267 matches
-
lipsurile semnalate de către Episcopul Dunărei de Jos, d. Take Ionescu, actualul Ministru de Culte 1721, a visitat catedrala și a cercetat cu amănunțime, și o dreaptă pricepere, cusururile ce trebuiau înlăturate în pictură, cum și celelalte nevoi de mobilier și construcțiune"1722. Ca urmare a vizitei ministrului Cultelor la Constanța, "după trei săptămâni de la trecerea D-sale pe aici, lucrările au început să meargă pe calea dreaptă"1723. Tocmai datorită implicării personale a ministrului Cultelor în finalizarea lucrărilor de construcție a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a fost emis un decret regal prin care "domnul Nicolae Tănăsescu (...) este numit în funcțiunea de ajutor de subprefect la plasa Babadag"2088. Totodată, prin decretul regal nr. 11 488 din 23 iunie 1897, regele Carol I aproba "regulamentul pentru construcțiuni, alinieri și împrejmuiri în comuna urbană Mangalia, din județul Constanța, astfel cum s-a votat de consiliul comunal în ședința sa de la 24 mai anul curent"2089. La 29 septembrie 1897 prefectul județului Constanța, Luca Ionescu, îl informa pe ministrul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
trebuincios spre a se putea înainta o copie de pe el ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice spre a decide asupra locului unei școli publice"2292 ce urma a fi construită în oraș. Totodată, primarul orașului Tulcea preciza că "pe lângă mai multe construcțiuni de școli ce se vor edifica în acest oraș, sunt o mulțime de cereri de construcțiuni de case, prăvălii, hoteluri, hanuri, cărora nu li se poate da nicio soluție din cauza lipsei planului"2293. Guvernul liberal condus de către Dimitrie A. Sturdza
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a decide asupra locului unei școli publice"2292 ce urma a fi construită în oraș. Totodată, primarul orașului Tulcea preciza că "pe lângă mai multe construcțiuni de școli ce se vor edifica în acest oraș, sunt o mulțime de cereri de construcțiuni de case, prăvălii, hoteluri, hanuri, cărora nu li se poate da nicio soluție din cauza lipsei planului"2293. Guvernul liberal condus de către Dimitrie A. Sturdza, prin ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, domnul Spiru Haret, a inițiat o reorganizare a învățământului secundar
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
locuit pentru notar și o odaie de musafiri"2606. În viziunea prefectului județului Constanța, "primăria și școala urmează să fie simple dar curat lucrate, luminoase și suficient de încăpătoare"2607 deoarece "ele sunt menite a servi săteanului ca exemplu de construcțiune"2608, astfel că aceste clădiri nu aveau doar un rol practic ci urmau a deveni un model pentru săteni. În acest sens, Scarlat Vârnav aprecia că săteanul din Dobrogea "trebuie să râvnească a le imita când își construiește casa sa
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
oraș. Proiectul clădirii a fost elaborat de către arhitectul Victor Ștefănescu iar construcția a fost realizată sub supravegherea inginerului I. Niculcea 3038. În ședința Camerei Deputaților din 18 mai 1905, s-a votat un buget inițial de 120 000 lei "pentru construcțiunea unei moschei în Constanța"3039. Moscheea urma a avea o curte interioară cu două portice, suprafața totală a clădirii urmând a fi de 450 de m2, înălțimea cupolei de 25 de metri, cu un diametru de 8 metri, iar înălțimea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de o înălțime mai mică păstrându-se deasupra o suprafață plană patrunghiulară. Trei din laturi sunt drepte, iar a patra piezișă pentru suit. O sută cincizeci de care sunt ocupate în fiecare an a transporta legăturile de vreascuri necesare acestei construcțiuni, pe care iarna o strică de-a pururea. Pe această movilă de vreascuri împlântă Sciții un vechi iatagan de fier, ce se zice a fi închipuirea zeului Marte, și acestui iatagan oferă Sciții în fiecare an jertfe de vite și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
construit din asemene material. De aceste orașe, sunt amintite în istoria primitivă a Geților, încă alte două: unul este orașul Helis unde Dromichete aduse pe Lizimac; celalalt Genucla al regelui get Ziraxis.Dacii care vin mai târziu au și ei construcțiuni de lemn făcute din garduri de nuiele căptușite cu lut. Cele mai adeseori ei clădeau zidurile prin lut apăsat între doi pereți de scânduri și apoi ars. Mai arareori întrebuințau piatra, însă așezată numai câte una peste alta și îmbinată
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
berbecele de niște otgoane, care făceau ca loviturile lui se aibă mult mai mare putere, la Daci această unealtă de război rămăsese în forma ei primitivă, purtată pe mâini. Mijloacele mecanice, întrebuințate de Romani în întocmirea ei, făceau cu putință construcțiunea ei în dimensiuni colosale. Așa la asediul Cartaginei lucra un berbece de 200 de picioare de lung, care era mânuit de 3000 de oameni. Despre toate aceste se vede că Dacii nu aveau nicio idee și lucrul se înțelege ușor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cei dintâi ce se închinară lui Traian. Romanii iau după aceea un lagăr întărit al Dacilor construit după principiile artei romane și construiesc ei înșiși mai multe întărituri pentru a apăra capul podului dinspre Dacia. În anul 105 terminându-se construcțiunea podului, Traian după ce săvârșește sacrificiile obișnuite, trece pe el cu restul armatei sale în Dacia. După aceasta Romanii trec un râu pe un pod de lemn , probabil Jiul, căci Motrul și celelalte cursuri de apă între Turnu-Severinului și Olt pot
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
nu se exclud. Rămîne valabilă doar distincția dintre jurnalism și poezie (în sens larg): „Suprimă deosebirea dintre gazetar și literat: rămîne distanța întreagă între genul acestora și poem. Iar prin poeme nu înțelegem doar strofe și compoziții verbale, ci și construcțiunea oricărei realități estetice. Numai în felul acesta problema putea fi formulată”. Pe urmele lui Arghezi, Vinea subliniază caracterul antididactic, vaticinar-profetic liric al pamfletului, văzut ca specie de „poezie agresivă”. Cîteva texte antebelice arată cum estetica avangardistă se dezvoltă la Ion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
marcată de adîncirea în interioritate și de refuzul programatic al oricărei referențialități „exterioare”: „Dificultatea stă în deprinderea publicului de a considera lucrările pictorilor noi ca pe un rebus de descifrat, în loc de a le lua drept ceea ce sînt: creațiuni strict subiective, construcțiuni intelectuale în care nu intră mai nimic din realitatea exterioară”. Termenul de „natură nouă”, atribuit de Iancu, vine să precizeze caracterul nonreferențial, nonfigurativ și organic al abstracționismului, bazat strict pe „raporturi de forme și culori”: „Trebuie repetat publicului, pus în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de citire. Mi se va spune poate că părerea lui Pumnul nu-i bună. Dacă nu-i bună, aceea însă stă - că cronistice e dreaptă și scuzată. După estremul latinităței, a etimologismului absolut inaugurat de Bătrânul Petru Maior, care scria construcțiuni latine în românește (estrem ce, pentru deșteptarea noastră din apatia lungă față cu latinismul, era neapărat trebuincios), după ridicarea la potență a aceluiași estrem de către următori, trebuia neapărat să vină ca remediu contra lui estremul fonetismului absolut, a iubirii nemărginite
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e și mai adevărat; și cu atâta mai bine pentru ei dacă, într-o limbă ce-o mânuiesc cu greu, urmăresc mai toți scopuri așa de nalte, așa de nobile, încît în focul urmărirei, uitîndu-se pe ei înșiși, străcoră în construcțiuni germanisme sau maghiarisme. Ei au învățat în școli în cari criticul nostru n-a învățat, și de aceea ei au, de nu dreptul, cel puțin scuza de-a comite greșeli așa de mici și cari asupra fondului se tușează. Dac
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au acești oameni ca să ne superiorize? Au ei ceva ce noi nu avem? Au ei limbă? Au științe? Au arti? Au legislațiune? Au industrie? Au comerț? - Ce au? Limba? ar trebui să li fie rușine de ea. Sunetele îngrozesc piatra; construcțiunea, modul de a înșira cugetările, de a abstrage noțiunile, tropii, cu un cuvânt spiritul infiltrat acestui material grunzuros, sterp, hodorogit, e o copie a spiritului limbei germane. Ei vorbesc germănește cu material de vorbă unguresc. Științele? Ce au descoperit ei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sau artistul vinde; 11. Operațiunile de bancă și schimb. 12. Operațiunile de mijlocire (samsarie) în afaceri comerciale. 13. Întreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe apă sau pe uscat. 14. Cambiile și ordinele în producte sau mărfuri. 15. Construcțiunea, cumpărarea, vânzarea și revânzarea de tot felul de vase pentru navigarea interioară și exterioară și tot ce privește la echiparea, armarea și aprovizionarea unui vas. 16. Expedițiunile maritime, închirierile de vase, împrumuturile maritime și toate contractele privitoare la comerțul de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de diferite planuri de arsenaluri de cazarme și de case de provianturi, compuse din 13 foi; 82. Caiet cuprinzător de diferite instrumente și construiri în lemn, economice, casnice, compus din 12 foi; 83. Caiet cuprinzător de mai multe modele de construcțiuni din lemn și din piatră, compus din 89 foi; 84. Caiet în mare cuprinzător de modeluri hidraulice și metalurgice, compus din 63 foi; 85. Planul drumului apelor de la izvoarele de la Șepte Oameni și de la Aron Vodă la turnu Goliei; 86
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
compus din 63 foi; 85. Planul drumului apelor de la izvoarele de la Șepte Oameni și de la Aron Vodă la turnu Goliei; 86. Planul drumului apelor orașului Iași ridicat la 1843; 87. Planul părții arse din București la 1847; 88. Modele de construcțiuni, case și cuptoare mineralogice. Arhiva Bibliotecii Centrale Universitare "M. Eminescu", Iași, dosar nr. 1/1861-1863: Cartea donatorilor, pp. 395-396. 2 <1839> Proiect pentru informarea unei shoale de mehanică-industrioasă La informarea unei asemenea școale, să cuvine a avea, mai întâi, un
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
grăunțe și din făină parte și din traistă merinde, adecă cuiul lui Pepelea în casa românului. Dar numai acestea sânt inconvenientele? Nu mai departe decât acum un au, "Romînul", acuma aprig susțiitor al răscumpărării, scria pe atuncea următoarele: Printr-o construcțiune deplorabilă și printr-o administrațiune prea adesea nenorocită, societatea acționarilor a reușit a-și atrage procese care se urcă până astăzi la o sumă fabuloasă. Pretensiunile formulate până astăzi numai în contra Societăței se urcă, ni se spune, la peste 25
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de espropriare, care se urcă la câteva milioane și se pierd toate de Societate. La finele anului trecut Societatea a pierdut un asemenea proces de peste 500000 lei ce-l avea cu orașul Severin. Vin apoi procesele cu subintreprenorii din timpul construcțiunii, procese care iarăși se urcă la o sumă foarte însemnată. În categoria cea mai grea intră în fine procesele de inundări. Câteva cuvinte de lămurire sânt neapărate în privirea acestei ultime categorii de procese. În timpul construcțiunii se cercau pe mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu subintreprenorii din timpul construcțiunii, procese care iarăși se urcă la o sumă foarte însemnată. În categoria cea mai grea intră în fine procesele de inundări. Câteva cuvinte de lămurire sânt neapărate în privirea acestei ultime categorii de procese. În timpul construcțiunii se cercau pe mai multe puncte ale liniei rembleuri însemnate, spre a da căiei panta trebuincioasă. Aceste rembleuri treceau în unele locuri prin câmpii supuse revărsărilor de ape. Guvernul, care trebuia să aprobe planurile liniei, n-a voit să autorize
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fără a face toate podețele de scurgere cerute. Atunci guvernul, prin adresă formală, a declinat orice responsabilitate, declarând că toate daunele ce ar rezulta din refuzul societății de a se conforma cererilor lui vor privi pe Societate, adică fondul de construcțiune, iar nicidecum venitul esploatării. Ceea ce prevăzuse guvernul nu a întîrziat a se întîmpla. Mii și mii de pogoane fură inundate din cauza rembleurilor liniei ferate și proprietarii, păgubiți șiruri întregi de ani, începură a intenta Societății procese, cerând despăgubiri nenumărate, cum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Mii și mii de pogoane fură inundate din cauza rembleurilor liniei ferate și proprietarii, păgubiți șiruri întregi de ani, începură a intenta Societății procese, cerând despăgubiri nenumărate, cum se face în asemeni ocaziuni. Aceste procese sânt cele mai grele pentru fondul construcțiunii și, ceea ce este și mai grav, Societatea le pierde regulat pe toate, cum pierde și pe cele din celelalte două categorii. Pretensiunile rădicate în contra Societății sub această formă se urcă până astăzi la multe milioane și nu se știe unde
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
categorii. Pretensiunile rădicate în contra Societății sub această formă se urcă până astăzi la multe milioane și nu se știe unde se vor opri. Sentințele date de tribunale asupra acestor pretensiuni stipulează anume că despăgubirile se vor plăti din fondul de construcțiuni, adică din averea proprie a Societății. Situațiunea Societăței căilor ferate s-a agravat dar foarte mult din punctul de vedere material de anul trecut, de când s-au început negocierile de răscumpărare până astăzi. Iată dar că "Romînul" de acum un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ci trebuie să se aleagă sau într-un fel sau într-altul. Adevăratul dezastru al concesiei Stroussberg, adus asupra țării prin voturile nesocotite ale clapiștilor roșii, au adus pierderi atât de mari acționarilor încît, cu toată fabulozitatea capitalului primitiv de construcțiune, de 248130000 l. n., în momentul când întreg capitalul acesta era deja cheltuit, linia Roman - București nu era încă gata, iar linia București - Vîrciorova nu era nici măcar începută. Va să zică acționarii se vedeau fără un ban roșu în ladă și cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]