567,915 matches
-
facultate că prilej pt smerenie poate să le pară unora o formulare gen ‘strugurii sunt amari’ - dar cred ca e valabil ceea ce spui tu. în plus, cel putin pt mine, asta mă poate face să citesc mult m mult pe cont propriu, daca nu sunt satisfăcut de ceea ce-mi da proful. așa, ca să-i fac în ciuda deși m-aș simți mult m bine dacă aș avea pers cu care să discut despre lucrurile pe care le citesc. poate asta vine
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
în virtutea cărui scop. Evident că nu au pretenția să fie “contribuții științifice”; m-ai înțeles greșit sau poate nu am fost eu destul de explicit: am spus că și un simplu articol de ziar trebuie să transmită mesaje care să țină cont de argumentele științifice existente, nu să bată câmpii. Publicul larg citește EVZ nu reviste de specialitate și tocmai de astă responsabilitatea este foarte mare. Scopul lui Bucurenci este ratingul și esteticul nu educarea publicului, de astă majoritatea ideilor sunt superficiale
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
DB și-n jurul smart-ului sau, să se mai adune și niscaiva peturi. Ce mare scofala ! Pe vremea lui Ceaușescu, mergeam săptămîni întregi, în timpul școlii, la practica agricolă, asta ca să exporte România, cît mai multă păpica, să umple cu valută conturile alea secrete, din care, după revoluție, Voiculescu, Cataramă, Copos și alții și-au tras niște ditamai CORPORAȚII! Dragă Codruț, prea le zici și matale din suflet...nu vezi cat de uman se vede marxismul de pe Dambovitza și chiar Sena? de ce
Am inceput sa punem capac mizeriei din Delta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82993_a_84318]
-
a directivelor Uniunii Europene, a ratificării protocoalelor internaționale ambientale de parlamentele țărilor ai căror diplomați au negociat acele acorduri, ori pur și simplu în virtutea jocului competitiv impus de concurență, întreprinderile/organizațiile sunt obligate acum, în toate felurile descrise, să țină cont și de valorile ambientale atunci când își redactează planurile lor strategice. Știință redactării planului strategic al unei organizații constituie unul dintre principalele puncte ale culturii organizaționale. În lucrarea noastră propunem o dezvoltare longitudinala a strategiei organizației economice prin crearea de competențe
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
la concluzia că aceste șosele costiere au produs numai dezastre ecologice, si la ora actuală se cheltuiesc bani de la UE pentru desființarea șoselei costiere și refacerea ecosistemelor de litoral. În fine, chestia cu ecologia ‘ne omoară’, pentru că trebuie să ținem cont în permanență de condițiile de mediu atunci când vrem să facem dezvoltare cu adevarat durabilă. Or, eroziunea plajelor pe litoralul românesc este o realitate. Oricât de convingător ar fi domnul Radu Mazăre arătând unor investitori străini albumele sale de proiecții pentru
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
o distincție aproape inexplicabilă. La orice oră din zi, te primea, la el acasă, în costum și cravată. Rareori l-am văzut cu o jachetă de lînă în loc de haină. în particular, ca și în public, era deferent, chiar ceremonios, neținînd cont de deosebirile de vîrstă ori de reputație. Trata la fel pe toată lumea, incapabil să jignească, fie și numai prin neatenție ori impolitețe. Pe scurt, era un domn. Mulți orășeni, cu educație și tradiții de familie superioare, nu-i puteau sta
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
calități îmi vine să laud - poate și din pricina contextului general - în primul rând capacitatea lui de integrare, știința lui de a subsuma puternica lui personalitate imaginii generale, concepției, ideii. Vedetă în deplinul sens al cuvântului, actor care poate duce pe cont propriu un spectacol, el este un extraordinar liant, o garanție pentru creativitatea grupului. Nu, nu pentru că e un "băiat de comitet", dimpotrivă, păstrează distanța reglementară în relațiile umane întâmplătoare; poate timiditate, poate nevoia de introvertire pentru un extrovertit de meserie
Omul din artist și invers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14729_a_16054]
-
numaidecât vagonul destul de gol în momentul acela. Mozart pe mine mă dispune totdeauna pentru că știu că viața așa cum o vede el nu există și că e doar treaba noastră. E cum ai trăi, în paralel, a doua viața, numai pe contul tău personal și, prin urmare, nefiind a tuturor, nimic nu trebuie să fie neapărat tragic... De aceea, ascult cel mai des muzică acestui compozitor pentru care existența poate fi bagatela. (va urma)
Reflexe pariziene VII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14773_a_16098]
-
se întâmplă cu Mihai Răzvan Ungureanu. în loc să fie rugat să rămână în diplomația românească, el e aruncat ca o măsea stricată și înlocuit cu cine știe ce gioarsă de partid. Spre disperarea securiștilor din "centrală", el face, însă, o strălucită carieră pe cont propriu. în ciuda "strâmbelor" și a disprețului puterii, Mihai Răzvan Ungureanu a ajuns numărul doi al Pactului de Stabilitate. De la biroul său vienez, va putea contempla în deplină liniște șușele intra-familiale în care "diplomații de carieră" ai Bucureștiului se dovedesc
Diplomația lui Oblomov by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14787_a_16112]
-
telefon, acolo, în nordul său grăniceresc, pe prietenul meu Gavrilă Țărmure, pe Țî, organizatorul și regizorul suitei de evenimente în care limbajele se întîlnesc, artele se interpătrund și artiștii se apropie, și care a reușit să facă la Bistrița, pe cont propriu, adică prin propria-i fundație, ceea ce actualul minister al culturii, așa, cu literă mică, după ortografia anilor '90, nu l-a lăsat să facă în mod firesc și cu instrumentele instituționale pe care i le-ar fi pus la
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
și strada Floare Albastră, străduța Ipotești precum și, pentru sentimentali, intrarea Veronica Micle. Creangă nu are stradă în București, ca un moldovean ce se află, în schimb bănățeanul Slavici, da, o străduță și o alee Păcală, care poate intra tot în contul lui. Mă bucur că Petre Ispirescu, al cărui jurnal a fost pentru mine o revelație, e bine încadrat: din strada lui se duc și vin strada Făt-Frumos și strada Ileana Cosînzeana. La fel de potrivit e așezat Ion Budai-Deleanu, unul dintre puținii
Topografia nemuririi by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14854_a_16179]
-
sub titlul parafrazat după o însemnare a autorului, Catalogul mișcărilor mele zilnice, s-a oprit înainte de al doilea volum. Se poate specula pe marginea acestei întîmplări nefericite, unul dintre motive ar putea fi, dacă am ști că Editura Humanitas ține cont de așa ceva, că Radu Petrescu este un scriitor fără succes de public și că, în consecință, continuarea publicării ar fi fost o pierdere din punct de vedere comercial. Interesează însă mai puțin motivul real pentru care editura nu a continuat
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
Marius Chivu O dată cu reala metamorfoză managerială, Editura Dacia amenință să devină, alături de Editura Vinea, cea mai mare furnizoare de carte de poezie română contemporană. Lucrul este, în sine, lăudabil. Din păcate însă, nu putem să nu ținem cont și de un alt aspect, extrem de important de altfel. În condițiile în care s-au făcut simțite anumite reacții de respingere a poeziei (vezi simptomele lui Ion Simuț, pertinente de altfel), criticii tineri (C. Rogozanu sau Paul Cernat, de pildă
Fundăturile poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14919_a_16244]
-
și că Renè este fag, un arbore superb care vrea să-i ia sub crengile sale protectoare pe ceilalți arbori mai mici. Iar eu sunt un cedru care are mereu un țel profund, pe care-l urmărește fără să țină cont de succese și insuccese. Cedrul este unul dintre arborii divini, împreună cu palmierul. Vizita lui Victor Askenaze la standul nostru; plăcut, inteligent și cu acea aură venind chiar din numele lui. Povestește despre România, despre scrisoarea unor intelectuali români trimisă dictatorului
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
în Vest noi valuri de exilați. Stăm cu Birgitta până la ora douăsprezece noaptea, mutându-ne de la restaurantul chinezesc la noi acasă. Frumusețea nopții și liniștea schimbă brusc atmosfera din noi și din jurul nostru, dând lumii o strălucire care nu ține cont de băi de sânge și destructivitate, ca și cum tot mersul lumii ar fi sub controlul unei forțe care consideră neliniștile noastre simple bagatele efemere. Am vorbit cu Birgitta (Trotzig) la telefon după ziua de ieri, care a fost atât de neobișnuit
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
scurt (a muri) și un adverb de timp (vreodată). Nici o figură de stil, nici o imagine, nici o eufonie. O asemenea textură verbală poate fi numită - fără riscul de a greși prea mult - ca aparținând mai degrabă prozei decât poeziei. Chiar dacă ținem cont de faptul că, încă din titlu, suntem avertizați - în paranteză - că este vorba de un "metru antic", fapt care trebuie să ne atragă atenția că lirismul Antichității nu excela în figuri de stil, precum modalitățile lirice istorice care i-au
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
tînăr universitar, Gabriel Coșoveanu, la origine teză de doctorat, o carte despre Geo Dumitrescu și generația războiului. Se scrie în continuare despre marii noștri poeți, se scrie altfel și din alte perspective și poate ar fi necesar să se țină cont de asta atunci cînd se realizează un tablou critic. Volumul de acum poartă eticheta de "ediție revăzută". N-am găsit o ediție anterioară care să poarte același titlu, nu e deci clar obiectul revizuirii. După prefața lui Gabriel Dimisianu, care
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
numelor sonore care au devenit apoi celebrități mondiale. A doua, Falanga, e o retrospectivă a volumelor ei de poezie, o selecție strînsă din cărțile apărute între 1981 și 1997, plus un grupaj nedatat, probabil inedit. Un profil deci, care, ținînd cont și de lipsa de pudibonderie care se întrevede în poeme, aduce bine, mutatis mutandis, cu profilul unei celebre scriitoare-profesoare de filosofie din spațiul britanic, Iris Murdoch. Ionescu în țara tatălui vine după mult discutata Un trecut deocheat sau din 1999
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
și că o societate fără prințipuri... E târziu, poate că la această oră, dl Cristoiu a făcut rost de parale și, tacticos, se pregătește să semneze un cec, oarecum dezabuzat, precum și dl S.O. Vântu, care, după ce și-a lichidat conturile în țară, cu unica satisfacție de a fi format un pluton de tineri în specialitate, se pregătește să acționeze prin străinătăți. Dacă pune ochii pe Ungaria, visul cel mai scump al P.R.M.-ului capătă o nesperată șansă de împlinire. Numai
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
Europa, Pont des Arts și Marmureș), este asigurat de lizibilitate. Un termen cheie care irită ori de cîte ori este abordat de criticii tineri, atunci cînd este aplicat scriitorilor din vechea școală. Apoi, este bineînțeles un șoc și dacă ținem cont de trecutul experimentalist al autorului nostru, pe care nu mai are rost să-l amintim. Avem de-a face, pe de o parte, cu un Țepeneag al anilor '90 și, de cealaltă parte, cu un scriitor român deja "clasicizat". Aparent
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
continuă să scrie foarte mult. Cantitatea trebuie să fie singura grijă serioasă a lui Dumitru Țepeneag - pentru că obezitatea tetralogiei noastre este generată de o dereglare clară în zona "rețetei", folosirea ei abuzivă. în rest, încă un roman bun trecut în contul lui Țepeneag... Dumitru Țepeneag, Maramureș, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, 320 p., f.p.
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
promovînd derapaje verbale mai mult sau mai puțin intenționate. Cea mai vizibilă a fost tendința de sexualizare a limbajului. în campaniile electorale, care au fost dure, violența lingvistică a ținut și de o teatralitate ce implica rivalitatea incorectă, reglarea de conturi, supraviețuirea după legea junglei etc. Nu în ultimul rînd, anumite segmente din mass-media au promovat o violență lingvistică în sens comercial, pentru a seduce subliminal publicul (într-o captatio benevolentiae de tip morbid-insidios, să spunem). în comunism, violența lingvistică fusese
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
de activitate de la Cluj în Banat și care a făcut să vuiască lumea politică autohtonă și pe vremea cînd doar se lăuda că va face un partid. * Cîțiva dintre foștii tovarăși de drum ai lui CVTudor au sesizat Curtea de Conturi cerând să verifice cum a cheltuit tribunul banii primiți de la buget pentru partid. Fondurile, susțin foștii peremiști, au fost întrebuințate pentru a plăti avocații care îl apără pe CVT în nenumăratele sale procese, pentru apariția publicațiilor sale personale și chiar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
Bulgariei fasciste". Deci comunismului i se anexează "cuceririle" nazismului, cam tot așa cum i s-ar putea anexa și... luptele românilor cu turcii. Ideea atît de comunistă a "asediului" asediază mintea înfierbîntată a d-lui Ungheanu, făcîndu-l să delireze astfel în contul actualității: "Este bine să amintim că, în decembrie 1989, România s-a aflat în aceeași perfectă încercuire ca în 1940, la Răsărit și la Nord, la Apus și la Miazăzi". Să ne mai mirăm că d-sa amalgamează mereu barbaria
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
Preocupată vizibil de acest potențial ascuns al culorii și al limbajului, pictorița care a rezistat cu atîta fermitate în fața efectelor din pictura lui Vasile Grigore se lasă acum sedusă, dar nu prin vreo influență directă, ci printr-o cercetare pe cont propriu, de arhitecturile cromatice din categoria celor acreditate de Teodor Moraru și de spiritul analitic, de lectura sub microscop, pe care Florin Ciubotaru le-a impus în pictura noastră de astăzi. Afină spiritual cu cei doi, prin aspirațiile de constructor
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]