KorAP: Find »[drukola/base=constrictor & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

147 matches

Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280

presiunea hipofaringiană, ca forță de îngustare a faringelui, și activitatea mușchilor dilatatori ai acestuia (tensorul vălului palatului, genioglosul, geniohioidianul, stiloglosul și cricoaritenoidianul posterior) este determinant în asigurarea permeabilității căilor respiratorii superioare și funcției ventilatorii. La acestea se adaugă activitatea mușchilor constrictori ai căilor aeriene superioare (ridicătorul vălului palatului, constrictorii faringelui, cricoaritenoidienii laterali, tiroaritenoidianul adductor al corzilor vocale), complianța regională, hipertrofiile adeno-amigdaliene, anomaliile anatomice, precum și simpla trecere de la poziția ortostatică la cea de clinostatism nocturn. Colapsul și obstruarea căii aeriene superioare din

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
și activitatea mușchilor dilatatori ai acestuia (tensorul vălului palatului, genioglosul, geniohioidianul, stiloglosul și cricoaritenoidianul posterior) este determinant în asigurarea permeabilității căilor respiratorii superioare și funcției ventilatorii. La acestea se adaugă activitatea mușchilor constrictori ai căilor aeriene superioare (ridicătorul vălului palatului, constrictorii faringelui, cricoaritenoidienii laterali, tiroaritenoidianul adductor al corzilor vocale), complianța regională, hipertrofiile adeno-amigdaliene, anomaliile anatomice, precum și simpla trecere de la poziția ortostatică la cea de clinostatism nocturn. Colapsul și obstruarea căii aeriene superioare din timpul somnului duc la instalarea hipoxemiei produse de

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
activității celulelor killer, iar PAF secretat de bazofile, neutrofile și eozinofile participă atât la realizarea bronhoconstricției, cât și a reacției inflamatorii locale. În general, factorii reglării umorale acționează sinergie cu cei nervoși, prelungind în timp și intensitate proprietățile bronhodilatatoare sau constrictoare ale acestora. Astfel, tonusul bronhomotor este rezultatul interacțiunii unui complex de factori neuro-umorali sistemici și locali. Efectele lor cumulative sau antagonice depind de reactivitatea musculaturii bronșice, densitatea receptorilor specifici și natura excitanților direcți sau reflecși ai căilor aeriene, începând cu

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
și stomac. Musculatura esofagului este striată și netedă, inervată de fibre somatice și vegetative, ambele de origine vagală. În porțiunile inițială și finală ale esofagului se găsesc două sfinctere, respectiv sfincterul esofagian superior (faringo-esofagian), format din mușchiul cricofaringian striat și constrictorul faringian neted, care previn intrarea aerului în esofag, și sfincterul esofagian inferior (gastro-esofagian), cu musculatură netedă, care previne refluxul gastro-esofagian. Stomacul, cel mai dilatat segment al tubului digestiv, se găsește în abdomen, având forma de „cârlig de undiță”, cu două

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
formația reticulată bulbară, pe de altă parte. Acesta este localizat sub ventriculul al IV-lea, în dreptul nucleului solitar al vagului. Căile eferente sunt formate din fibrele motorii ale hipoglosului în cazul limbii, spinalului pentru vălul palatului și vagului în cazul constrictorilor faringelui și esofagului. Proiectarea conținutului bucal (salivă sau alimente) pe zona sensibilă din jurul deschiderii faringelui declanșează contracția aproape simultană a mușchilor implicați în închiderea foselor nazale și laringelui, concomitent deschiderii faringelui. Întregul proces se consumă în 1-2 secunde, însoțit fiind

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
centrii respiratori și centrul deglutiției (fig. 107). . Timpul faringian al deglutiției se caracterizează prin: ridicarea vălului palatului, contracția mușchilor suprahioidieni, ridicători ai laringelui și laringelui, închiderea glotei și acoperirea ei cu epiglota, relaxarea mușchiului cricofaringian (sfincter hipofaringian) și contracția mușchiului constrictor superior al faringelui. În momentul închiderii traheii și deschiderii esofagului, contracția faringelui, inițiind o undă peristaltică rapidă, forțează bolul alimentar să se deplaseze spre stomac. Timpul esofagian asigură deplasarea bolului prin cele două tipuri de unde peristaltice, cu origine și caracteristici

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
sanguin renal, filtrării glomerulare și transportului tubular de apă și electroliți. La rândul lor, căile aferente renale participă la realizarea reflexelor reno-renale implicate în autoreglarea balansată dintre cei doi rinichi. Noradrenalina eliberată de varicozitățile simpatice acționează local atât în sens constrictor asupra maculei densa și microcirculației renale, cât și a transportului epitelial mai ales la nivelul tubilor proximali prin intermediul receptorilor alfa1-adrenergici în ambele teritorii. Efectele stimulante asupra celulelor granulare ale aparatului juxtaglomerular (AJG) eliberatoare de renină sunt mediate de receptorii beta1-adrenergici

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
descrie o serie de alte efecte, cum ar fi cele asupra miocardului, în evoluția sarcinii, a senzației de sete, a echilibrului hidroelectrolitic neuronal și general etc. II.5.6.2. Angiotensina este cea mai puternică substanță vasoconstrictoare cunoscută. Efectul său constrictor întrece până la 40-100 de ori acțiunea noradrenalinei. Efectul cardio-vascular al angiotensinei se realizează atât prin mecanism direct de acțiune asupra acestor structuri, cât și prin efect indirect, mediat pe cale reflexă de sistemul nervos vegetativ. Polipeptidul acționează predominant la nivelul arteriolelor

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
gastrointestinale, antiagregante și metabolice locale, întregite de acțiuni directe asupra eliberării de noradrenalină, renină, vasopresină, prostaglandine, oxid nitric și factor natriuretic atrial. Proprietățile lor dominante vasoconstrictoare diferă, fiind mai puternice în cazul ET2 și ET1 decât ale ET3 și VIC (constrictor vasointestinal) (Nayler, 1990). Efectele constrictoare privesc atât musculatura netedă vasculară, cât și pe cea gastrointestinală, cardiacă, pulmonară și uterină, având ca factor comun activarea metabolismului fosfoinozitolului și mobilizarea Ca++ intracelular. Intensitatea efectelor biologice ale endotelinelor depinde de densitatea receptorilor membranari

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
întregite de acțiuni directe asupra eliberării de noradrenalină, renină, vasopresină, prostaglandine, oxid nitric și factor natriuretic atrial. Proprietățile lor dominante vasoconstrictoare diferă, fiind mai puternice în cazul ET2 și ET1 decât ale ET3 și VIC (constrictor vasointestinal) (Nayler, 1990). Efectele constrictoare privesc atât musculatura netedă vasculară, cât și pe cea gastrointestinală, cardiacă, pulmonară și uterină, având ca factor comun activarea metabolismului fosfoinozitolului și mobilizarea Ca++ intracelular. Intensitatea efectelor biologice ale endotelinelor depinde de densitatea receptorilor membranari specifici care, fiind de două

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
teritoriului arteriolo-capilar, plasmakinele participă la realizarea hiperemiei funcționale a organelor în stare de activitate (glande exocrine, inclusiv cele sudorale, musculatura scheletică, miocard etc.). Există o adevărată competiție între polipeptidele vasoactive dilatatoare de tipul bradikininei, pe de o parte, și cele constrictoare de tip angiotensinic, pe de alta, cu rol determinant în autoreglarea tonusului arteriolo-capilar (fig. 152). Competiția se realizează atât la nivel de substrat alfa2-globulinic, cât și la nivelul enzimei de conversie cu rol dublu de formare a angiotensinei II active

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
de chemotactism leucocitar. Prostaglandinele PGF2a intervin ulterior pentru a limita efectele acestora. Spre deosebire de prostaglandine, prostaciclinele și tromboxanii intervin cu rol determinant în agregarea plachetară. În timp ce prostaciclinele PGI1 și PGI2 posedă proprietăți vasodilatatoare și antiagregante, tromboxanii sunt prevăzuți cu acțiuni puternice constrictoare și agregante ale plachetelor sanguine. Formarea lor exagerată în condiții de ischemie și hipoxie contribuie la hipercoagulabilitatea sângelui și la trombozarea vaselor sanguine generatoare ale tulburărilor de irigație de diferite grade. La rândul lor, leucotrienele, rezultate din acțiunea lipoxigenazei asupra

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
leucotrienei B4. Lipoxigenaza, găsindu-se din abundență în leucocite, formează leucotriene la locul lor de migrare, nu ca produs al procesului inflamator, ci ca mediator al inflamației! În reacțiile anafilactice de la nivelul căilor aeriene, leucotrienele intervin ca factori locali puternic constrictori ai musculaturii bronșice. Acțiunea bronhoconstrictoare a acestora este de mii de ori mai intensă decât a histaminei și PGF2a. De aceea, leucotrienele sunt considerate ca principalul mediator al fenomenelor clinice din astmul bronșic. Rolul fiziologic și implicațiile fiziopatologice ale lipoxinelor

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905

nu avusese timp să se degajeze de masa care-l strivea. Corpul artropodului explodă într-o jerbă de acid care atacă numaidecât pupitrul, podeaua. Gorman se aplecă peste Ripley și prinse capătul cozii monstrului. Asemenea unui herpetolog în fața unui boa constrictor încolăcit în jurul crengii lui favorite, el îndepărtă apendicele caudal de pe gâtul femeii. Ripley horcăi înghițind aer și apă, dar nu eliberă creatura pe care o țineau între ei. Hicks scutură capul pentru a scăpa de apa care-î curgea în ochii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307

deschiderea gurii. Faringele nu posedă o structură osoasă sau cartilaginoasă care să-i asigure comunicarea cu segmentul subiacent traheo-bronșic. El se comportă ca un tub musculo-membranos susceptibil la colabare, având o rezistență dependentă de activitatea contractilă a mușchilor dilatatori și constrictori, dar și de grosimea pereților sau de existența unor procese patologice, precum hipertrofia hipertrofia amigdaliană. Sediul inițial al obstrucției diferă de la un subiect la altul, fiind situat la nivelul vălului palatin în 50% din cazuri și dedesubtul acestuia în celelalte

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
Corola-publishinghouse/Science/403_a_932

dureroasă a planșeului bucal împinge limba în sus și posterior, cu obstrucția căilor aeriene, impunând intubație oro-traheală sau traheostomie. INFECȚII ODONTOGENE 117 Infecțiile retrofaringiene și mediastinale sunt consecința propagării infecțiilor molare extinse, ajunse în fanta bucofaringiană, delimitată de mușchii stiloglos, constrictor mijlociu și superior al faringelui. Infecția spațiului retrofaringian se manifestă cu febră, redoarea cefei, disfagie, voce stinsă, stridor. Pe măsură ce infecția cuprinde țesuturile profunde ale gâtului apar semnele de leziune vagală, sindromul Horner și semnele de paralizie a nervilor cranieni inferiori

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354

căilor biliare, deoarece, administrat pe cale parenterală se elimină pe această cale; după terminarea spălării, care aduce la un moment dat conținut biliar fără puroi, se va lăsa în lumenul căii biliare antibiotic, după ce mai întîi s-a administrat un constrictor al pseudosfincterului format după anastomoza bilio-digestivă; postoperator, se va menține, prin pensarea sa, cel puțin 24 de ore; de asemenea, pe tubul de dren Kehr, se pot face o serie de manevre care pot merge pînă la dilatarea pseudosfincterului; mai

Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750

în țară, de dr. Ala Bondarciuc), marginile pupilei la pacienții diabetici apar adeseori neregulate, cu preferință în anumite sectoare, în afara conturului neregulat al inelului intern, în regiunea "inelului autonom" (zona de convergență a inervației simpatice și parasimpatice ce acționează musculatura constrictorului și respectiv, dilatatorului pupilar) se înregistrează un aspect "destrămat", "fracționat", uneori pe tot conturul său, alteori numai în unele zone, notate conform cifrelor de pe cadranul unui ceas (27, 50). La pacienții insulinodependenți se constată uneori depuneri iriene de pigment galben

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
bolii. În prezent există sisteme automate de înregistrare a dimensiunilor pupilare, în care răspunsul pupilar la un stimul luminos standard este măsurat automat, și cuantificat. Înregistrarea grafică redă mai mulți parametrii privind suprafața pupilelor și timpii (comportamentul) de reacție ai constrictorului pupilar (Fig. 4). Depozitele de glicogen în stratul epitelial pigmentar al irisului poate produce îngroșarea retinei și depigmentările stratului epitelial al irisului. Complicația cea mai severă ce afectează irisul este rubeosis iridis, o proliferare de neovase în regiunea iriană. Inițial

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

modifică în raport cu intensitatea și înălțimea sunetului, cu trecerea de la un registru la altul, cu schimbarea vocalei și tehnicii de emisie, cu excitabilitatea sfincterului glotic, intensitatea și impedanța laringeană. (102, 198) Electromiografia velopalatină, faringiană și laringiană Electromiografia velopalatină, faringiană pe mușchii constrictorul superior și mijlociu, și laringiană pe mușchii tiroaritenoidieni - mușchii fonatori propriu-ziși adductori al corzilor vocale - permite investigația actului fonației. Particularitățile EMG țin de originea embriologică din arcul VI brahial, care determină un comportament similar sincițiului miocardic. Musculatura are un coeficient

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
traseu de tip intermediar cu amplitudine de 300 - 350 μV. (11, 34) EMG velo-palatină în deglutiție arată traseu de tip interferențial cu aspect crescător descrescător îlenticular), cu amplitudine de 400500 uV și durată de 1000 -1500 ms. Fonația antrenează și constrictorul superior al faringelui. Pentru EMG-ul constrictorului superior faringian se utilizează un port vată pentru laringe la vârful căruia se atașează acul electrod printr-un tub de cauciuc de 1-2 cm ce abordează transvelar mușchiul, cu implantare în regiunea posterolaterală

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
300 - 350 μV. (11, 34) EMG velo-palatină în deglutiție arată traseu de tip interferențial cu aspect crescător descrescător îlenticular), cu amplitudine de 400500 uV și durată de 1000 -1500 ms. Fonația antrenează și constrictorul superior al faringelui. Pentru EMG-ul constrictorului superior faringian se utilizează un port vată pentru laringe la vârful căruia se atașează acul electrod printr-un tub de cauciuc de 1-2 cm ce abordează transvelar mușchiul, cu implantare în regiunea posterolaterală a faringelui. EMG constrictorului superior al faringelui

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Pentru EMG-ul constrictorului superior faringian se utilizează un port vată pentru laringe la vârful căruia se atașează acul electrod printr-un tub de cauciuc de 1-2 cm ce abordează transvelar mușchiul, cu implantare în regiunea posterolaterală a faringelui. EMG constrictorului superior al faringelui în fonație evidențiază un traseu intermediar sărac în potențiale. Potențialele de unitate motorie au 100 - 300 μV în mușchii intrinseci ai faringelui. Pentru constrictorul mijlociu, plasarea se face tot în regiunea postero-laterală a faringelui la nivelul limitei

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cm ce abordează transvelar mușchiul, cu implantare în regiunea posterolaterală a faringelui. EMG constrictorului superior al faringelui în fonație evidențiază un traseu intermediar sărac în potențiale. Potențialele de unitate motorie au 100 - 300 μV în mușchii intrinseci ai faringelui. Pentru constrictorul mijlociu, plasarea se face tot în regiunea postero-laterală a faringelui la nivelul limitei inferioare a pilierului posterior al vălului palatin. În timpul deglutiției, unda peristaltică implicând mușchiul constrictor superior al faringelui determină un traseu intermediar de tip lenticular. Electromiografia mușchilor fonatori

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de unitate motorie au 100 - 300 μV în mușchii intrinseci ai faringelui. Pentru constrictorul mijlociu, plasarea se face tot în regiunea postero-laterală a faringelui la nivelul limitei inferioare a pilierului posterior al vălului palatin. În timpul deglutiției, unda peristaltică implicând mușchiul constrictor superior al faringelui determină un traseu intermediar de tip lenticular. Electromiografia mușchilor fonatori și ai deglutiției permite diferențierea disfoniilor și dislaliilor și permite descoperirea cauzelor locale în tulburările de comunicare verbală prin identificarea aspectului miogen sau neurogen al traseului EMG

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]