135 matches
-
am văzut că Marin Preda enumera revista Dacia rediviva printre revistele Ťlegionareť. Cu cîtă ușurință se pot face astăzi tot felul de afirmații fără noimă!" Urmează precizările de rigoare care stabilesc netemeinicia epitetului. Iar în privința autorului Necuvintelor găsim rînduri ce consună cu vechile noastre întristate considerații, care nădăjduim că vor găsi un credit mai larg măcar într-un viitor ceva mai îndepărtat: ,Nichita Stănescu împlinește azi 50 de ani. Cred că nici un poet n-a cunoscut vreodată, în timpul vieții, tămîieri mai
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]
-
culoarea s-o așezi/Pe pânză, într-o pictură. “( Ancestrale chemări). Poemele Floarei Cărbune sunt construite polifonic, iar tablourile lui Mihai Cătrună sunt policrome cu o paletă multiplă de nuanțe ce sugerează victoria luminii asupra întunericului.Melodicitatea interioară a poemelor consună ritmurile ființei și al cosmosului sugerat de tablourile lui Mihai Cătrună, împreună sugerând o renaștere a spiritului în viziuni boreale, de Eden feeric, în care descifrăm și sugestii ale benedicțiunii. Lumnea lor este întruchipată, prin fuziunea umanului cu efluviile primare
POEZIA CULORILOR ÎN ALCHIMIA VERSURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351581_a_352910]
-
fi și o formă de magie și de obnubilare a realului: Închid ochii și-mi aduc aminte/ Zborul tainic ne mijeau în oase/Fruste sărbători treceau prin case/Îngere,atâta de cuminte!( Închid ochii și-mi aduc aminte).Poezia aceasta consună experiența în registru ironic,înălțând poemul la dificilul rol de personaj al discursului liric: Voi m-ați eliberat de-atâtea ori/Eu mă trezesc mai înglodat în datorii/Că tot mă-ntreb pe cine-o fi/Pus destinul,să mai
ION UNTARU- FLOARE DE LOTUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351106_a_352435]
-
2011 Toate Articolele Autorului Proiecții alchimice și experiențe magice în romanul ”DE DINCOLO DE NEGURI „ Cronică de Al.Florin ȚENE Dragă cititorule romanul pe care îl ți în mână consumă o viață trăită în magia amintirilor despre fratele autorului Rico și consună cu relatări aproape neverosimile, ce nu sunt altceva decât produsul baroc al imaginației. Toader T.Ungureanu, autorul acestui roman, intitulat”De dincolo de neguri “are în spate experiența a treisprezece cărți de proză publicate ( nuvele și romane), fapt ce se răsfrânge
PROIECŢII ALCHIMICE ŞI EXPERIENŢE MAGICE ÎN ROMANUL DE DINCOLO DE NEGURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355665_a_356994]
-
transsubstanțializa orice suferință. Ne aflăm aici în aceste incantații sublime pe teritoriul cristalic al vocației perene a autoarei care neîncetat încearcă să și developeze stările ei anagogice fiindcă în acest teritoriu sacru melosul se întâlnește cu iubirea cristica și împreună consuna cu ceea ce din totdeauna s a chemat poezie haaarică. Este și o continuă goana a autoarei către căutarea unei mântuiri sacralizata până la destin. Ce va deveni în continuare poezia această, putem doar cu sfiala apotropaică să nădăjduim o seva prolifă
CUVINE-SE CU ADEVĂRAT ACESTEI POEZII LAUDA NOASTRĂ NETRUFAȘĂ DE MARIAN CONSTANDACHE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370530_a_371859]
-
fi și o formă de magie și de obnubilare a realului: Închid ochii și-mi aduc aminte/ Zborul tainic ne mijeau în oase/Fruste sărbători treceau prin case/Îngere,atâta de cuminte!( Închid ochii și-mi aduc aminte).Poezia aceasta consună experiența în registru ironic,înălțând poemul la dificilul rol de personaj al discursului liric: Voi m-ați eliberat de-atâtea ori/Eu mă trezesc mai înglodat în datorii/Că tot mă-ntreb pe cine-o fi/Pus destinul,să mai
ION UNTARU-FLOARE DE LOTUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360113_a_361442]
-
disponabilitate asociativă, în recuzita lirică se strâng imagini de o varietate deosebită topite în fluențe aproape epopeice. Ființa este conectată la universal trăirilor sale, simțurile proliferează într-o sinestezie a naturii. Poemul e construit polifonic iar în melodicitatea lui interioară consună ritmurile ființei și ale naturii, sugerând o renaștere a spiritului în viziuniu, de natură semănătoristă, în care descifrăm și sugestii ale benedicțiunii.Lumea astfel întruchipată, prin fuziunea umanului cu efluviile trăirilor, pare un tablou de Grigorescu. Al.Florin ȚENE Referință
MAGDA SIMIONESCU- TOAMNA IUBIRILOR...ÎN MAI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359855_a_361184]
-
tinerețe are, însă, o arhitectură invizibilă. De aceea, s-a și spus că unele dintre prozele sale scurte sunt chiar niște criptograme. Or, atunci, bolta cerească înghețată și neagră, beznă străpunsa de fulgere de lumină, vifornița și vijelia, care, toate, consuna cu «anii furtunoși» ai epocii, ar trebui să fie părți dintr-o mare viziune unitară. Cheia de descifrare a acestei viziuni și a mesajului ei profetic s-ar putea să se găsească, cred, în Diavoliada, volumul sau de nuvele și
Mihail Bulgakov: Ouăle fatale. Diavoliada. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339450_a_340779]
-
ci de o rețea alcătuită din indivizi foarte mobili, care înlesnește o comunicare pe măsură de dinamică. Nimeni nu își pierde individualitatea în marea aceasta de oameni, ci fiecare devine mai disponibil la sclipirile de inteligență ale celuilalt, cu care consună în cele din urmă. Un spirit deopotrivă șăgalnic și curajos, moral și ludic, riguros și autoironic animă mulțimea. Același spirit, deși oamenii sunt alții. În covârșitoarea lor majoritate, protestatarii au fost atunci și sunt acum oameni foarte tineri (și chiar
Beciul gândirii () [Corola-blog/BlogPost/337978_a_339307]
-
lor corpuri țin de natură, că sunt supuse trecerii și mai ales morții, ca orice formă de viață, oricât de mult ar refuza acest adevăr. Apologia tinereții făcută În Portretul lui Dorian Gray de lordul Henry Wotton În fața frumosului Dorian consună cu filosofia de viață a lui Oscar Wilde și a oricărui dandy de la finele veacului al XIX-lea: Tinerețea este singurul bun de care merită să te bucuri. ș...ț acum nu-ți dai seama. Dar Într-o zi, când
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
indiferentă, când nu își bate joc, precum marea, cu un „hohot clocotitor”. Cel mai adesea, însă, cadrul e stăpânit de o „tristețe mută”. Prin pudoarea indicibilă a simțămintelor, prin complicațiile sufletești, inhibitorii, ale personajului narator, nuvela După douăzeci de ani consună cu Adela, romanul lui G. Ibrăileanu. O adiere de lirism nostalgic învăluie evocarea unei iubiri eterice. O „viață pierdută” este și aceea a romanțioasei Bibița Garoflide, care se ofilește în orășelul-port unde numai pentru dânsa nu se întâmplă nimic. În
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
călător în munții Macedoniei sau ai Albaniei. Cea de a doua se constituie într-o tentativă ambițioasă de prezentare a mișcării Junilor turci. Sunt retrăite peripețiile unei revoluții, evenimentele fiind judecate din perspectiva unui participant care minimalizează totuși ceea ce nu consună cu interesele aromânești și căruia, nu o dată, îi scapă sensul faptelor. Între protagoniști se află prietenii săi - tânărul maior Enver, viitorul Kemal Atatürk, cel care îl convinge să se alăture mișcării; intransigentul Gemal-Pașa; energicul Talaat-Bei; subtilul specialist financiar Djavid-Bei -, conducători
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
îmflată până la sunet și formează o scală ce urcă și coboară. Și consonantul nu-l poți pronunța decât acompaniat de o suflare de aer; însă nașterea consonantului {EminescuOpXIV 293} e condiționată esențial în aceea cumcă la răsunetul columnei de aer (consună) glăsuiesc organele diferite. Consonantele așadar se nasc abia atuncea în adevăr când sufletul se dezbate din diferitele organe ale vorbirei, după cari organe ele se și deosibesc în litere labiali, dentali (limbali) și palatinali. De-aceea consonantul e marcat mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-și pre aceasta valabilitatea obiectivă a sintezei lor. Deci, fiindcă esperiența ca sinteză empirică este, întru cât privește posibilitatea ei, singurul soi de cunoștință care înzestrează cu realitate toate celelalte sinteze, de aceea cunoștința apriori e numai întru atâta adevărată (consună adică cu obiectul) întru cât nu conține nimic mai mult decât cele câte sânt neapărat trebuitoare pentru unitatea sintetică a experienței. Cel mai nalt principiu al tuturor judecăților sintetice este așadar următorul: fiecare obiect e supus condițiilor neapărate ale unității
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de echivalente). Acestora li se adaugă numele comparabile care nu constituie echivalente propriu-zise (peste douăzeci de astfel de perechi). Chiar când e vorba de nume divine din Coran care nu au corespondent explicit în Biblie, ceea ce exprimă ele despre Dumnezeu consuna cu cele afirmate și în Biblie, cu doar două excepții: Mai numeroase sunt numele divine din Biblie fără echivalent în Coran: cele străvechi (Šaddai, ’Pl ‘ol"m, cele specifice revelației mozaice (YHWH, YHWH Te>"’ ÄÖ) sau care exprimă și legătura
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de plecare în condiția socială a poetului, dar și în observarea unor diferențe sociale supărătoare, însă fără notele protestatare din modelele pe care uneori le urma. Volumele publicate după 1960 - Treptele anilor (1962), Versuri (1964), Ulcioare de piatră (1969) ș.a. - consună cu tonul „stenic”, „optimist” al epocii. Chiar dacă acum scrie o poezie ocazională, festivistă, declarativă, L. nu abandonează câteva dimensiuni la care se raportează: natura, istoria, vitalismul românesc. Traducător remarcat încă din deceniul al patrulea, L. transpune în românește din poezia
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
trucurile trompe l’oeil ale modernității - conturat totuși, din voință proprie, în galeria teatrului de idei; și mai exact, în nișa teatrului cu mesaj explicit. S. proiectează piese cu mesaj, dorindu-le însă la antipodul acelora în care acest mesaj consună perfect cu cel al directivelor oficiale. Optează, în consecință, pentru o echilibrare între ponderea adevărurilor figurate și cea a scriiturii care le învăluie metaforic pentru a le dezvălui revelator. Dar aceasta îl apropie prea mult de ecuația textuală a moderniștilor
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
conflict cu cel de-al treilea Reich. După un refuz din partea lui Iorga (așa cum, într-un alt moment, Geo Bogza, Jebeleanu, Preda au evitat să iscălească manifestul Goma), junii patrioți se adresează lui Camil Petrescu. Acesta are o atitudine defetistă, consunînd cu cele relatate în Jurnalul lui Mihail Sebastian: "Camil Petrescu ne-a spus următorul lucru: "Măi băieți, voi sînteți ardeleni, și, ca toți ardelenii, proști politicieni".(...) A spus: Pentru că nu înțelegeți realitățile. Vreți să fie implicată țara noastră într-un
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
să părăsească odăile rezervate ei în palatul domnesc. N-a plecat, fiindcă, în chiar ziua morții soțului ei, „boerii cu toată țara” (Grigore Ureche) „rădicară” (după sfatul episcopilor și al întregului sfat” - zice Macarie, a cărui opinie trebuie să fi consunat cu ale celorlalți) la domnie „pre Iliaș, fiiu-său cel mai mare” (despre care Iorga presupunea că fusese chiar asociat la domnie cu tatăl său). După cum nu vor pleca de la Curte nici fiica ei, Ruxandra, care îl vedea pe tron pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prea bună. Opinia englezului Robert Bargrave despre moldovence („libertatea extraordinară pe care o au femeile în toată țara, atât căsătorite, cât și cele necăsătorite, căci ne-au îngăduit să dormim în aceeași odaie cu ele și aproape de paturile lor”361) consună cu cea a lui Paul de Alep („Cât despre femeile și fetele lor, ele sunt lipsite cu totul de sfială și de cinste ...” 362). Arhidiaconul sirian le prețuiește, însă, pe femeile din țara Românească („Să se știe că femeile și fetele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prescripțiile „ideologiei” dominante, categoriile de participanți la ceremonia reînhumării. Regulile retoricii cereau acestor „destinatari”, prezumtivi ascultători ai cuvântării, să li se câștige interesul printr-o secvență specială a exordiului - captatio benevolentiae. Și Neagoe Basarab se conformează într-un mod ce consună, firește, cu spiritul întregii scrieri: „Și pre mine, ticălosul, încă mă ascultați cu ușurare, și cuvintele méle le auziți și le priimiți făr’ de dosădire, că am să vă rog și să vă spuiu un dor al inimii méle, foarte
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de la médecine, p. 618. Mai mult, astrologii i-au privit pe medici și aici cu suspiciune, inventând un proverb concludent: „Dacă astrologul face o greșeală, cerul o descoperă; dacă un medic o face, pământul o acoperă” (ibidem, p. 618). Ceea ce consună, În fond, cu calificarea de profet mincinos pe care o primește În 1935 acel Hakim din Merv de la Borges (În Istoria universală a infamiei). 14. Aceeași situație se Întâlnește În Persia Încă cu câteva secole mai Înainte: astrologii „publică almanahuri
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de o anume tensiune. Referirile, prin analogie, la Țările Române sunt stăruitoare. În 1872 publică un Catehism român și creștin. După trei ani iese de sub teascuri un lung poem alegoric, România și Mihai Viteazul (1875), care, în violența lui pamfletară, consună pe alocuri cu Scrisoarea III a lui Mihai Eminescu. Verbul e congestionat, autorul, inventiv în imprecații, indignându-se, retoric, de fățărnicia clerului sau de nepăsarea tinerilor cu inimi bătrâne. Autodidact, S. cunoștea limbile greacă, turcă și franceză. Din franțuzește transpune
SERRURIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
este de observat în volumul Mâța pe spini (2001), unde o serie de poeme închipuie un fel de dialog liric cu poetul de limbă maghiară Fábri Sándor: poemul lui V. include câte o strofă a coechipierului său de circumstanță, care consună sau comunică în chip contrapunctic cu textul-gazdă (textele lui Fábri sunt inserate în versiune originală, iar traducerea în română, semnată de V., e anexată în subsolul paginii). SCRIERI: Fotografie după un original pierdut, București, 1990; Abatere de la dialog, Sighetu Marmației
VANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290424_a_291753]
-
Luni; b) generație de creație distinctă; c) un anume moment poetic, și anume cel postbelic, caracterizat printr-o «rescriere» în altă cheie a modelelor (tipurilor) poeziei interbelice. [...] d) nu în ultimul rând, un anume mod de a face proza care consună cu cel al lui Barth sau Pynchon. Aici chiar că pot spune liniștit că Mircea Horia Simionescu e un postmodern [...]. Cum sunt postmoderni și Paul Georgescu, Ștefan Agopian sau Ioan Groșan (din Caravana cinematografică și Școala ludică, dar nu și
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]