90 matches
-
diaree, uneori amestecată cu striații de sânge, erupții pe piele (beșicuțe roșii). Frecvent apar Îmbolnăviri ale sistemului nervos manifestate prin crize de epilepsie, paralizii sau mișcări necontrolate a unor grupe de mușchi de la nivelul membrelor, pierderea văzului și auzului. Datorită contagiozității rapide a bolii, măsurile de prevenire și de combatere trebuie să fie drastice pentru a preîntâmpina mortalitatea În procent de aproximativ 90% care se Înregistrează În aceste cazuri. Neuropneumopatia este o boală a câinelui asemănătoare cu jigodia, dar cu o
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de timp dintre cele două momente (infecție și boală), dar și de capacitatea imună individuală, persoana în cauză va dezvolta diverse forme clinice de boală (Wallgren, 1948). De reținut că localizarea pulmonară este cea mai înalt contagioasă. Cea mai mare contagiozitate este determinată de formele cu b.Koch prezent la examenul microscopic direct. Cea mai mare concentrație de microbi se întîlnește în formele de tuberculoză pulmonară extinse. Acestea din urmă au și un prognostic cert nefavorabil, dar cel mai nefast evoluează
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
contribuții științifice majore, expuse în 200 de manuscrise, între care domină descoperirile în domeniul medicinei experimentale. Scrie Enciclopedia medicală (în nouă volume), care devine cea mai cuprinzătoare enciclopedie medicală a vremurilor. Face critici la adresa concepțiilor aristotelice, platoniciene și galenice. Descrie contagiozitatea bolilor, fiind considerat părintele pediatriei și al oftalmologiei. Introduce unguentele cu mercur și inventează spatulele. Scrie o carte despre variolă și vărsatul de vânt (Enciclopedia Britanică din 1911 stipulează: "Cea mai veridică și clară descriere a vărsatului de vânt este
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
și înmulțirea celulară a plantelor. Are studii asupra bacteriilor utilizate de Pasteur pentru obținerea vaccinului. 47 Robert Heinrich Hermann Koch (1843-1910), medic și microbiolog german, laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 1905. Elev al lui Jakob Henle, adept al contagiozității, devine adeptul ideilor acestuia. Descoperă cauza tuberculozei ca fiind bacilul care-i poartă acum numele, precum și agenții holerei și antraxului. Descoperă că agentul antraxului este Bacillus anthracis, perfecționează tehnicile de laborator ale microbiologiei și elaborează cele patru principii ale specificului
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
la pacienții cu episoade de anurie obstructivă În antecedente, la care un debaclu de săruri poate provoca reapariția insuficienței renale acute! - vom contraindica cura balneară hidrominerală la pacienții litiazici cu afecțiuni acute (sau cronice acutizate), boli infecto-contagioase (În perioada de contagiozitate), boli venerice, stări cașectice (indiferent de cauză), patologia tumorală malignă, sarcina patologică În orice lună și sarcina normală după luna a III-a, epilepsia, leucemiile, poliglobulia, bolile parazitare, alcoolismul cronic cu tulburări neuropsihice; România este bogată În izvoare minerale dar
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
zoster apare sporadic, în urma reactivării VVZ latent din ganglionii rădăcinilor nervoase la persoane care au avut varicelă. Incidența herpesului zoster este de 5-10‰ la persoane cu vârsta peste 50 de ani și se întâlnește excepțional înaintea vârstei de 2 ani. Contagiozitatea este mai redusă decât pentru varicela (15% față de 90100%) și durează 2-3 zile înaintea erupției. Factorii favorizanți pentru reactivarea VVZ sunt vârsta înaintată, depresia și o alte morbidități asociate cu imunodepresie: leucemii, neoplasme, SIDA, diabet zaharat, transplant, terapie cortizonică sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cel mai frecvent în practica medicală. Chiar dacă manifestările clinice predomină într-un anumit segment, în realitate, leziunile sunt deseori difuze, afectând simultan mai multe sedii anatomice (rinofaringite, laringo-traheite, faringo-traheo-bronșite). 6.2 Virozele respiratorii Virozele respiratorii se caracterizează prin incidența crescută, contagiozitatea crescută și etiologia diversă. În prezent se cunosc peste 200 de virusuri cu manifestări respiratorii. Având în vedere particularitățile anatomo funcționale ale aparatului respirator, virozele respiratorii pot fi grupate astfel: Viroze ale căilor respiratorii superioare Rinita acută Rino-faringita acută Angina
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
complicații, care lasă imunitate durabilă după boală. Epidemiologie Gripa poate evolua endemic, epidemic sau pandemic, mai frecvent în anotimpul rece și în zonele temperate, în funcție de nivelul de receptivitate sau imunitate al populației expuse față de structura antigenică a virusului gripal circulant. Contagiozitatea începe cu 1 zi înainte de debut și durează 3-4 zile după debut. Transmiterea se face direct interuman, pe cale respiratorie. Imunitatea după boală este specifică de tip și subtip. Semnele apariției gripei în cadrul unei comunități sunt creșterea numărului îmbolnăviri respiratorii febrile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
numărului de internări pentru pneumonie, insuficiență cardiacă congestivă agravată și exacerbări ale bolilor pulmonare cronice și creșterea absenteismului de la locul de muncă sau de la școală. Creșterea mortalității prin pneumonie și gripă se înregistrează tardiv în cursul epidemiei. Rata medie a contagiozității este 1020% din populația generală, dar este mai mare în colectivități și variază de la o epidemie la alta. Mijloacele rapide de transport contribuie la răspândirea globală a virusului. Epidemiile de gripă de tip A apar brusc, atingând un vârf după
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
februarie 2003, prin izolarea SARS-CoV, provenit prin modificarea unui subtip nepatogen de coronavirus sau prin depășirea barierei de specie a unui virus necunoscut. Transmiterea virusului se poate face direct sau indirect, atât pe cale respiratorie, cât și digestivă (prin mâini murdare). Contagiozitatea interumană este deosebit de crescută, necesitând măsuri stricte de izolare și protecție. Incubația medie este de 6 zile (2-11 zile). Manifestările clinice sunt variabile, de la forme asimptomatice, la forme severe mortale. Febra > 38șC este simptomul constant în formele simptomatice de SARS
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
infecto contagioasă acută, strict umană, produsă de Bordetella pertussis, caracterizată prin accese de tuse spasmodică. Epidemiologie Sursa de infecție este reprezentată de bolnavi cu forme tipice sau atipice de boală. Transmiterea se face direct, aerogen sau indirect, prin obiecte contaminate. Contagiozitatea este caracteristică perioadei catarale și durează încă 2-3 săptămâni de la debutul acceselor paroxistice. Imunitatea după boală este solidă și durabilă, pentru toată viața. Vaccinarea anti-pertusis a scăzut semnificativ morbiditatea prin tuse convulsivă. Etiopatogenie B. pertussis este un cocobacil gram negativ
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de infecție este reprezentată de bolnavi cu forme simptomatice sau asimptomatice de boală. Frecvența formelor asimptomatice este crescută, depășind chiar 30% dintre infecții. Transmiterea se face direct, pe cale aeriană, mai rar indirect, prin obiecte contaminate cu salivă. În formele simptomatice, contagiozitatea începe cu 2 zile înaintea debutului și durează încă 5 zile după debut. Imunitatea după boală este durabilă. Etiopatogenie Virusul urlian aparține familiei Paramyxoviridae și are o structură similară virusurilor gripale, cuprinzând ARN-ul viral și o nucleo-capsidă, acoperită cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sau epidemic, mai frecvent la copii și tineri. Rezervorul este strict uman. Transmiterea se face predominant digestiv, prin consum de alimente și apă contaminate sau prin intermediul mâinilor murdare. Mai rar se transmite parenteral (în etapa viremiei) sau prin contact homosexual. Contagiozitatea începe cu câteva zile înaintea debutului și persistă 7-10 zile de la apariția icterului. Imunitatea după infecție este durabilă. În țările sărace, copii se imunizează natural în primii 10 ani de viață. Etiopatogenie Virusul hepatitic A este un virus ARN stabil
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la consumatorii de droguri intravenoase este de 5090%. După înțepătura accidentală de la pacient viremic, riscul de infecție cu VHC este de 3-10%, mai mic decât pentru VHB (30-60%). Modul de transmitere rămâne necunoscut pentru 20-30% dintre infecțiile cu VHC investigate. Contagiozitatea VHC începe cu 1-2 săptămâni înainte de primele simptome de boală și poate dura toată viața. Imunitatea după boală este insuficient cunoscută. Nu dispunem încă de un vaccin pentru VHC. Etiopatogenie Virusul hepatitei C este un ARN hepacivirus din familia Flaviviridae
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
reactivării VVZ latent din ganglionii rădăcinilor nervoase la persoane care au avut varicelă. Incidența herpesului zoster este de 5-10‰ la persoane Bolile eruptive MAJORE 70 cu vârsta peste 50 de ani și se întâlnește excepțional înaintea vârstei de 2 ani. Contagiozitatea este mai redusă decât pentru varicela (15% față de 90-100%) și durează 2-3 zile înaintea erupției. Factorii favorizanți pentru reactivarea VVZ sunt vârsta înaintată, depresia și o alte morbidități asociate cu imunodepresie: leucemii, neoplasme, SIDA, diabet zaharat, transplant, terapie cortizonică sau
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Ulcerațiile cu caracter necrotic apar mai frecvent la pacienți cu agranulocitoză, în cadrul hemopatiilor maligne sau după unele medicamente și toxice. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 78 Alte stomatite cu aspecte particulare pot fi întâlnite în cursul unor boli eruptive generale, cu contagiozitate crescută în perioada copilăriei: scarlatina, rujeola, rubeola, varicela. Tabelul 5.1 Etiologia stomatitelor infecțioase Familia Specia Forma clinică Virusuri Papovavirusuri Papilomavirus hipertrofică Herpes virusuri HHS1, VVZ, CMV, VEB, HH6, HH7, HH8 veziculoasă Enterovirusuri Coxsackie A veziculoasă Mixovirusuri V. rujeolei V.
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
imunitate durabilă după boală. 5.5.2 Epidemiologie Gripa poate evolua endemic, epidemic sau pandemic, mai frecvent în anotimpul rece și în zonele temperate, în funcție de nivelul de receptivitate sau imunitate al populației expuse față de structura antigenică a virusului gripal circulant. Contagiozitatea începe cu 1 zi înainte de debut și durează 3-4 zile după debut. Transmiterea se face direct interuman, pe cale respiratorie. Imunitatea după boală este specifică de tip și subtip. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 100 5.5.3 Etiopatogenie Gripa este determinată
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de infecție este reprezentată de bolnavi cu forme simptomatice sau asimptomatice de boală. Frecvența formelor asimptomatice este crescută, depășind chiar 30% dintre infecții. Transmiterea se face direct, pe cale aeriană, mai rar indirect, prin obiecte contaminate cu salivă. În formele simptomatice, contagiozitatea începe cu 2 zile înaintea debutului și durează încă 5 zile după debut. Imunitatea după boală este durabilă. 5.6.3 Etiopatogenie Virusul urlian aparține familiei Paramyxoviridae și are o structură similară virusurilor gripale, cuprinzând ARN-ul viral și o
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sau epidemic, mai frecvent la copii și tineri. Rezervorul este strict uman. Transmiterea se face predominant digestiv, prin consum de alimente și apă contaminate sau prin intermediul mâinilor murdare. Mai rar se transmite parenteral (în etapa viremiei) sau prin contact homosexual. Contagiozitatea începe cu câteva zile înaintea debutului și persistă 7-10 zile de la apariția icterului. Imunitatea după infecție este durabilă. În țările sărace, copii se imunizează natural în primii 10 ani de viață. Virusul este inactivat de căldură (5’X1000C), raze ultraviolete
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
la consumatorii de droguri intravenoase este de 5090%. După înțepătura accidentală de la pacient viremic, riscul de infecție cu VHC este de 3-10%, mai mic decât pentru VHB (30-60%). Modul de transmitere rămâne necunoscut pentru 20-30% dintre infecțiile cu VHC investigate. Contagiozitatea VHC începe cu 1-2 săptămâni înainte de primele simptome de boală și poate dura toată viața. Imunitatea după boală este insuficient cunoscută. Nu dispunem încă de un vaccin pentru VHC. Virusul hepatitei C este un ARN hepacivirus din familia Flaviviridae. Genomul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
evoluție cronică netratata, transmisă pe cale sexuală sau congenitala. Cauza o formează Treponema palidum, un germene mobil care se depistează în secreție sau prin examenul de sânge (R BW). Boală are 3 stadii: primară, secundară și terțiara, în primele două stadii contagiozitatea este foarte mare, în a treia mai rară. Sifilisul primar apare la 3 săptămâni de la contactul infectat, modificările apărând la nivelul penisului și a vulvei. Sifilisul secundar apare la 6 săptămâni de la apariția sifiloamelor și durează 2-3 ani. Erupția din
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
au fost revendicate de către sistemul tonal ori, în parte, de cel modal și chiar serialismul, în mod indirect, le-a băgat în seamă de vreme ce, prin ricoșeu, s-a străduit cu abnegație să evite și să excomunice eventualele lor sugestii și contagiozități. Prin recule, armonicele naturale și-au fundamentat statul lor de drept - sistemul spectral -, în care dexteritatea și știința fizicianului au jucat rolul lui ancillae musicae, în timp ce talentul și inteligența compozitorului au fost apanajul lui magistrae musicae. Urechea umană, în special
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
ulcerații intestinale, dureri abdominale violente și diaree cu sânge. În zonele temperate apare sporadic, fiind legată deseori de „importul“ unor cazuri din țările calde. Rezervorul de infecție este omul deja bolnav, cu dizenterie cronică, dar și purtătorii asimptomatici. Perioada de contagiozitate se poate extinde chiar și ani de zile. Transmiterea se poate face fie prin contact direct cu bolnavul, fie indirect, prin apă, alimente și muște. Armele biologice Lupta pentru teritorii, dominație și bunuri materiale a cunoscut de-a lungul istoriei
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
de agenți infecțioși (mai ales apa și alimentele). Cu toate că asistaseră la propagarea impetuoasă de pe alte meleaguri a epidemiei și constataseră în repetate rânduri extinderea bolii în sânul aceleiași familii, mulți medici de la noi se arătau puțin dispuși să admită excepționala contagiozitate a holerei. În ediția din 1872 a broșurii sale Despre holera asiască, doctorul Constantin Vîrnav, fruntaș al Societății Medico-Istorico-Naturale din Iași, ținea să se sublinieze că "holera nu este lipicioasă ca ciuma", deci că, pentru propagarea bolii, contactul cu bolnavul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
să nu poate străbate, au de s-ar întîmpla să străbată, lărgirea ei a împiedica. Este interesantă incursiunea de ordin istoric care se face în partea introductivă a Îndreptarului, unde se combăteau părerile greșite ale unor medici englezi ce contestau contagiozitatea și epidemicitatea holerei. Astfel se specifică: "Lipitoarea fire a boalei holera, care în anul 1817 pe țărmurii apei Ganges numită s-au arătat și în următorii ani pe lângă aceea că mai toată India răsăritului a pustiit-o, în 1818 Ceilanu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]