657 matches
-
vede atras acum în ceea ce un critic a numit, nu departe de adevăr, un „delir hermeneutic”. „Întrebarea, scrie exegetul de care ne ocupăm, e dacă ne putem apropia de această operă, mereu ispititoare, printr-o critică «de sistem», pretențioasă, negreșit constrîngătoare, livrînd savantlîcuri sau dacă o putem savura și descifra printr-o lectură strict «de plăcere», gustînd fervoarea spunerii și acel Creangă al aparențelor, expediat sub eticheta de scriitor poporal”. Dacă excluderea ultimei ar fi o aberație, să admitem că și
Creangă, un autor „epuizat“? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4340_a_5665]
-
predicției privind evoluția job-urilor, a cerințelor profesionale din toate domeniile; scăderea toleranței față de semeni, ca urmare a rigorii pe care puterea noilor tehnologii o impune; dominarea indivizilor de către mass-media; "încarcerarea" unor segmente largi ale populației active în domenii foarte constrângătoare de activitate (constructori, arhitecți, juriști, polițiști, lucrători sociali, psihologi, gardieni etc.); creșterea gradului privării de libertate prin sistemele de operare pe calculator, testele ADN, sistemele de e-mail și ale cărților de credit, limitările impuse în utilizarea mijloacelor de transport etc.
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
să fie după ei, când Ceaușescu s-a revizuit, astfel zicând, și a produs nefastele Teze din iulie, documentul revenirii la îngheț ideologic. Ne apar deci, prin comparare, drept ani de vârf ai liberalizării, dar în esență au fost tot constrângători, mutilanți, dezamăgitori pentru cine se aștepta să o apucăm pe un drum adevărat al reformelor, al umanizării socialismului, așteptare înșelată. Am publicat mai demult în România literară două scrisori ale lui M. R. Paraschivescu, din 1969 și 1970, adresate de
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
purtătoare de semnificații". Aceasta nu înseamnă că muzicile lui Remus Georgescu nu trimit la trăire ori că nu dețin capacități denotative. Dimpotrivă, sensul lor este deopotrivă imanent, intrinsec și narativ, extrinsec. Aceasta poate și pentru că imersiunea operei muzicale în contexte constrîngătoare, mai ales cel religios, eroic ori tragic, îi conferă o forță de expresie semantică mai puternică decît aceea pe care, adesea, sîntem gata să o recunoaștem în cazul muzicilor pure, abstracte, fie ele formale sau informale, evolutive sau non-evolutive, expozitive
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]
-
Traian Ștef își concentra producțiile poetice sub forma acestei specii literare care apăruse în antichitate. Acum, în Didascaliile, recurge tot la o structură precisă, consacrată, de data aceasta, în dramaturgie. Îndrumările la care trebuie să se supună poetul Didascaliilor sunt constrângătoare, indicațiile regizorale presupuse de titlu nu încurajează, ci alienează: Acum dacă am intrat în distribuție/ Fie/ Dar eu sînt învățat/ Să povestesc despre călătoriile mele/ Pe cînd aici trebuie să mă supun didascaliilor/ ș...ț și mă înspăimîntă ideea că
Poeme în regie proprie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9330_a_10655]
-
căzut peste ultima vorbă ca un boreal baldachin. îndoiala dar, dacă, în locul altcuiva respir? dar, dacă, dintr-o greșeală, mi-am însușit o viață ce nu mi-a fost destinată? dar, dacă, dorințele mele, irepresibile și greu de indurat, liane constrângătoare sunt pe trunchiul altei voințe de a viețui? poate era nevoie de altcineva, nu de mine, pentru a umple locul acesta. poate de femeia fără chip din vis, a cărei voce mi se năzare strigându-mă în amiaza mare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
asupra voinței primare pentru ca individul uman să nu cedeze prea ușor dorinței și să intre În contradicție cu normele morale. Aceasta oferă baza, În jurul căreia se conturează problemele fundamentale ale eticii: probleme referitoare la originea, temeiul valabilității sau obligativității normelor constrângătoare! Acestor chestiuni li se găsesc o serie de răspunsuri În filosofia morală kantiană. Dacă etica aristotelică este În Întregime o teorie a valorilor, filosofia morală kantiană este deontologie. Voința are valoare morală, spune Kant, numai dacă nu este determinată de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
un sistem în care ființa umană să nu mai fie scindată, în care dreptul la diferență să fie recunoscut ca inalienabil, tot așa ca dreptul la îndreptarea rosturilor umane. Nu de utopie au nevoie națiunile subjugate astăzi de o ideologie constrângătoare, ci de acea luciditate eliberatoare, de abandonarea miturilor «ingineriei sociale», pentru care milioane de oameni au plătit cu râuri de sânge și infinită sudoare:” «Pe cei care nu acceptăm să fim domesticiți, ne expulzează», mărturisea cândva Alexandr Zinoviev [...] Tocmai în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
câștige o loialitate și cointeresare mai mare din partea muncitorilor. În discursurile politice despre piețele și comerțul liber „se regăsește următorul mesaj: progresul piețelor libere reprezintă progresul democrației. [...] Dată fiind neîncrederea crescândă în guvern, este vorba de fapt de un mesaj constrângător și semnifică un adevăr important. Atât piețele, cât și politica se referă amândouă la guvernare, putere și distribuirea resurselor societății. De asemenea, este și un mesaj înșelător care maschează o realitate importantă. Într-o democrație politică, fiecare persoană beneficiază de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
sorgintea teologică, filozofică, istorică, estetică etc. a informațiilor și comentarea lor într-o curgere logică accentuează diversitatea derutantă, fără exagerare, a discursului care se dovedește mai puțin recalcitrant față de intențiile ordonatoare ale autorului, în special pe direcțiile nu atât de constrângătoare și mai tolerante ale comparatismului. Iată de ce textul dens în idei abundă de asocieri, asemănări sau deosebiri, și de puneri în ecuație, care înșiruite cu ingeniozitate, cronologic și tematic, îi imprimă cel mai adesea un caracter interdisciplinar. Alchimie mirabilă, fără
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ziar versificate. Ca să evidențiem prozaismul iremediabil al „poeziilor” lui Gabriel Stănescu, reproducem câteva fragmente fără să marcăm grafic începutul și sfârșitul „versurilor“: „Majoritatea analiștilor politici avură proasta inspirație să decreteze că fenomenul emigrației n-ar fi existat dacă legislațiile din ce în ce mai constrângătoare ale țărilor de origine nu le-ar fi limitat propriilor cetățeni drepturile și libertățile.“ (Emigrant în America) „Un dictator nu e nimic altceva decât un dictator. Deosebirea dintre Republica lui Platon și utopiile moderne e una de percepție a politicului
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cinstită a Occidentului încă de pe vremea lui Lefèvre d’Etaples. În partea a doua se trece la atacul împotriva „complotului victimizării”. De Boer reinterpretează posedarea demonică a Mariei Magdalena ca pe un indiciu puternic al revoltei unei aristocrate împotriva mediului constrângător. Vindecarea lui Isus n-ar fi altceva decât o normalizare a raporturilor ei cu societatea. De asemenea, sinopticii se văd acuzați de o minimalizare voită a rolului Mariei Magdalena în comunitatea creștină timpurie. Rolul acesteia va fi cu adevărat relevat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și precizia detaliilor (în Coborârea de pe cruce a lui Fra Angelico de la San Marco pot să număr cu precizie personajele din prim-plan, turnurile incintei, casele sau construcțiile care se întrezăresc deasupra zidurilor etc.), localizarea lor riguroasă, evidența și forța constrângătoare ale legăturilor interne ale compoziției, legături care o fac să fie exact ceea ce este. Încă și mai semnificativă este maniera în care ea ni se oferă, nu în carența sa ontologică, asemenea termenului fragil al unei activități fără de care s-
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
așa fel încât într-un cerc nu toate razele să fie egale și care se lovește în încercarea sa de o imposibilitate de principiu, încearcă în fața necesității inteligibile patosul unei evidențe care îl constrânge. Există așadar un patos al evidenței constrângătoare, care nu motivează doar în mod tainic alegerea pe care au făcut-o matematicienii în legătură cu propria lor viață: el coincide în realitate cu activitatea matematică însăși, este un sentiment încercat în fața a ceea ce se prezintă în așa fel încât nu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cu excepții, desigur se petrecea un fenomen invers. Se poate, pe baze statistice, acredita o relație de directă proporționalitate între gradul de libertate și nivelul de bunăstare al unei economii, ca și una identică între gradul de sărăcie și prezența constrîngătoare a unui stat cleptocratic. Această problemă a ponderii, rolului și caracterului Statului s-a pus cu acuitate și pentru economiile foste comuniste aflate în tranziție. Fractura produsă aici a creat multă confuzie și, uneori, adevărate drame. Nu se mai știa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
deoarece va fi rambursată dintr-o avuție sporită, neafectînd generațiile viitoare. Sunt, în fond, două opinii diferite despre stat ca agent economic. 3.5. Pasagerul clandestin și finanțarea publică Prezentînd principiile de funcționare a pieței, am insistat asupra caracterului lor constrîngător pentru actorii economici. Mîna invizibilă a sistemului de prețuri este una de fier, ea eliminînd pe cei mai slab per-formanți, incitîndu-i continuu pe ceilalți să-și amelioreze productivitatea și constrîngînd consumatorii să-și releve preferințele. Acest aspect este esențial, căci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
există posibilitatea de a imagina reguli de decizie publică democratică respectînd libertatea de expresie, care să evite alegerile evident ineficace (principiul unanimității) și care să asigure coerența și stabilitatea alegerilor publice (alegeri nonciclice). Forța acestei teoreme ține de natura puțin constrîngătoare și dificil contestabilă a majorității normelor inițiale reținute de Arrow. A majorității, cert, dar nu a tuturor acestor norme. Într-adevăr, ultimul postulat este discutabil și a fost, de altfel, intens criticat în literatura de specialitate. Este adevărat că pare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se manifestă sub forma puterii. Riscul este abuzul de putere, utilizarea informațiilor cu scopul exclusiv de a servi nevoi-le individului, în detrimentul bunei funcționări a ansamblului. Pentru a evita acest tip de derapaj, organizațiile și în particular administrațiile, stabilesc reguli constrîngătoare. Dar un alt risc apare atunci, pe care M. Crozier îl califică drept birocrație. El constă în a obstacula relațiile pentru a evita jocurile de putere. Regăsim astfel abordarea curentă a birocrației, lipsită de suflet și de imaginație. Dar în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
întotdeauna un cîștig pentru o economie sau o societate în urma unor astfel de privatizări și naționalizări repetate. 5.2.3.3. Acțiuni asupra mediului întreprinderilor a) Dereglementare și concurență Dereglementarea este o politică ce are scopul de a suprima reglementările constrîngătoare și a lăsa piața și concurența să joace în mod liber rolul de reglator. Această politică a debutat în S.U.A., în cursul anilor 1970, în sectorul transporturilor, poștei și telecomunicațiilor, teledifuziunii sau în sectorul financiar. Aceste sectoare erau puternic reglementate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
într-o comunitate străină, nimeni nu te trage de cot spre a-ți atragea atenția că, în noua lume în care te miști, trebuie să te porți după anumite norme. Numai că, pe cît de inofensive par, pe atît de constrîngătoare se dovedesc de îndată ce încerci să le încalci. E ca și cum, trebuind să iei parte la un joc ale cărui reguli nu le știi, te simți exclus încetul cu încetul din desfășurarea lui. Constați că normele cu care fuseseși obișnuit își pierd
Acvariul cu mentalități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7884_a_9209]
-
cît este mai insesizabil. Tot ce-i ascuns și imperceptibil are un efect mai mare asupra minții oamenilor. În schimb, ceea ce sare în ochi nu ne poate influența în profunzime. Dacă mentalitatea ar putea fi văzută, și-ar pierde forța constrîngătoare. În al treilea rînd, mentalitatea unei comunități nu e totuna cu ideologia ei. Mentalitatea presupune o răspîndire difuză, vagă și generalizată, în vreme ce ideologia cere idei precise, explicite. Tocmai de aceea ideologiile pot fi schimbate cu ușurință, în vreme ce mentalitățile nu. Din
Acvariul cu mentalități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7884_a_9209]
-
cale de transfigurare a durerii este lipsită de tragism, cum la fel orice minune e prin excelență o întîmplare netragică. Mai mult, categoriile fundamentale ale ierahiei creștine - sfîntul și martirul - nu au nimic tragic în ele. Sfîntul plutește dincolo de stihii constrîngătoare, iar martirul, deși tragic pe durata chinului suferit, are privilegiul aceleiași perspective mîngîietoare: mîntuirea precedată de jertfă. Singurul tip uman care pare să se apropie de tragismul clasic este eroul, cu condiția ca lupta lui să nu aibă perspectiva victoriei
Tragic sau creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7379_a_8704]
-
decît poate pe jucătorii de șah. Rîsul, adevăratul rîs, cere alte condiții de apariție decît schemele logice. Tocmai de aceea între poanta unui banc și revelația unui filozof nu e nici o asemănare. Nu ingeniozitatea rațională sporește savoarea bancului, ci piedica constrîngătoare pe care trebuie s-o încalce. Dacă farmecul bancurilor ar ține de un calapod rațional, atunci efectul lor ar fi minim. Numai că bancurile cer predilecție temperamentală și nu inteligență nativă. Tocmai de aceea nemții fac filosofie și nu spun
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
și logică. Așadar, logica e precum matematica: o construcție ideală pe care, deși n-o regăsim ca atare în realitate, o putem folosi pentru a modifica realitatea. De cealaltă parte, psihologii privesc logica (și implicit morala) ca pe o disciplină constrîngătoare, care încearcă, sub pretextul garantării adevărului, să încătușeze fluxul liber al conștiinței. În opinia unui psiholog, gîndirea nu ascultă de regulile logicii. Cu alte cuvinte, omul nu gîndește silogistic, îmbinînd raționamente și sărind de la o premisă la alta în vederea obținerii
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
nu poate schimba dintr-o dată starea de lucruri, el poate măcar să emită semnale de alarmă. Poate așadar să atragă atenția asupra unui fenomen care astăzi s-a răspîndit pînă la sațietate: maltratarea imaginii unui scriitor prin așezarea lui în matrița constrîngătoare a ideologiei dominante. Despre Eminescu și ce am învățat descoperindu-l este un astfel de semnal de alarmă. Ceea ce este deconcertant în cazul volumului nu e atît amănuntul că autoarea ne mărturisește de la început că Eminescu a fost prima "dragoste
Poetul desfigurat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7589_a_8914]