10,996 matches
-
căror autori se numesc Mara Vâlceanu, Paul Popescu, Florin Strejac, Dumitru Cozma, Septimiu Enghiș, Simion Moldovan, dovedesc câtă diversitate încape în expresia artistică, chiar și atunci când datele tehnice sunt în mare aceleași și funcționează într-un anume sens ca o constrângere. La începutul secolului trecut, cioplitul, așa cum a fost practicat de pionierii săi, printre care și Brâncuși, a fost înainte de toate un gest polemic, provocator, dar și o poetică. S-a vorbit chiar de o �do-it-yourself mystique", de o mistică a
SIMPOZION "Ion Vlasiu" by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/12687_a_14012]
-
care flutură stindardul postmodern) pentru care e un "guru", un inițiat. M.I. e un fel de vagabond în zdrențe textuale, vorbitor al unei limbi "imediate, poticnite, fade, unisemnificante", cu un vocabular "de obște, denotativ, uzual" care acceptă, strâmbând din nas, constrângerile poieticității, un Orfeu prolix și baroc, cu voce distinctă și ton ceremonial, care cântă "o melodie densă, narcotică și incantatorie". Un limbaj inconsistent, alienat, decăzut din "semnificanță", un vacuum și vacarm de vorbe, o "elegie a logosului" care surprinde o
Adulație în cerc restrâns by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12716_a_14041]
-
mult mai ușor. Se spune că sunt violentă. Așa este, violența îmi este caracteristică. Fără ea, nu pot să exprim neputința, dar și dorința imensă de a face limbaj. Violența în scris este singurul mod de a mă elibera de constrângerile instinctelor civilizate ale supraeului aristocratic. - Cum ați descrie drumul pe care l-ați parcurs, împreună cu poezia dumneavoastră? - Primele mele patru volume, Sânge albastru, Ceară, Poezii și Poeme albe sunt de un inefabil, ca să zic așa, indestructibil. Acolo am făcut și
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
coordonat de Irina Mavrodin, dedicat unei Poietici/Poetici a traducerii și care antrenează drept colaboratori marile nume ale domeniului din epocă. El impune ideea traducerii ca facere niciodată terminată, "poiesis" ca, orice adevărată creație, dar strînsă, ca în chingi, de constrîngeri inexorabile. De altminteri, dreptul traducerii de a sta lîngă creația autentică este mereu subliniat de traducătoarea lui Proust și Cohen, dar, totodată, poetă și eseistă cunoscută și răsplătită cu numeroase premii, care cunoaște așadar scrisul și facerea creatoare dinăuntrul lor
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
fire / și de volute levogire, / de necuprins într-o ochire." În mai toate volumele anterioare, Șerban Foarță își adjudecă decisiv statutul de demiurg liric absolut, însă, de data aceasta, poetul se supune oarecum regulilor grafice ale imaginii, nu în sensul constrângerii, dar al inspirației. Fantezia nu e pură 100%, ci ușor determinată. Improvizația, deși dă aerul unei infinite libertăți, este controlată de temă. De aici și livrescul mult mai strunit decât ne-am fi așteptat, dar și extraordinarul artificiului și al
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]
-
ruptura memoriei", îndepărtându-le de la evoluția firească. Peste tot unde a fost impus, el a vizat un "om nou", nemaicunoscut în istorie, un om fără individualitate, inițiativă și spirit critic, topit în masa colectivității. Homo sovieticus a fost construit prin constrângere, educație uniformizatoare și propagandă timp de peste șaptezeci de ani în "bastionul comunismului", Uniunea Sovietică, și aproape cincizeci de ani în celelalte țări ale lagărului socialist. Omul nou trebuia să fie lipsit de simțul proprietății, al ierarhiei axiologice și al valorii
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
consideră, așadar, ideologia sovietică ce tindea - cum știm foarte bine astăzi - să controleze prin oficinele sale externe și spațiul cultural francez, în strânsă relație cu concepția sa mai largă despre ecuația literar-social, gândire liberă și structuri economice, libertate interioară și constrângeri venite din afară, dinspre doctrinele care, prin natura lor, sunt tentate să dicteze asupra comportamentului individual, subordonând până la anulare orice tendință "irațională", de eliberare din tiparele doctrinare. În ce-l privește pe confratele său român, acesta pornea către bastionul marii
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
multă demnitate presiunii contextului nefast, alții au cedat ușor, alterându-și interpretările și modul de a gândi. Radu Enescu, una din marile speranțe în filosofie ale grupului de tineri din Cercul literar de la Sibiu, reprezintă cazul unei tragice ratări datorită constrângerilor regimului comunist. Virtuozitatea eseistului sau perversitatea jocului său combinatoriu dobândiseră performanța de a pune în același text și dovezile de oportunism și ieșirile de inconformism, bibliografia de partid alături de tomurile rare ale eruditului. Autorul gândea că le putea plăti pe
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
revista 22, nr. 709/2003, Eugen Negrici motiva absențele unor scriitori din analiza sa prin faptul că a fost preocupat exclusiv de acele opere care ilustrau concesiile sau, dimpotrivă, eforturile prozatorilor în a imagina și adopta tactici și stratageme în fața constrângerilor cenzurii, a "forțelor prohibitive" ale statutului comunist. O precizare reluată, de altfel, din finalul eseului, numai că în interviu apărea chiar numele lui Radu Cosașu menționat cu părere de rău. Concluzia logică ar fi că seria Supraviețuirilor a lui Radu
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
A. M. și-a tras gagică nou-nouță" (EZ 10.082003) - sau cu gagiu construit ca un veritabil termen de rudenie, cu posesivul conjunct: "după aia se duce acasă la bărbat-su sau gagiu-su" (cinemagia.ro). Sînt interesante și devierile de la constrîngerile stilistice descrise mai sus: cazurile în care inadecvarea e intenționată, urmărindu-se șocarea cititorului, producerea de efecte comice. Cineva poate folosi, de pildă, oficialul concubin în context familiar-pozitiv: "ți-a citit concubinu seara înainte de culcare... mă rog... chestii d-astea
Prieten, ibovnic concubin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12404_a_13729]
-
de un decalaj artistic, altfel nu foarte greu de priceput. Versurile unor Vieru sau Lari sunt idioate, chiar dacă poți înțelege mecanismul de generare, funcționalitatea și tipul de receptare naționalist-festivist-patriotic al acestui lirism neopașoptist, într-o societate care încă trece prin constrângeri istorico-politice ce generează o criză identitară la nivel național. Acestea fiind cazurile extreme, e de presupus că, supusă unei grile "românești" de receptare critică, o (bună) parte din poezia basarabeană contemporană este, în grade diferite și poate pe nedrept, dezavantajată
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
Cătălin D. Constantin Tăcerea capătă formă, gîndurile prind trup, se înșiră terapeutic, perfect și simplu formulate, libere de orice constrîngere și de orice prejudecată, nestingherite de profețita întîlnire cu cititorul, în ordinea firească a coborîrii lor din minte pe hîrtie. Nu există piedică - e senzația de lectură cea mai puternică - în comunicarea cu un autor deja clasicizat, deja preacunoscut, trăind
" Traiesc de un car de vreme. Am pierdut mult, mult timp" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12485_a_13810]
-
o retorică a vremii. Obligatorie. Știai nu doar ce trebuie să spui, știai și cum trebuie s-o spui. M.I.: Existau niște coduri, prin urmare. B.E.: Într-adevăr. Dar aveam să mă desprind relativ curând de aceste Ťcoduriť, de aceste constrângeri. În 1956 izbucnea revoluția din Ungaria, iar eu în acel moment, sub șocul resimțit și înțelegând exact despre ce este vorba, am scris o carte despre Anatole France. O carte care ar putea fi reeditată și astăzi, pentru că este o
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
alte cedări, pe alte planuri. N-am vrut să le fac. Și atunci, am trecut la o analiză a vieții interioare. Dar cred - mă înșel?, am dreptate?, timpul o va arăta - că în descripția vieții interioare se regăsește atmosfera de constrângere, de spaimă a unei epoci și, mai ales, încercarea disperată a unui om de a nu deveni ceea ce nu este. M.I.: Un om și foarte singur, totodată. B.E. : Nu e un lucru ușor să conviețuiești într-o colectivitate, într-o
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
se extinde pînă la aparenta disoluție. Insă strategia percepției rămîne, oarecum, neschimbată. Ochiul trăiește în aceeași fluctuație, în aceeași abisală indecizie, constrîns permanent să alerge între parte și întreg. Intre un întreg infinit ca forță de proliferare, ce trece dincolo de constrîngerile fizice ale pînzei, și o parte ea însăși mărturie a întregului prin bogăția sugestiilor coagulate pe un spațiu determinat. Asemenea lui Arcimboldo, Georgeta Năpăruș creează metonimii plastice și redefinește noțiunile în cîmpul imaginarului. Eposul ei, atît de confortabil și de
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]
-
om de cultură, fost deținut politic, după ce s-a găsit în dosarul lui un angajament de colaborare cu Securitatea. Dar nu a colaborat, nu a făcut note informative? Așa rezultă din dosar, însă fapt este că a făcut-o sub constrângere. Alții au refuzat să o facă, mi se va spune, au îndurat tortura și au refuzat să colaboreze. Ușor de zis, dar mai greu, infinit mai greu de făcut. Sigur că formele cedării trebuie să fie cunoscute, comentate, analizate, sigur
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
de zis, dar mai greu, infinit mai greu de făcut. Sigur că formele cedării trebuie să fie cunoscute, comentate, analizate, sigur că sunt regretabile cedările, dar nu oricine are căderea, cred eu, să aducă reproșuri celor care au cedat sub constrângere. Cum poți să acuzi pe altul, mă întreb, cum poți să denunți public pe cineva pentru slăbiciune dacă nu ai făcut tu însuți, în aceleași condiții, proba tăriei, a rezistenței până în pânzele albe? Au fost găsite, umblându-se prin dosare
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
de prevăzut. Nimic care să poată fi construit pe el. Vom suporta cheltuielile viitorului război, bineînțeles. Vom astupa gropile Spiritului lui Hegel. Ale dialecticii lui Marx. Și nu vorbesc de caterincile lui Mussolini, ale lui Hitler" (p. 80). În ciuda tuturor constrângerilor și agresiunilor, în pofida acceselor de mizantropie care revin destul de frecvent, B. Fondane apără libertatea spiritului creator, ca supremă justificare a existenței umane în univers. Benjamin Fondane, Scriitorul în fața Revoluției. Alegerea textelor, studiu introductiv și notă asupra ediției de Mircea Martin
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
mătușii țepene și nevricoase. Este nuanța, trasă în tușă fină, care ține departe un roman cu temă riscantă de excesele regretabile ale literaturii de gen. Nimic exaltat, bovaric în imprimarea pe bandă a unei vieți care nu duce lipsă de constrîngeri. O voce stăpînită, de om care a înțeles din vreme că pentru vise poți să nu suferi doar dacă nu le ai. Amestecul ciudat de cumințenie, chiar prostrație, și cerbicie întîlnit, îndeobște, la copiii crescuți printre maturi stînjeniți de curiozitatea
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
nu mai au cum se mlădia, stă, de-acum, pe țăruși. Sau pe butuci... Aracul e pus, firește, ca planta să crească așa cum trebuie. E, precum zațul, cuvîntul cu care se termină cartea, un fel de machetă. Unealta unei ,binevoitoare" constrîngeri. Ca și povețele pe care le primesc, de la dascălii lor, în toate sensurile, altminteri oameni, poate, cumsecade, eroii romanului. E treaba ,fratelui" mai mic (un rebel, fără să-și dea seama, în ,familia" fratelui celui mare) să ia investigațiile în
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
de secol de literatură?" (p. 36) și ,cu ce și cum ne înscriem în contextul general românesc?" (p. 34). O critică literară basarabeană nu putea exista fără o literatură basarabeană (fie ea și un simulacru), o literatură nouă, născută din constrângerile bolșevismului: va fi literatura sovietică moldovenească. Situația era mai ingrată decât ne putem închipui, pentru că întemeierea acestui monstru ideologic-cultural se realiza prin două traume: ruptura de identitatea românească și ruptura de propriul trecut. Mutilarea a fost mai gravă decât în
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
în fine, câteva rânduri, cu drag, în beneficiul lui Bogdan Crețu. Ce ar fi de spus despre (generația) care a îmbătrânit, dar nu s-a maturizat niciodată? A te maturiza, după simpla mea părere, înseamnă a te supune iremediabil unor constrângeri din afară, a ceda, prin renunțare, la a protesta continuu prin energiile copilului și tânărului ce-ți poartă numele. A te maturiza înseamnă a te lăsa înregimentat, în beneficiul celor care și-au pus în gând să te distrugă, să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
cu alde Ivașcu, cu alte interese, cu alte orientări. ăsta ar fi un motiv. Al doilea motiv este orientarea de care v-am spus. Critica literară era hiperliterarizată, eu veneam cu ideologia mea, pe care n-o puteam manifesta, din cauza constrângerilor, în primul rând. Pe urmă eram încă oarecum ,naiv", între ghilimele, și mă supăram că nu eram înțeles sau că ideile mele nu erau înțelese. Polemizam uneori nestudiat, și asta mi-a atras animozități. Și, în felul acesta, s-a
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
un democrat și cred în acest lucru, cred că și alte opinii, la stânga mea și chiar la dreapta mea se pot exprima, fiindcă de asta ne-am bătut și am suferit: pentru libertatea de expresie. Dacă venim din nou cu constrângeri, progresul nu este foarte mare. M.I.: La sfârșitul anilor '30, domnule Marino, când ați debutat, erați extrem de tânăr. Erați interesat și atunci de ideile politice, de politică, de ideologii? A.M. : Da. Să nu uitați că articolul meu de debut este
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
de o parte, iar, pe de altă parte, deși născut și format în lumea de imagini a ilustrului său tată, el trebuii să se comporte și să se afirme ca un artist eliberat de modele și de orice tip de constrîngere. Și în aceste condiții, potențial destructive pentru orice formă de exprimare liberă, Ioan Mattis a reușit să se afirme ca un artist de anvergură europeană, cu o mare mobilitate, dar și cu o la fel de riguroasă consecvență în ceea ce privește propriul său orizont
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]