1,915 matches
-
aducerea-aminte de Dumnezeu i-a fost dăruită omului, ca amintindu-și porunca s-o împlinească și aducându-și aminte de binefacerile dăruite de Bunul Creator, să-L slăvească neîncetat; imaginația, ca prin reprezentarea celor ce-l înconjurau să ajungă la contemplarea Lui. Înainte de căderea în păcat, omul își reprezenta lucrurile sensibile așa cum sunt ele. Imaginația nu reprezenta un obstacol în relația omului cu Dumnezeu pentru că atunci omul nu cunoștea închipuirea necuviincioasă. Imaginile simple furnizate de imaginație nu erau provocate de patimi
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Jean-Claude Larchet conchide că protopărintele Adam se ruga tot timpul la Dumnezeu, lăudându-L și slăvindu-L neîncetat pe Creatorul Său, potrivit voii Acestuia. Având sădite în suflet cugetele cele dumnezeiești și hrănindu-se cu acestea, el petrecea pururi în contemplarea lui Dumnezeu. Cunoscând prezența energiilor dumnezeiești în cele create, el se ridica prin făpturi la Creatorul lor și le ridica și pe ele la Dumnezeu prin el, care fusese făcut să le stăpânească, făcându-se astfel mijlocitor între Dumnezeu și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
pământul, cerul și cele din ele, acestea fiind create ca un mare rai tuturor oamenilor, înainte de raiul sădit în Eden - vezi Cuv. Nichita Stithatul, Vederea duhovnicească a raiului, în Filocalia..., vol. VI, p. 318. footnote>, care ni se deschide prin contemplarea rațiunilor dumnezeiești ale lucrurilor și despre cel din lăuntrul nostru, cel cunoscut cu mintea, care ni se deschide prin virtuți. Așa cum am arătat și când am vorbit despre starea primordială, scriitorul filocalic amintit scrie că Dumnezeu cunoscând dinainte fapta lui
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
pentru că celor desăvârșiți le dăruiește puterea cunoașterii tuturor lucrurilor văzute și nevăzute, omenești și dumnezeiești. Căci e o putere ce robește toată mintea ascultării lui Hristos (2Corinteni 10,5); și aceștia pot culege cu evlavie rod bun nu numai din contemplarea celor bune, ci și a celor contrarii. Dar în gustarea acestui rod se ascunde pentru cei ce se împărtășesc din el o putere îndoită, adică un folos și o pagubă, după deprinderea lăuntrică ce stăpânește în fiecare. Celui ce se
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
pildă, dacă vede cineva chipul frumos al unei femei desfrânate și de moravuri ușoare, iar văzând-o preamărește îndată pe Dumnezeu și dă slavă Lui, el a cunoscut în ființa ei coruptă frumusețea întocmită de El în așa fel, că contemplarea ei îl duce până la străpungerea inimii și-l face să înainteze până la iubirea lui Dumnezeu care a zidit-o pe ea, ba chiar intră în convorbire cu ea. Iar prin aceasta preschimbă reaua ei deprindere în deprinderea virtuții și prin
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
ce au pășit cu tărie în contemplația dumnezeiască. Privirea lucrurilor sensibile, cu o simțire necălăuzită încă de o astfel de minte întărită, era periculoasă, din pricina lipsei lor de tărie în stăruirea în bine<footnote Ibidem, p. 321. footnote>, deoarece această contemplare poate atrage și răpi spre ea pe cel lipsit de tărie și-l poate împinge la gânduri, mișcări și preocupări necuviincioase. De aceea trebuia să crească mai întâi la capacitatea de a privi cu o simțire călăuzită de mintea înduhovnicită
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
bună pentru cei desăvârșiți, pentru cei ce s-au fixat în contemplația dumnezeiască, pentru că ea vestește prin ea însăși măreția Creatorului. Acest tip de contemplație este periculoasă pentru cei tineri, care sunt mai lacomi cu pofta. Aceștia, nefiind fixați în contemplarea singurului bine, grija propriului corp îi atrage și îi smulge spre ea<footnote Ibidem. footnote>. Dacă strămoșii noștri se împărtășeau de pom făcând ascultare de Hristos, li se făcea pricină de viață, căci celor desăvârșiți, împărtășirea de acest pom dumnezeiesc
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
cunoștinței nu a fost sădit cu vreun gând rău de la început și nu din vreo invidie oarecare a fost oprită atingerea fructelor sale; din contra, era sănătos pentru cel ce mânca din ele la timpul cuvenit, căci pomul acesta era contemplarea la care erau chemați, fără a se primejdui, numai aceia care sunt întăriți prin experiență; dar era nesănătos pentru oamenii simpli încă și necumpătați în dorințele lor, așa cum o hrană care poate fi vătămătoare celor plăpânzi cu stomac slab și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
didactice și membrii ai comunității au audiat alocuțiuni - adevărate îndemnuri pentru un stil de viață sănătos - rostite de profesori, medici, psihologi, polițiști, preoți și chiar membri ai Parlamentului României. Privind la auditoriu, am remarcat că era cuprins de o adâncă contemplare asupra miracolului sănătății și al vieții pe care au înțeles că trebuie să le iubească, să le prețuiască. Nu a lipsit formarea, sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști, a unor noi cercuri de „Reporteri pentru sănătate” care în același timp sunt
NOI CERCURI DE „REPORTERI PENTRU SĂNĂTATE” [Corola-blog/BlogPost/93871_a_95163]
-
Golopenția, de "setea de înțelegere cuprinzătoare și nuanțată a culturii, încredere în Ťprezența binelui pe pământť... vocația echilibrului și o salubră, vizionară modestie în tot ce scriu, precum și căldura sensibilă cu care știu să-și înfrumusețeze viața prin lectură și contemplare". Petru Comarnescu nu-și laudă prietenul doar în aceste epistole, ci își declară prețuirea pentru el și în presa vremii, ca în acel cald articol pe care l-a publicat, în 1933, în Rampa, în anul când Golopenția pleca la
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
despre Rin despre Iolande și Ane-Marii E Tomis? E iluzie? În ce an, în ce veac? Triste și Pontice, Metamorfoze, pe țărmul traco-sarmato-slavo-tătărăsco-grecesc-dobrogean al latinului exilat între gratii-hipnoze... A trecut și 1 Mai. Și 2 Mai. Și Vama Veche... Ambiguitate. Contemplare a clepsidrelor răsturnate în mare... HARABABUR| Astfel m-am înțeles cu poetul turc Mustafa Köz într-o seară macedoneană, sub cerul cînd vînăt, cînd roz: el gîngurea hitita, eu ronțăiam răsărita... Pînă am început, într-o doară să înșir cuvinte
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
Culorile sunt dispuse alchimic ca niște trepte pe care ochiul urcă de la întuneric la lumină, de la verdele primordial al teluricului la aurul esențial al spiritului. Vizitarea acestei expoziții în spațiul privilegiat al Palatului Mogoșoaia este în același timp prilej de contemplare introspectivă. în viziune picturală modernă, artistul George Țipoia prelucrează dezideratul Renascentist al privirii din tabloul menit anume să-și scruteze spectatorul. El face din proiecția imaginii o experiență interioară, amintindu-ne, dacă am uitat și astfel ne-am pierdut, de
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
ecuație în care trăirea concretelor în câteva repere ce și-au consolidat, cu timpul, pozițiile în scrisul său, și problematica rostirii/scrierii poemului se confruntă mereu, în jocul vecinătăților, depărtărilor, interferențelor, al participării vizând contopirea, al conservării unui spațiu al contemplării luminoase. Și al unor stări de spirit ce se împart, într-o expresivă ambiguitate, între sentimentul precarității și al trăiniciei lucrurilor, al consistenței și evanescenței lor, al solitudinii și nevoii omenești de comunicare și comuniune. Publicul românesc francofon, încă îndeajuns
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
al intimității, al galanteriei rafinate și al roadelor și distanța parodică se stabilește un echilibru subtil. Galanteria gesturilor, ceremonialul rememorării afective și atitudinea vag elegiacă, melancolia difuză ce se așterne extatic peste lucruri sunt constante de viziune și atitudine, după cum contemplarea lumii sub spectrul unui decor revolut produce o mișcare abulică a eului liric, temperament retractil și interiorizat, altfel. O dominantă esențială a poeziei lui Emil Brumaru este aceea a artificiului și convenționalismului rococo, a galanteriei ce traduce voința de a
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
opereze, prin intermediul evangheliștilor, alegerea, discernămîntul care a condus pînă la formulele și cuvintele ajunse pînă la noi." Esențială, ne spune André Scrima, e calitatea de martor a Evangheliei după Ioan, teologică prin însăși miezul ei, ultima și prima dintre aspirații - contemplarea lui Dumnezeu. Mecanică umană Toate mișcările naturale ale sufletului sînt conduse de legi analoage legilor greutății materiale. Harul singur face excepție." E prima dintre notațiile din Greutatea și harul, cartea Simonei Weil, recent apărută în română, într-o excelentă traducere
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
Dumnezeu a fost înlocuit cu disciplina de Partid, iar valorile individuale (începînd cu sufletul și terminînd cu felia de pîine) au fost naționalizate, colectivizate și raționalizate, ele își găsesc liniștea în alcool, bătaie, tortură și, din cînd în cînd, în contemplarea Bărăganului înghețat. Brutele lui Monciu-Sudinski nu provin, congenital, dintr-o lume "periferică" (oricum "neprincipială" ficțional, cum crede criticul literar Mircea Iorgulescu, op. cit., 1978, p. 218), ci sînt împinse acolo de involuția psiho-socială adusă de socialism. Inversarea valorilor în societate (permițînd
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
și o Poveste și va ști să-și dozeze abilitățile, depășindu-și predispoziția pentru tehnic și experimental, nu și pentru stilistic, va da un roman de real succes. De la Raymond Federman ar putea învăța exact anvergura care, deocamdată, îi lipsește. Contemplarea nesfârșitelor coji La apariția lui în 1996, romanul lui Adrian Oțoiu a repurtat succes după succes, atât în comentariile criticilor de vârste și de orientări estetice diferite, cât și în fața premiilor literare, ba chiar a pătruns și în mediile academice
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
al glisării. Borges însuși veghează în textul lui Oțoiu atunci când Vera are intuiția unei vaste grădini a "potecilor bifurcate" ("dialogurile și timpurile lor amestecate") sau chiar a catastifului întocmit de arhivarul universal, de Dumnezeul memoriei din Biblioteca Babel. Implicarea năucește, contemplarea are măcar parte de spectacolul extraordinar al magiei iluziilor ("Totul e să ai perspectiva respectivă, să știi să privești într-o pură epură.") Mă retrag, așadar, prudent din această carte alienantă, labirintică, cu periculoase valențe hipnotice pentru orgoliul celui care
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
substantive, noțiuni- abstracte: Să mă bucur / de clipa aceasta / ca de o viață veșnică / să învăț / tehnica acestei bucurii / alchimia aceasta / care preschimbă / o mlaștină / într-o pajiște verde." (alchimie). Alteori o senzație de pace cosmică însoțește panteismul sau simpla contemplare a naturii: "Să fiu aici/ liniștită/ ca acest copac/ încremenit/ sub soarele verii/ să mă amețesc încet, încet/ bând seva groasă/ care-mi vine/ prin rădăcini/ de negru și verde veșmânt." Temele pe care le-aș numi ale femeii, precum
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
par a desemna tablouri sau eboșe abstracte, sugestii de existență ba chiar de existențialism. Foarte puține imagini concrete, deși poeziile sunt transparente, simplificate, ele sunt cel mai adesea punctele de plecare a meditațiilor de profunzime și serenitate orientală, sau de contemplare la modul rembrandtian a materiei ființelor: "văd scena din pădure/ mistrețul negru zace/ în balta roșie/ de sânge aburind" (Vânătoarea). Alteori realitatea se încheagă ciudat-superb în imagini foarte sugestive: "prin fereastră/ ninge imaginea e vie/ nu poate fi agățată/prinsă
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
Stockholm, numindu-l: «orașul meu marțial». Regele Karl al XII-lea joacă un rol esențial în carte - ca ființă umană nu ca războinic, el reunind pasiunea și marea libertate." Metro * "O carte minunată. Sentimente autentice. Impresionante narațiuni. Neobișnuite unghiuri de contemplare și observații remarcabile. Profundă filozofie a vieții. Și o limbă poetică fabuloasă. Limba care te face să uiți că e vorba de un roman, că ai în mână o carte destul de groasă de proză. Savurezi cu adevărat o poezie intensă
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
poeziei, abstractizând-o și dezumanizând-o în același timp. Viziunea poetului român e mai echilibrată, în sensul că la el spaima apocaliptică și aspirația spre trăire extatică nu îmbracă forme exacerbate, ci se transformă în lamentație cenzurată și într-o contemplare a cosmicului cu momente de jubilație. O poziție apropiată au Blaga și Béezina și în problema raportului individualitate-colectivitate. Amândoi au început prin a fi acut individualiști. Izbăvit prin credință, Béezina își asumă și rolul de mesager al semenilor lui, alcătuind
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
venită să purifice locul. Participant direct, printr-o activare a puterilor latente, ancestrale, mitice, la eradicarea răului, eul liric rememorează apoi, pe măsură ce se liniștește, scena cvasi-ritualică de restaurare a echilibrului lumii, contemplând-o cu o inimaginabilă satisfacție morală și artistică. Contemplarea se realizează de sus, de pe un perete înalt de stâncă, la „marginea genunii”, într-o zonă crepusculară, în care se întretaie timpuri și spații, realități și irealități. Ca și în luptă, în contemplare avatarul lup îi rămâne alături eului liric
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
cu o inimaginabilă satisfacție morală și artistică. Contemplarea se realizează de sus, de pe un perete înalt de stâncă, la „marginea genunii”, într-o zonă crepusculară, în care se întretaie timpuri și spații, realități și irealități. Ca și în luptă, în contemplare avatarul lup îi rămâne alături eului liric, pentru a savura, într-o elevată tihnă, înseninarea antropocosmică. Cele patru personaje implicate în narațiune, conturate din tușe apăsate și apăsătoare, într-un registru sumbru, sunt remarcabil puse în scenă și... în abis
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
mai mult cu cât real și expresiv covârșitor fără seamăn. Este deplinătatea! Într-o deosebire adusă din pură crispare a gândurilor bine aranjate după formule nebănuite. Nu ar fi deloc corect să trecem nici într-un caz peste „Cunoaștere”: „În contemplarea ce absoarbe/ un spate curbat/ potolește gândurile./ Aduce calmul,/ liniștea./ Universul capătă unitate./ Lumea ideilor se prinde în/ lanțul de mire./ În undele cristaline/ rutina se smulge/ spre calea deschisă/ prin piatră./ O cunoaștere se deschide./ Ființă fluidică/ În aerul
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI DOREL COSMA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380658_a_381987]