
respectă funcțiile esențiale ale statului, în special cele care se referă la asigurarea integrității teritoriale a statului, la menținerea ordinii publice și la apărarea securității interne". Se vădește, astfel, o netă distincție între "constituționalizarea" economică (folosim un termen impropriu) și constituționalizarea politică, de fapt "constituționalizare" în adevăratul sens al cuvântului 21. Evident, nu se poate face o separare fundamentală între cele două noțiuni. Nu trebuie uitat că practica Curții Europene de Justiție s-a pronunțat neechivoc și a contribuit la fundamentarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
statului, în special cele care se referă la asigurarea integrității teritoriale a statului, la menținerea ordinii publice și la apărarea securității interne". Se vădește, astfel, o netă distincție între "constituționalizarea" economică (folosim un termen impropriu) și constituționalizarea politică, de fapt "constituționalizare" în adevăratul sens al cuvântului 21. Evident, nu se poate face o separare fundamentală între cele două noțiuni. Nu trebuie uitat că practica Curții Europene de Justiție s-a pronunțat neechivoc și a contribuit la fundamentarea conceptului de ordine juridică
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și, prin urmare, constituie o parte a propriului sistem de drept al acestora, și îi privește direct pe cetățenii lor, în favoarea cărora au fost create drepturi individuale, și pe care instanțele din fiecare țară trebuie să le protejeze". Distincția între "constituționalizarea economică" și "constituționalizarea politică" rămâne, deci, o problemă serioasă, de natură a pune sub semnul întrebării aserțiunea că în Europa s-a produs într-adevăr o constituționalizare sau dacă s-au perfectat numai acorduri economice ce definesc o confederație de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
constituie o parte a propriului sistem de drept al acestora, și îi privește direct pe cetățenii lor, în favoarea cărora au fost create drepturi individuale, și pe care instanțele din fiecare țară trebuie să le protejeze". Distincția între "constituționalizarea economică" și "constituționalizarea politică" rămâne, deci, o problemă serioasă, de natură a pune sub semnul întrebării aserțiunea că în Europa s-a produs într-adevăr o constituționalizare sau dacă s-au perfectat numai acorduri economice ce definesc o confederație de state promotoare ale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și pe care instanțele din fiecare țară trebuie să le protejeze". Distincția între "constituționalizarea economică" și "constituționalizarea politică" rămâne, deci, o problemă serioasă, de natură a pune sub semnul întrebării aserțiunea că în Europa s-a produs într-adevăr o constituționalizare sau dacă s-au perfectat numai acorduri economice ce definesc o confederație de state promotoare ale unei politici unice de piață comună. 7. Elemente noi și deosebit de importante în ceea ce privește constituționalizarea dreptului comunitar le-a adus Tratatul de la Lisabona. Menționăm, de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
aserțiunea că în Europa s-a produs într-adevăr o constituționalizare sau dacă s-au perfectat numai acorduri economice ce definesc o confederație de state promotoare ale unei politici unice de piață comună. 7. Elemente noi și deosebit de importante în ceea ce privește constituționalizarea dreptului comunitar le-a adus Tratatul de la Lisabona. Menționăm, de aceea, în cele ce urmează, numai câteva dintre prevederile mai importante ale acestui document. Astfel, în cadrul modificărilor Tratatului Uniunii Europene (de la Maastricht) a fost introdus un nou articol 2, care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
țării noastre și, totodată, politicii manifestată, de diplomația română timp de mai bine de trei ani. După cum se vede din cele ce preced, momentul Lisabona a însemnat deblocarea procesului instituțional comunitar, dar nu a adus decât parțial elemente noi de constituționalizare europeană. Printre elementele de constituționalizare, se numără, desigur, sporirea competențelor Uniunii Europene în domeniile justiției, afacerilor interne și politicii externe, consacrarea personalității juridice unice a Uniunii Europene, crearea funcției de președinte al Consiliului European, dar ca elemente ce pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
manifestată, de diplomația română timp de mai bine de trei ani. După cum se vede din cele ce preced, momentul Lisabona a însemnat deblocarea procesului instituțional comunitar, dar nu a adus decât parțial elemente noi de constituționalizare europeană. Printre elementele de constituționalizare, se numără, desigur, sporirea competențelor Uniunii Europene în domeniile justiției, afacerilor interne și politicii externe, consacrarea personalității juridice unice a Uniunii Europene, crearea funcției de președinte al Consiliului European, dar ca elemente ce pot fi considerate ca "temperând" procesul de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]