147 matches
-
medie de 25, iar unii dintre pui pot fi născuți morți sau pot fi ouă nefertilizate. Puii sunt independenți de la naștere, și vor crește repede în următorii ani, năpârlind o dată la o lună sau două. La 3-4 ani, un boa constrictor își atinge maturitatea sexuală și mărimea adultă (între 1,8 și 3m), dar va continua să crească într-un ritm încetinit tot restul vieții. Începând cu acest moment, șerpii năpârlesc mai rar, o dată la două până la patru luni. Această specie
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
de ani (rar). În sălbăticie, durata de viață este în medie 5-9 ani. Factorul care influențează cel mai mult durata de viață în captivitate este îngrijirea corectă a animalului, aceasta incluzând oferirea de spațiu, temperatură, umiditate și hrană potrivite. Boa constrictor este un animal foarte popular în comerțul cu animale de companie exotice, noile exemplare fiind deopotrivă capturate din libertate sau înmulțite în captivitate. Cele mai multe exemplare din captivitate provin din părinți captivi, dar între 1977 și 1983 113.000 de șerpi
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
exemplare din captivitate provin din părinți captivi, dar între 1977 și 1983 113.000 de șerpi boa vii au fost importați în Statele Unite. Acest număr mare de șerpi vânați are un impact puternic asupra populațiilor sălbatice. După pitonul reticulat, boa constrictor este animalul cel mai des vânat pentru produse din piele de șarpe, cum ar fi pantofi, genți și alte obiecte de îmbrăcăminte. În unele zone au un rol important în controlarea populației de oposumi, prevenind potențiala transmitere de boli. În
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
de calibrul căilor aeriene care este influențat de acțiunea mușchilor netezi prezenți mai ales în căile aeriene mici. Bronhomotricitatea este sub controlul neuro-umoral prin intermediul principalilor receptori aflați la nivelul mușchilor netezi bronșici, receptorii colinergici asupra cărora acționează parasimpaticul cu efect constrictor și receptorii adrenergici asupra cărora acționează simpaticul cu efect dilatator. Controlul umoral al bronhomotricității este realizat de diferite substanțe cu acțiune constrictoare (acetilcolna, histamina, leucotriene, tromboxani, cGMP, pulberi) sau dilatatoare (adrenalina, NO, unele prostaglandine, cAMP, atropina). Presiunea intrapulmonară este egală
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
neuro-umoral prin intermediul principalilor receptori aflați la nivelul mușchilor netezi bronșici, receptorii colinergici asupra cărora acționează parasimpaticul cu efect constrictor și receptorii adrenergici asupra cărora acționează simpaticul cu efect dilatator. Controlul umoral al bronhomotricității este realizat de diferite substanțe cu acțiune constrictoare (acetilcolna, histamina, leucotriene, tromboxani, cGMP, pulberi) sau dilatatoare (adrenalina, NO, unele prostaglandine, cAMP, atropina). Presiunea intrapulmonară este egală în repaus cu cea atmosferică, dar scade cu 3 mmHg într-o inspirație obișnuită pentru a crește apoi în expirație. Presiunea interpleurală
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
care reglează contracția musculaturii netede bronșice. Bronhomotricitatea, aflată sub control neuroumoral, se realizează prin intermediul mușchilor netezi prezenți în proporție variabilă în pereții căilor aeriene. Mușchii netezi posedă receptori prin care interacționează cu diferite substanțe: -receptori colinergici (bronhoconstrictori) -receptori adrenergici (α1 constrictori, β2 dilatatori) -receptori histaminici (H1 constrictori, H2 dilatatori) -receptori purinergici (dilatatori) Parasimpaticul produce o puternică bronhoconstricție prin intermediul acetilcolinei care acționează asupra receptorilor colinergici muscarinici. Aceștia pot fi blocați de atropină. Simpaticul determină bronhodilatație prin intermediul β2 receptorilor sau bronhoconstricție prin α
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
Bronhomotricitatea, aflată sub control neuroumoral, se realizează prin intermediul mușchilor netezi prezenți în proporție variabilă în pereții căilor aeriene. Mușchii netezi posedă receptori prin care interacționează cu diferite substanțe: -receptori colinergici (bronhoconstrictori) -receptori adrenergici (α1 constrictori, β2 dilatatori) -receptori histaminici (H1 constrictori, H2 dilatatori) -receptori purinergici (dilatatori) Parasimpaticul produce o puternică bronhoconstricție prin intermediul acetilcolinei care acționează asupra receptorilor colinergici muscarinici. Aceștia pot fi blocați de atropină. Simpaticul determină bronhodilatație prin intermediul β2 receptorilor sau bronhoconstricție prin α receptori. Hiperreactivitatea bronșică se datorește blocării
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
deschiderea gurii. Faringele nu posedă o structură osoasă sau cartilaginoasă care să-i asigure comunicarea cu segmentul subiacent traheo-bronșic. El se comportă ca un tub musculo-membranos susceptibil la colabare, având o rezistență dependentă de activitatea contractilă a mușchilor dilatatori și constrictori, dar și de grosimea pereților sau de existența unor procese patologice, precum hipertrofia hipertrofia amigdaliană. Sediul inițial al obstrucției diferă de la un subiect la altul, fiind situat la nivelul vălului palatin în 50% din cazuri și dedesubtul acestuia în celelalte
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
HTP familiale (21,22). În lumenul vascular sunt prezente plachete cu un nivel scăzut de serotonină, în timp ce serotonina este un marker care apare crescut la nivel plasmatic. Majoritatea substanțelor vasodilatatoare (prostaciclină, oxid nitric) au un nivel scăzut, în timp ce moleculele vaso constrictoare au valori crescute (tromboxan, endotelină). Statusul procoagulant este repre zentat de creșterea nivelului de fibrinopeptid A sau PAI 1, în timp ce activatorul tisular al plasminogenului este scăzut. Endoteliul este sensibilizat și disfuncția endotelială permite expunerea crescută a celulelor musculare netede la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
în țară, de dr. Ala Bondarciuc), marginile pupilei la pacienții diabetici apar adeseori neregulate, cu preferință în anumite sectoare, în afara conturului neregulat al inelului intern, în regiunea "inelului autonom" (zona de convergență a inervației simpatice și parasimpatice ce acționează musculatura constrictorului și respectiv, dilatatorului pupilar) se înregistrează un aspect "destrămat", "fracționat", uneori pe tot conturul său, alteori numai în unele zone, notate conform cifrelor de pe cadranul unui ceas (27, 50). La pacienții insulinodependenți se constată uneori depuneri iriene de pigment galben
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
bolii. În prezent există sisteme automate de înregistrare a dimensiunilor pupilare, în care răspunsul pupilar la un stimul luminos standard este măsurat automat, și cuantificat. Înregistrarea grafică redă mai mulți parametrii privind suprafața pupilelor și timpii (comportamentul) de reacție ai constrictorului pupilar (Fig. 4). Depozitele de glicogen în stratul epitelial pigmentar al irisului poate produce îngroșarea retinei și depigmentările stratului epitelial al irisului. Complicația cea mai severă ce afectează irisul este rubeosis iridis, o proliferare de neovase în regiunea iriană. Inițial
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
căilor biliare, deoarece, administrat pe cale parenterală se elimină pe această cale; după terminarea spălării, care aduce la un moment dat conținut biliar fără puroi, se va lăsa în lumenul căii biliare antibiotic, după ce mai întîi s-a administrat un constrictor al pseudosfincterului format după anastomoza bilio-digestivă; postoperator, se va menține, prin pensarea sa, cel puțin 24 de ore; de asemenea, pe tubul de dren Kehr, se pot face o serie de manevre care pot merge pînă la dilatarea pseudosfincterului; mai
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
în ganglionul ciliar cu neuronul postganglionar asigurând inervația orbitei. La rândul lor, fibrele parasimpatice ale nervului VII (facial) formează nervul coarda timpanului care inervează glandele submaxilare și sublinguale, iar cele ale nervului IX (glosofaringian) asigură prin intermediul ganglionului otic, inervația mușchiului constrictor al irisului. În cazul nervului cranian X (vag), fibrele preganglionare lungi plecate de la nivelul nucleului bulbar dorsal al vagului se articulează cu neuronul scurt postsinaptic în ganglionii mici situați în viscerele toracice și abdominale. În peretele gastrointestinal, fibrele vagale terminale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
atât la vasele coronare, cât și la mucoasa bucală și narine. Glandele sudoripare sunt, de asemenea, inervate de fibre simpatice colinergice, a căror stimulare duce la formare de bradikinină, puternic vasodilatatoare. După rezerpină sau guanetidină, eliberatoare de catecolamine, excitarea simpaticului constrictor determină vasodilatație, potențată de ezerină și inhibată de atropină. Intricarea morfochimică și funcțională dintre structurile simpatico-adrenergice pe de o parte și cele colinergice pe de alta fac adeseori dificilă diferențierea lor cu ajutorul mijloacelor curente de interferare farmacologică. Pe plan funcțional
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hormonii locali vasoactivi de tipul monoaminelor (serotonină, histamină) și polipeptide vasoactive (bradikinină, angiotensină), gazele sanguine, cataboliții acizi etc. Din categoria substanțelor vasoconstrictoare fac parte în primul rând, mediatorii simpatico-adrenergici cu structură catecolaminică, noradrenalina și adrenalina. În timp ce noradrenalina provoacă efecte exclusiv constrictoare de 1,5-1,7 ori mai puternice decât ale adrenalinei, aceasta din urmă determină răspunsuri bifazice, vasoconstrictoare urmate de vasodilatație compensatoare. Acțiunea vasoconstrictoare a catecolaminelor se exercită cu predominență asupra teritoriului arteriolo-capilar și venelor din ariile splanhnică (splină, ficat, rinichi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
papaverină și nitriți s-ar datora inhibării consumului de O2. În afara oxigenului și cataboliților acizi, un rol nu mai puțin important revine histaminei, serotoninei și polipeptizilor vasoactivi discutați la capitolul privind hormonii locali. Histamina este un puternic dilatator arteriolar și constrictor venos, dublat de o marcată acțiune permeabilizantă a capilarelor. La rândul său, serotonina provoacă vasoconstricție în teritoriul splanhnic și vasodilatație cutanată, însoțită de veno-constricție, mai ales în sindromul carcinoid. Plasmakininele (bradikinina și kalidina) - rezultate din activarea enzimatică a proceselor kininoformatoare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pentru receptorul ET-A, endotelinele-2 și 3 sunt mai active la nivelul receptorului ET-B. Deși toate izoformele produc contracția musculaturii netede vasculare și extravasculare (gastrointestinale, uterine, bronșice, renale etc), intensitatea acțiunii lor diferă. Spre deosebire de ET1 (umană) care exercită efecte maxime constrictoare la nivel arteriolo-capilar inclusiv cardiac și pulmonar, VIC acționează îndeosebi asupra musculaturii netede gastrointestinale (Nayler, 1990). Efectele contractile au la bază activarea fosfolipazei C, creșterea IP3 și mobilizarea calciului intracelular. Prin același mecanism al activării proteinkinazei C, formării de IP3
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
presiunea hipofaringiană, ca forță de îngustare a faringelui, și activitatea mușchilor dilatatori ai acestuia (tensorul vălului palatului, genioglosul, geniohioidianul, stiloglosul și cricoaritenoidianul posterior) este determinant în asigurarea permeabilității căilor respiratorii superioare și funcției ventilatorii. La acestea se adaugă activitatea mușchilor constrictori ai căilor aeriene superioare (ridicătorul vălului palatului, constrictorii faringelui, cricoaritenoidienii laterali, tiroaritenoidianul adductor al corzilor vocale), complianța regională, hipertrofiile adeno-amigdaliene, anomaliile anatomice, precum și simpla trecere de la poziția ortostatică la cea de clinostatism nocturn. Colapsul și obstruarea căii aeriene superioare din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și activitatea mușchilor dilatatori ai acestuia (tensorul vălului palatului, genioglosul, geniohioidianul, stiloglosul și cricoaritenoidianul posterior) este determinant în asigurarea permeabilității căilor respiratorii superioare și funcției ventilatorii. La acestea se adaugă activitatea mușchilor constrictori ai căilor aeriene superioare (ridicătorul vălului palatului, constrictorii faringelui, cricoaritenoidienii laterali, tiroaritenoidianul adductor al corzilor vocale), complianța regională, hipertrofiile adeno-amigdaliene, anomaliile anatomice, precum și simpla trecere de la poziția ortostatică la cea de clinostatism nocturn. Colapsul și obstruarea căii aeriene superioare din timpul somnului duc la instalarea hipoxemiei produse de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
activității celulelor killer, iar PAF secretat de bazofile, neutrofile și eozinofile participă atât la realizarea bronhoconstricției, cât și a reacției inflamatorii locale. În general, factorii reglării umorale acționează sinergie cu cei nervoși, prelungind în timp și intensitate proprietățile bronhodilatatoare sau constrictoare ale acestora. Astfel, tonusul bronhomotor este rezultatul interacțiunii unui complex de factori neuro-umorali sistemici și locali. Efectele lor cumulative sau antagonice depind de reactivitatea musculaturii bronșice, densitatea receptorilor specifici și natura excitanților direcți sau reflecși ai căilor aeriene, începând cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și stomac. Musculatura esofagului este striată și netedă, inervată de fibre somatice și vegetative, ambele de origine vagală. În porțiunile inițială și finală ale esofagului se găsesc două sfinctere, respectiv sfincterul esofagian superior (faringo-esofagian), format din mușchiul cricofaringian striat și constrictorul faringian neted, care previn intrarea aerului în esofag, și sfincterul esofagian inferior (gastro-esofagian), cu musculatură netedă, care previne refluxul gastro-esofagian. Stomacul, cel mai dilatat segment al tubului digestiv, se găsește în abdomen, având forma de „cârlig de undiță”, cu două
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
formația reticulată bulbară, pe de altă parte. Acesta este localizat sub ventriculul al IV-lea, în dreptul nucleului solitar al vagului. Căile eferente sunt formate din fibrele motorii ale hipoglosului în cazul limbii, spinalului pentru vălul palatului și vagului în cazul constrictorilor faringelui și esofagului. Proiectarea conținutului bucal (salivă sau alimente) pe zona sensibilă din jurul deschiderii faringelui declanșează contracția aproape simultană a mușchilor implicați în închiderea foselor nazale și laringelui, concomitent deschiderii faringelui. Întregul proces se consumă în 1-2 secunde, însoțit fiind
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
centrii respiratori și centrul deglutiției (fig. 107). . Timpul faringian al deglutiției se caracterizează prin: ridicarea vălului palatului, contracția mușchilor suprahioidieni, ridicători ai laringelui și laringelui, închiderea glotei și acoperirea ei cu epiglota, relaxarea mușchiului cricofaringian (sfincter hipofaringian) și contracția mușchiului constrictor superior al faringelui. În momentul închiderii traheii și deschiderii esofagului, contracția faringelui, inițiind o undă peristaltică rapidă, forțează bolul alimentar să se deplaseze spre stomac. Timpul esofagian asigură deplasarea bolului prin cele două tipuri de unde peristaltice, cu origine și caracteristici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sanguin renal, filtrării glomerulare și transportului tubular de apă și electroliți. La rândul lor, căile aferente renale participă la realizarea reflexelor reno-renale implicate în autoreglarea balansată dintre cei doi rinichi. Noradrenalina eliberată de varicozitățile simpatice acționează local atât în sens constrictor asupra maculei densa și microcirculației renale, cât și a transportului epitelial mai ales la nivelul tubilor proximali prin intermediul receptorilor alfa1-adrenergici în ambele teritorii. Efectele stimulante asupra celulelor granulare ale aparatului juxtaglomerular (AJG) eliberatoare de renină sunt mediate de receptorii beta1-adrenergici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
descrie o serie de alte efecte, cum ar fi cele asupra miocardului, în evoluția sarcinii, a senzației de sete, a echilibrului hidroelectrolitic neuronal și general etc. II.5.6.2. Angiotensina este cea mai puternică substanță vasoconstrictoare cunoscută. Efectul său constrictor întrece până la 40-100 de ori acțiunea noradrenalinei. Efectul cardio-vascular al angiotensinei se realizează atât prin mecanism direct de acțiune asupra acestor structuri, cât și prin efect indirect, mediat pe cale reflexă de sistemul nervos vegetativ. Polipeptidul acționează predominant la nivelul arteriolelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]