1,488 matches
-
dintre prevederile înscrise în cele 8 alineate ale art. 30, cât și prin raportare la celelalte dispoziții constituționale. În virtutea acestei interpretări se remarcă faptul că aceste libertăți nu au caracter absolut, iar exercitarea lor nu este nelimitată. Însuși legiuitorul constituant a prevăzut, în alin. (6) și (7) ale aceluiași articol, mai multe limitări ale libertății de exprimare, determinate de respectarea și protejarea altor interese care au, de asemenea, caracter fundamental. ... 33. Se semnalează frecvența și gravitatea abuzurilor manifestate în ședințele
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
a extins, în acesta fiind înglobate și mijloacele moderne de difuzare a informațiilor în spațiul public, respectiv transmisiile în direct în mediul online, inclusiv pe rețelele de socializare, efectuate cu echipamente electronice precum telefoanele tip smartphone. Scopul urmărit de legiuitorul constituant prin introducerea publicității ședințelor celor două Camere ale Parlamentului a fost acela de a transparentiza activitatea acestei autorități publice, în vederea consolidării încrederii publicului în organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. ... 56. Or, prin
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
dispozițiile art. 29 alin. (2), potrivit căruia „libertatea conștiinței este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranță și de respect reciproc. “ Or, exprimarea opiniilor prin „țipete, injurii, amenințări, invective, calomnie“ este contrară limitelor astfel instituite de legiuitorul constituant pentru libertatea conștiinței. Cât privește dispozițiile constituționale ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, acestea nu sunt incidente în cauză, întrucât, așa cum s-a arătat, cu trimitere deopotrivă la jurisprudența Curții Constituționale, regulile de disciplină
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
a sancțiunilor pentru încălcarea lor ține de specificul regulamentelor parlamentare, al căror obiect este de a organiza funcționarea internă a Camerelor Parlamentului, procedura de urmat în deliberările lor și disciplina membrilor. Dată fiind importanța acestei categorii de acte normative, legiuitorul constituant le-a configurat, sub aspectul majorității necesare pentru adoptare, întocmai ca pe legile organice, socotindu-le, în egală măsură, prelungiri ale dispozițiilor constituționale, cu specificul dat de domeniul de reglementare. În temeiul prevederilor constituționale ale art. 61 privind rolul și
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
În jurisprudența sa, Curtea a statuat că „o [...] autoritate nu ființează numai prin simplul fapt al existenței sale, ci prin atribuțiile și actele pe care le emite, acestea din urmă fiind cele care produc consecințe juridice. Așadar, atunci când legiuitorul constituant s-a referit la înființarea unei autorități [...] a avut în vedere atât dispoziția de înființare propriu-zisă, cât și pe cele ce sunt asociate în mod intrinsec acesteia, respectiv cele prin care se stabilesc atribuțiile, categoriile de acte [...] emise și efectele
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
succesive în timp. Orice aspect care vizează aplicarea art. 73 alin. (3) lit. t) din Constituție trebuie reglementat numai prin lege organică. ... 9. În final, se invocă încălcarea dispozițiilor art. 31, 73 și 78 din Constituție, deoarece atunci când legiuitorul constituant a dispus ca un domeniu social să fie reglementat prin lege organică, acesta a urmărit ca reglementarea să fie adusă la cunoștința publică prin publicarea în Monitorul Oficial al României. Or, normele criticate au încălcat voința legiuitorului constituant care a
DECIZIA nr. 205 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272336]
-
când legiuitorul constituant a dispus ca un domeniu social să fie reglementat prin lege organică, acesta a urmărit ca reglementarea să fie adusă la cunoștința publică prin publicarea în Monitorul Oficial al României. Or, normele criticate au încălcat voința legiuitorului constituant care a reglementat transparența actelor normative indiferent de caracterul acestora. În acest sens se invocă deciziile Curții Constituționale nr. 392 din 2 iulie 2014 și nr. 637 din 13 octombrie 2015. ... 10. Tribunalul Ialomița - Secția civilă apreciază că, în măsura
DECIZIA nr. 205 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272336]
-
astfel, aduse în discuție aspecte referitoare la depunerea de amendamente, precum și buna cunoaștere a conținutului și implicațiilor legii votate. Scurtarea termenelor se poate realiza doar prin aprobarea procedurii de urgență cerute conform art. 76 alin. (3) din Constituție, legiuitorul constituant prevăzând expres această posibilitate. Conștient fiind de limitările pe care le implică o procedură de urgență, legiuitorul constituant i-a dat valoare constituțională, reglementând-o printr-o normă de rang constituțional. ... 59. În cauza de față, problema încălcării termenelor regulamentare
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
legii votate. Scurtarea termenelor se poate realiza doar prin aprobarea procedurii de urgență cerute conform art. 76 alin. (3) din Constituție, legiuitorul constituant prevăzând expres această posibilitate. Conștient fiind de limitările pe care le implică o procedură de urgență, legiuitorul constituant i-a dat valoare constituțională, reglementând-o printr-o normă de rang constituțional. ... 59. În cauza de față, problema încălcării termenelor regulamentare nu se pune prin prisma art. 1 alin. (5), ci a art. 75 și a art. 76 alin.
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
probleme de drept ridicate, a aspectelor de oportunitate politică și legislativă. O astfel de procedură, deși nu bulversează activitatea deputaților și a senatorilor, o grăbește, ceea ce poate duce la o lipsă de substanță a dezbaterii parlamentare. Prin urmare, legiuitorul constituant a reglementat procedura de urgență într-un text de rang constituțional justificat de riscurile pe care aceasta le implică în privința desfășurării obișnuite a dezbaterilor parlamentare. Această procedură reprezintă, în sine, o excepție de la adoptarea legilor în procedură comună/generală
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
Constituție se dispune că accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate în condițiile legii. Or, dispozițiile criticate din Legea nr. 77/2016 se pot încadra în această categorie - în condițiile legii -, însuși legiuitorul constituant acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condițiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum și pe cele ale liberei inițiative. De altfel, Curtea Constituțională a stabilit, prin Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, paragraful
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
s-a substituit Parlamentului prin crearea ab novo a unei reguli privitoare la durata termenului în care se poate introduce calea de atac a revizuirii în situația în discuție, ci s-a menținut în limitele competenței sale conferite de legiuitorul constituant prin art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. ... 23. De altfel, prevederile art. 21 din Legea nr. 554/2004 au fost modificate ulterior prin Legea nr. 212/2018
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256557]
-
45 din Constituție dispune că accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate în condițiile legii. Or dispozițiile criticate din Legea nr. 77/2016 se pot încadra în această categorie - în condițiile legii -, legiuitorul constituant însuși acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condițiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum și pe cel al liberei inițiative. De altfel, Curtea Constituțională a stabilit în Decizia nr. 282 din 8 mai 2014
DECIZIA nr. 755 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255063]
-
de legiuitor în aplicarea prevederilor art. 124 și 126 din Constituție, care cuprind principiile generale potrivit cărora se organizează instanțele judecătorești și se realizează justiția, fără a conține vreo prevedere contrară textelor constituționale de referință. Așa fiind, reține că legiuitorul constituant a lăsat la latitudinea legiuitorului ordinar modul concret de reglementare a problemelor care privesc organizarea instanțelor judecătorești. Consideră că autorul excepției critică, de fapt, modul în care colegiul de conducere al instanței organizează activitatea acesteia, aspect care nu se circumscrie
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
în sprijinul părților îndreptățite să se adreseze instanței de judecată și dau expresie acestor principii invocate, constituind o garanție a respectării drepturilor procesuale ale părților. Cât privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. l), reține că legiuitorul constituant a lăsat la latitudinea legiuitorului ordinar modul concret de reglementare a problemelor care privesc organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești. Reține, totodată, că dispozițiile art. 126 alin. (4) din Constituție nu au legătură cu cauza aflată pe rolul unei curți de
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
ocrotirea sănătății. Obligația statului de a asigura refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic este subliniată și în cuprinsul art. 135 alin. (2) lit. e) din Constituție privind economia, ca semn al importanței deosebite pe care legiuitorul constituant a impregnat-o prezervării calității mediului. Prin urmare, chiar atunci când legiuitorul adoptă măsuri legislative în favoarea unor interese economice, el este obligat să legifereze ținând seama de prevalența ocrotirii mediului și menținerii echilibrului ecologic. ... 44. În vederea îndeplinirii obligațiilor
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
rezultă faptul că nu toate autoritățile publice pot exercita o activitate administrativ-jurisdicțională și, pe cale de consecință, pot emite acte administrativ-jurisdicționale, ci numai o categorie de autorități publice, respectiv autoritățile administrative din sfera executivului“. Autoarea mai arată că atât legiuitorul constituant, cât și cel organic folosesc și noțiunea de autoritate publică (s.n.) și noțiunea de autoritate administrativă (s.n.), dar precizează și faptul că, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 97/1997, noțiunea de autoritate administrativă a fost înlocuită cu noțiunea de autoritate publică
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
publice“ cap. VI „Autoritatea judecătorească“. În art. 131 alin. (1) se precizează că „în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor“. Astfel, Curtea a constatat că legiuitorul constituant a înțeles să facă din Ministerul Public un reprezentant al interesului social, general și public, care să vegheze la aplicarea legii și la apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor, fără a face distincție între procesele penale și civile. Una dintre formele
DECIZIA nr. 765 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254550]
-
pune concluzii în acord cu obiectivele stabilite de Constituție. Dispoziția art. 131 alin. (1) din Constituție se poate concretiza, după caz, prin legi organice sau ordinare, dar această concretizare nu poate să ducă la restrângerea conținutului dispoziției constituționale. ... 21. Legiuitorul constituant a înțeles să confere procurorului un anumit rol în reprezentarea intereselor generale ale societății, din moment ce a așezat dispozițiile referitoare la Ministerul Public în capitolul referitor la „Autoritatea judecătorească“, și nicio lege organică sau ordinară nu poate să deroge
DECIZIA nr. 765 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254550]
-
se instituie starea de alertă poate fi doar un act administrativ normativ, deci un act de reglementare secundară, care pune în executare un act de reglementare primară. În ceea ce privește hotărârile Guvernului, tocmai în considerarea naturii lor juridice, legiuitorul constituant a prevăzut competența de control a instanțelor de judecată. Sub acest aspect, Curtea Constituțională a reținut că „separația puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control între puterile statului, ci, dimpotrivă, presupune existența unui control reciproc, precum și
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
condiției obiective a acestei categorii de asigurați și principiului contributivității pe care se întemeiază sistemul asigurărilor sociale de stat. ... 20. În ceea ce privește invocarea de către autoarea excepției a prevederilor art. 50 din Constituție, Curtea reține că, într-adevăr, puterea constituantă a impus statului să ofere un tratament special persoanelor cu handicap prin raportare la toți titularii drepturilor și libertăților fundamentale. Astfel, potrivit art. 50 teza întâi din Constituție, „Persoanele cu handicap se bucură de protecție specială“. Cu referire la mijloacele
DECIZIA nr. 388 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261274]
-
nici cu privire la mecanismele de consultare a acestui organ consultativ, acestea fiind tratate în legea de organizare și funcționare a acestuia, la care Legea fundamentală face trimitere. Curtea a reținut însă că, într-un mod cu totul diferit, legiuitorul constituant a reglementat în art. 79 din Legea fundamentală rolul Consiliului Legislativ, care «este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României»
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
unificării și coordonării întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României». Sub acest aspect, nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ duce la neconstituționalitatea legii sau ordonanței - simplă sau de urgență. Curtea a statuat, prin urmare, că, dacă voința legiuitorului constituant ar fi fost în sensul impunerii obligativității solicitării avizului, atunci aceasta ar fi fost exprimată în cuprinsul art. 141 din Legea fundamentală, într-un mod asemănător celui folosit la redactarea art. 79 pentru reglementarea rolului și atribuțiilor Consiliului Legislativ … Cu
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu s-a substituit legiuitorului, prin crearea unei reguli privitoare la stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, ci s-a menținut în limitele competenței sale conferite de legiuitorul constituant prin art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. Clarificarea asupra legii aplicabile stagiilor de cotizare în vederea recalculării pensiilor a fost realizată de instanța supremă prin
DECIZIA nr. 427 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263124]
-
261 din 5 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 10 iunie 2022), arată că scurtarea termenelor se poate realiza prin aprobarea procedurii de urgență cerute conform art. 76 alin. (3) din Constituție, legiuitorul constituant prevăzând expres această posibilitate. Or, Legea privind organizarea judiciară a fost adoptată în procedură de urgență, astfel că scurtarea termenelor procedurale și accelerarea parcursului legislativ al legii nu încalcă dispozițiile constituționale referitoare la respectarea și posibilitatea de a deroga de
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]