KorAP: Find »[drukola/base=constrictiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...10 >

247 matches

Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

și printr-un proces infiltrativ al cardiei și/sau plexurilor intramurale în cadrul sarcoidozei și amiloidozei. Clinic, trebuie suspicionată o pseudoacalazie neoplazică când debutul este după 50-60 ani, durata simptomelor este scurtă, scăderea ponderală Durerea toracică non-cardiacă, cu sediul retrosternal, caracter constrictiv și iradiere spre gât, umeri și uneori brațe, este de multe ori dificil de diferențiat de durerea din angina pectorală; este secundară unei tulburări de motilitate esofagiană (spasm difuz) sau/și refluxului gastric acid. Testul cel mai fidel de diagnostic

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
pulmonare ale BRGE sunt secundare fie microaspirației pulmonare a conținutului gastric acid care produce lezarea mucoasei și infecție secundară, fie unui reflex de bronhoconstricție mediat vagal indus prin iritația esofagului de refluxul acid. Durerea toracică non-cardiacă, cu sediul retrosternal, caracter constrictiv și iradiere spre gât, umeri și uneori brațe, este de multe ori dificil de diferențiat de durerea din angina pectorală; este secundară unei tulburări de motilitate esofagiană (spasm difuz) sau/și refluxului gastric acid. Testul cel mai fidel de diagnostic

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
fie prin stocarea unor substanțe (grăsimi, glicogen, colesterol, fier, cupru, mucopolizaharide, proteine etc.). 3. Lărgirea spațiului extracelular. Staza sanghină în sinusoide și în spațiul Disse întâlnită în insuficiența ventriculară dreaptă, insuficiența tricuspidiană (hepatomegalie pulsatilă), sindromul Budd Chiari, boala veno-ocluzivă, pericardita constrictivă determină hepatomegalie. Hiperemia inflamatorie din hepatita acută virală induce creșterea dimensiunilor ficatului. Defectul de formare sau drenare a bilei sau limfei asociază hepatomegalie. 4. De asemenea, mărirea volumului matricei extracelulare prin producție de proteoglicani, colagen, elastină etc. se poate manifesta

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
atrofică. II. În funcție de etiologie, CH pot fi: 1. virale : B,C, D; 2. alcoolice; 3. metabolice: hemocromatoză, boală Wilson, deficiență de alfa 1-antitripsină, glicogenoză, steatohepatită nonalcoolică; 4. colestază cronică: intra- sau extra-hepatică; 5. obstrucții venoase: sindrom Budd-Chiari, boală venoocluzivă, pericardită constrictivă; 6. autoimune (HCAI, colangită sclerozantă,); 7. toxice și medicamentoase (metotrexat, amiodaronă); 8. datorate malnutriției; 9. criptogenetice. III. Din punct de vedere clinic, cirozele pot fi: 1. CH latente (asimptomatice, identificate prin examene de laborator); 2. CH manifeste (simptomatice, examen fizic

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

miocard. După operațiile pe cord deschis, incidența lui este de 18% și descrește o dată cu înaintarea în vârstă (50). Etiologia nu este bine precizată, dar a fost incriminat un mecanism autoimun. Boala poate progresa spre revărsat pericardic și inconstant spre pericardită constrictivă. Bolnavii se prezintă pentru febră, durere de tip pleural, slăbiciune, frecătură pericardică. Uneori, poate apărea revărsat pericardic sau pleural și dureri la deglutiție. Simptomatologia se instalează de obicei în prima lună postoperator și mai frecvent în prima săptămână, dar poate

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408

însă, regurgitația mitrală are un caracter funcțional, fiind cauzată de hiperhidratare: datele unui studiu relativ recent au arătat dispariția anomaliilor valvulare mitrale și tricuspidiene după ultrafiltrare intensivă [Cirit et al., 1998]. Boala pericardică. Pericarditele uremice repetate pot duce la pericardită constrictivă, contribuind de asemenea la dezvoltarea insuficienței cardiace. în epoca dializei moderne, pericardita constrictivă este o complicație rară. Aritmiile ventriculare. Tulburările ventriculare de ritm sunt frecvente în populația dializată (prevalență de 18-56%). Monitorizarea automată ambulatorie a arătat că acestea intervin predominant

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
studiu relativ recent au arătat dispariția anomaliilor valvulare mitrale și tricuspidiene după ultrafiltrare intensivă [Cirit et al., 1998]. Boala pericardică. Pericarditele uremice repetate pot duce la pericardită constrictivă, contribuind de asemenea la dezvoltarea insuficienței cardiace. în epoca dializei moderne, pericardita constrictivă este o complicație rară. Aritmiile ventriculare. Tulburările ventriculare de ritm sunt frecvente în populația dializată (prevalență de 18-56%). Monitorizarea automată ambulatorie a arătat că acestea intervin predominant intradialitic și în primele patru ore posthemodializă. Incidența aritmiilor ventriculare este semnificativ mai

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
mai sus. Pericardita purulentă este o complicație foarte rară, însă severă. În unele cazuri, pericardita purulentă poate fi cauzată de către o infecție stafilococică, evidentă o dată cu analiza lichidului de drenaj pericardic; necesită anitbioterapie prelungită (3-4 săptămâni) [Singh et al., 2003]. Pericardita constrictivă poate fi consecința (rară) a pericarditei lichidiene asociate dializei sau chiar o primă manifestare clinică a bolii pericardice. Semnele clinice ale pericarditei constrictive pot fi confundate cu cele ale insuficienței cardiace congestive. Investigația care face discriminarea fină dintre cele două

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
evidentă o dată cu analiza lichidului de drenaj pericardic; necesită anitbioterapie prelungită (3-4 săptămâni) [Singh et al., 2003]. Pericardita constrictivă poate fi consecința (rară) a pericarditei lichidiene asociate dializei sau chiar o primă manifestare clinică a bolii pericardice. Semnele clinice ale pericarditei constrictive pot fi confundate cu cele ale insuficienței cardiace congestive. Investigația care face discriminarea fină dintre cele două afecțiuni este reprezentată de cateterizarea inimii drepte. Tratamentul de elecție este pericardiectomia [Nakamoto et al., 2001]. Tratament Intensificarea dializei reprezintă măsura principală și

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486

consoane labiodentale: f v vs. consoane bilabiale: p b, m (după locul articulării); * consoane oclusive (explozive pronunțate prin închiderea bruscă a canalului fonator, urmată de redeschiderea lui bruscă): p b, m, t d, n, l, r, k' g' vs. consoane constrictive (fricative/ spirante produse prin frecarea aerului de pereții strâmtați ai canalului fonator): f v, ș j, s z, l, r, h vs. consoane africate (semioclusive prin cumularea ocluziei cu constricția): ț, ĉ ĝ (clase diferențiate după modul de articulare a

Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ (2012) [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583

mai mare de lichid pericardic sau îngroșare este necesară pentru a comprima o inimă hipertrofiată față de una normală. CLASIFICARE 1. Acute (fibrinoase - uscate) și exudative, având o frecvență de 0,1% la pacienții internați în spital 2. Cronice - lichidiană cronică, constrictivă nu este proporțională cu îngroșarea pericardului. Morfopatologic în pericardite pot apare: 1. Fibrină 2. Lichid - seros - sânge - limfă. 3. Țesut fibros 4. Neoformații 5. Țesut granulomatos 6. Depozite de calciu 7. Depozite de colesterol. Chirurgia cardiacă este probabil cea mai

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
mai des incriminați sunt: streptococul, stafilococul, pneumococul, germeni gram negativi. Pericardita purulentă apare de obicei la persoane tarate, cu imunitate scăzută, cu tratament imunosupresiv, neoplazici etc. Lichidul pericardic este purulent, cu prezența de leucocite și bacterii. Poate evolua spre pericardită constrictivă. Mortalitatea este ridicată. Pericarditele purulente în ciuda tratamentului antibiotic au un prognostic rezervat. NEOPLAZICĂ Clinic poate evolua asimptomatic. De obicei, este vorba de o formă secundară unei localizări pulmonare, neoplasm mamar, esofagian, limfoame maligne, mai rar mezoteliom pleural sau pericardic [24

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
al unei pericardite și anume: etiologia, cantitatea de lichid și în special viteza de acumulare pericardică, evoluția spre cronicizare, importanța afecțiunii miocardice, momentul și corectitudinea tratamentului Evoluția poate fi variată, de la reversibilitate completă la evoluție spre cronicizare și apariția pericarditei constrictive. Dintre pacienții cu pericardită acută idiopatică, care răspund bine la tratament inițial, 15-30% suferă o recădere după terminarea tratamentului. Majoritatea pericarditelor acute se vindecă fără sechele. Factorii de prognostic nefavorabil sunt: - evoluția simptomelor timp îndelungat, - imunosupresia, - revărsatul pericardic >20 ml

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
medicație antiinflamatoare nesteroidică. TRATAMENT Considerații asupra tratamentului pericarditelor: 1. regim hiposodat cu limitarea ingestiei de lichide; 2. administrarea cu prudență de diuretice; 3. tonicardiace; 4. tratament etiologic; 5. hepatoprotectoare; 6. evacuarea lichidului pleural; 7. contraindicate β-blocantele și vasodilatatoarele în pericardita constrictivă și tamponadă; 8. pericardocenteza sau intervenția chirurgicală. Tratamentul medicamentos al pericarditei: antiinflamatoare nonsteroidice, colchicină, corticoizi. Majoritatea pericarditelor idiopatice sau de etiologie virală sunt autolimitate sau răspund la terapie antiinflamatorie nesteroidiană (NSAID): aspirină 650 mg × 4/zi sau orice alt NSAID

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
cu rezorbția exudatelor fibrinoase, proliferare conjunctivă, pot apare aderențe între pericard și pleură, diafragm, mediastin, perete toracic. Aceasta este pericardita adezivă. Îngroșarea cu fibroză a pericardului, cu dispariția cavității pericardice și posibilitatea de evoluție spre calcificare a pericardului caracterizează pericardita constrictivă (cu evoluție spre calcificare extensivă). Plăcile calcare pot pătrunde în masa miocardică. Este afectată atât umplerea diastolică cât și sistola. De asemenea, este descrisă o pericardită lichidiană cronică cu persistența a luni de zile a lichidului în cavitatea pericardică. Pericardită

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
afectată atât umplerea diastolică cât și sistola. De asemenea, este descrisă o pericardită lichidiană cronică cu persistența a luni de zile a lichidului în cavitatea pericardică. Pericardită este considerată cronică, dacă are o evoluție mai lungă de 6 luni. PERICARDITA CONSTRICTIVĂ Fuziunea celor două foițe pericardice determină dispariția cavității pericardice. Apar ca și în pericardita lichidiană, scăderea debitului cardiac, creșterea presiunii venoase sistemice și pulmonare, tahicardie. Presiunea diastolică în toate cele 4 camere ale inimii este crescută și cu tendință la

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
sistemul cav are anumite particularități ce o diferențiază de tamponada cardiacă: - accelerarea fluxului sanguin venos care se face în ejecția ventriculară și protodiastolică; - în inspir nu scade presiunea venoasă sistemică și atrială. Pulsul paradoxal este foarte rar întâlnit în pericardita constrictivă. Fiziopatologic, dacă în tamponada cardiacă deficitul de umplere cardiacă se realizează în întreaga diastolă, în pericardita constrictivă deficitul de umplere se face doar în ultimele 2/3 ale diastolei. În tamponada cardiacă apare pulsul paradoxal. Etiologia principală este infecțioasă (în

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
face în ejecția ventriculară și protodiastolică; - în inspir nu scade presiunea venoasă sistemică și atrială. Pulsul paradoxal este foarte rar întâlnit în pericardita constrictivă. Fiziopatologic, dacă în tamponada cardiacă deficitul de umplere cardiacă se realizează în întreaga diastolă, în pericardita constrictivă deficitul de umplere se face doar în ultimele 2/3 ale diastolei. În tamponada cardiacă apare pulsul paradoxal. Etiologia principală este infecțioasă (în special TBC), post iradiere, post chirurgie cardiacă sau după traumatisme. Existența constricției pericardice determină modificări hemodinamice cu

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
în unele cazuri este necunoscută (fără a exista episod de pericardită acută în antecedente). A fost incriminat un mecanism imunologic. De asemenea, poate fi incriminată etiologia infecțioasă, metabolică, traumatică, neoplazică, colagenoze, iradiere mediastinală sau intervenție anterioară pe cord. CLINIC Pericardita constrictivă poate fi asimptomatică sau se poate manifesta cu ascită determinată de compresia venei cave inferioare și a venelor hepatice, afectarea drenajului limfatic peritoneal și hipertensiune în sistemul port). De asemenea pot apărea dispnee de efort, edemele membrelor inferioare (tardiv). Examenul

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
presiunilor - presiunea telediastolică în ventriculul stâng și drept sunt 5 mmHg; 2. Creșterea presiunii atriale medii peste 10 mmHg; 3. Creșterea presiunii telediastolice în ventriculul drept; 4. Fracția de ejecție a ventriculului stâng trebuie să fie sub 40%. TRATAMENTUL PERICARDITEI CONSTRICTIVE - PERICARDECTOMIA Constă în intervenția chirurgicală care urmărește excizia pericardului fibros și a epicardului până în zona miocardului contractil (uneori extrem de greu de realizat). O atentă monitorizare perioperatorie, anestezie generală cu IOT, adaptată condițiilor hemodinamice și particularităților cazului, cu măsuri de menținerea

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590

cazul stenozelor la nivel de trahee sau bronșii primitive), rezecție bronho-anastomoză (de exemplu, leziuni la nivelul originii bronșiilor lobare superioare sau bronșiei lobare medii), rezecție pulmonară reglată (în caz de leziuni pumonare ireversibile). SECHELE CARDIOPERICARDICE ȘI ALE VASELOR MARI Pericardita constrictivă Apare foarte rar în traumatologia toracică. De regulă se produce prin organizarea unui hemopericard, mai rar se constituie secundar unei pericardite septice. Anatomopatologic evoluează în trei stadii: exudativ, fibroadeziv și fibrocalcar. Fiziopatologic se instalează insuficiența cardiacă hipodiastolică. Debutul clinic poate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
cu pahipleurită bazală (în forma fibroadezivă) și prezența calcificărilor pericardice (în forma fibrocalcară). Ecocardiografia evidențiază prezența lichidului pericardic și a calcificărilor. EKG-ul pune în evidență microvoltaj QRS și undă T difazică negativă. Presiunea venoasă centrală este crescută. Tratamentul pericarditei constrictive este chirurgical. Indicația operatorie este absolută în prezența sindromului constrictiv. Operația indicată este pericardectomia. Căile de acces recomandate sunt fie intrapleurale (toracotomie anterolaterală stângă, toracotomie anterolaterală dreaptă, toracotomie bilaterală + sternotomie transversală) sau extrapleurală (sternotomia mediană). Decorticarea pericardică trebuie să fie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
în forma fibrocalcară). Ecocardiografia evidențiază prezența lichidului pericardic și a calcificărilor. EKG-ul pune în evidență microvoltaj QRS și undă T difazică negativă. Presiunea venoasă centrală este crescută. Tratamentul pericarditei constrictive este chirurgical. Indicația operatorie este absolută în prezența sindromului constrictiv. Operația indicată este pericardectomia. Căile de acces recomandate sunt fie intrapleurale (toracotomie anterolaterală stângă, toracotomie anterolaterală dreaptă, toracotomie bilaterală + sternotomie transversală) sau extrapleurală (sternotomia mediană). Decorticarea pericardică trebuie să fie cât mai completă, o atenție deosebită impunând regiunile de contact

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000

fără oprirea aerului dar cu un zgomot de frecare în fricativele semioclusive f, v. Aceste opoziții se manifestă și din punct de vedere fiziologic, consoanele oclusive fiind produse prin închiderea netă a pasajului de aer ca în „P” și consoanele constrictive fiind produse prin frecarea aerului în pasajul de trecere ca în „F” (fig.6) A doua opoziție, calitatea de surde-sonore, puternice și slabe ca intensitate. Din punct de vedere fiziologic, aceste opoziții se traduc fără vibrație de corzi vocale în

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
reunească din nou prin mișcări rapide suple și precise, astfel încât să realizeze istmul velo-faringian, mecanism de închidere la nivelul faringelui (fig.11). Activitatea normală a vălului palatin Legenda: 1. în repaus; 2. în consoane sonore;3. în consoane oclusive și constrictive; 4. în consoane nazale și vocale Din faringe aerul expirat este direcționat spre cavitatea orală, spre cea nasală sau spre amândouă, după cum vălul închide sau nu una din ele sau le lasă pe amândouă deschise. Vălul se ridică și se

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]