134 matches
-
25). De aici, lumea greacă derivă individualitatea fiecărei entități în cosmosul ordonat și stabil. Împotriva acestei pluralități, în care și-ar avea sorgintea răul, filosofia cetății propune Unul perfect, ființa reunificată, parmenidiană. Din tema acestui principiu cosmic, singurul care trebuie contemplat, se inspiră și Platon, atunci când cere, la rândul său, ca privirea să se îndrepte spre divin, să-l contemple, dar să nu îl reprezinte (Phaidros, 247c). Creștinismul imperiului lui Constantin I îi va integra ideea, prin monoteism, dar îi va
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de Turism Guvernamental, face parte din familia spirituală a lui Des Esseintes și Dorian Gray. Răsfățat al femeilor frumoase și obiect al invidiei nedisimulate a bărbaților, Silion își împarte existența între reveria în marginea subtilelor metamofoze coloristice datorate alternanței anotimpurilor - contemplate estet, în compania „licorii vechi, aurii și vii” a coniacului Hennessy, într-o încăpere decorată parcă „după estampe sau descrieri” din casa lui cu aspect de „cetățuie maură”, situată în Dealul Spirii -, escapadele amoroase nocturne și luxoasa cafenea Esplanade, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
În timp ce unii încearcă, de ochii lumii, să-și lustruiască o imagine pozitivă, alții s-au scufundat de mult într-o multilateral dezvoltată eră a deznădejdii. Provincia, adică satul basarabean, ca orice ființă bolnavă, neputincioasă, se lasă din când în când contemplată. Convulsiile și gemetele sale ne oripilează. „Să vezi că e posibil și așa ceva” - constatăm stupefiați, atunci când doar pentru o clipă privim întra-acolo. Doar atât, în rest - nimic. Fire conservatoare, respingând cu o frică animalică orice intenție de a schimba
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
mele ca sub un arbore al binefacerii din care Îmi va cădea În mîini fructul cu seva caldă a iubirii”. În jurul acestui loc de refugiu, viața cu Înălțările și căderile ei urmează să-și desfășoare pe mai departe spectacolele contrastante, contemplate dureros de spectatorul dezabuzat: „Am mers cu dimineața pe trotuarele sonore și În curînd va Începe marea sărbătoare a serii. Și va fi tot atît de trist. Și va fi tot atît de vesel”. Înscriind În timpul concentrat emblematic al unei
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
mai Îndepărtate Între ele” trebuie să asigure accesul la „iluminare” și „miraculos”. Or, nimic nu sugerează mai bine eliberarea de orice constrîngeri, absoluta libertate, decît jocul alimentat de imaginație, oferind prilejuri de uimire și Încîntare În fața metamorfozelor lumii, revelate și contemplate ca atare, sau provocate sub imperiul unei frenezii senzorial-afective ce devine programatică. Itinerariul străbătut de Ilarie Voronca În spațiul avangardei a fost de natură să-i Întrețină, poate chiar mai mult decît la alți confrați, gustul pentru spectacular. Faptul, bunăoară
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
poate face decât cu pericolul uscăciunii și sterilității. Discret, dar ferm și precis în gusturi și artist în nuanțe, el își clădește o lirică trainică sub cupola adevărului. O poezie de mici cristale, care reflectă cu toate fețele imagini scumpe, contemplate parcă în genunchi, într-un gest de adorație. MARIN SORESCU În literatura română postbelică, poetul Grigore Vieru este mesagerul Basarabiei victimizate. Prin el s-a aflat că lumea românească dintre Prut și Nistru, intrată sub ocupație sovietică, n-a sucombat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
de persoana a doua. Casa ta este eternitatea. Nimic provizoriu nu te pândește. Ca un cort de purpură în jurul tău este statornicia ta. Fără teamă te apropii de tabloul care atârnă pe perete. Acolo este liniștea ta, ea se lasă contemplată și înțeleasă, te poți gândi în voie la noaptea de veghe care te așteaptă 8. Momentul următor în care universul romanului îl intersectează pe cel al picturii lui Janssens se petrece în aceeași zi de 21 decembrie. Antipa este într-
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
dedusă prin contemplarea unui obiect de artă care are la bază o prezență fizică. În acest sens, Santayana dezvoltă ideea de esență, potrivit căreia "esența estetică este percepută ca o compoziție clară de qualia ce poate oferi o calitate obiectului contemplat"8. Relațiile de interdependeță dintre subiect, obiect și experiența estetică sunt de intensitate graduală și sunt direcționate spre o identitate a operei de artă dată de esența estetică. Însă, multiplicitatea operei de artă este aparentă din perspectiva ontologică a lui
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
lor formală și existențială. Prin unitatea semnificativă putem înțelege nu doar reprezentarea obiectelor, ci și modul prin care reprezentarea este posibilă. Totodată, simbolurile și semnele sunt evidențiate prin unitățile de înțeles, doar prin acest strat ele pot deveni cunoscute și contemplate. Prin urmare, unitățile de înțeles funcționează ca predeterminații ale aspectelor în care obiectivitățile reprezentaționale apar. Pentru Ingarden, unitățile semnificative pot fi înțelese pe deplin doar atunci când aveam o idee generală și o cunoștință amănunțită despre ideea de operă. Stratul unităților
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
vorba despre contemplația „Chemării Regelui” (nr. 91-99) și aceea a celor „Două Steaguri” (nr. 136-148) și, respectiv, despre meditarea celor „trei perechi de oameni” (nr. 149-157) și a celor „trei feluri de umilință” (nr. 164-168). În Săptămâna a doua sunt contemplate scenele Întrupării și ale Nașterii Fiului lui Dumnezeu, ale vieții Sale ascunse în Nazaret și apoi ale vieții Sale publice. Săptămâna a treia se oprește asupra Pătimirii sale iar în Săptămâna a patra se meditează asupra Învierii și Înălțării la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
unei flori. Dar structura ansamblului unei multitudini de frunze? Copacul, pădurea, jungla ? Între noțiunea de ordine și cea de junglă ni se pare că este cea mai radicală antinomie, dar nu e jungla un univers de frunze, ramuri, liane, care, contemplate separat, nu se deosebesc, în principiul lor, de cochilie ? Jungla ne pare dezordine fiindcă e o ordine mult mai complexă decât cea pe care o instituim noi, cu toate aparaturile noastre electronice și cibernetice. Ordinea noastră, oricât de mult s-
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
bună parte din frumusețea lor ne scapă din cauza aceasta. Divina Commedia, Tristram Shandy, Faust sunt asemenea opere, care nu se revelează și nu pot fi absorbite decât după o asceză preliminarie (o inițiere tehnică) și după ce unghiul prin care trebuiesc contemplate a fost bine precizat” (Insula lui Euthanasius, București, 1943, pp. 210-211 și 288 ; tot ce citez aici, făcând trimitere la acest volum, citisem cu mult înainte în Revista Fundațiilor regale). Că spunea asta despre Divina Commedie și despre Faust nu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Dar lui nu i se permite să intre. Isus Îi explică: steaua l-a Înșelat arătându-i Împărăția veșnică, locuită numai de sfinți, de gnosticii Împliniți. Iuda, ca toate ființele din eonul sublunar, nu va avea niciodată acces În casa contemplată. El va trebui să se mulțumească, spune Isus, cu rolul de al treisprezecelea eon, căpetenie a lumii inferioare (p. 46). Concluzia se desprinde ușor. Din datele apocrifei rezultă că Iuda beneficiază, Într-adevăr, de o poziție privilegiată, dar la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
a cui față și ale cui picioare sunt acoperite de aripi, ceea ce-l conduce pe Origen la interpretarea că, de fapt, serafimii acoperă fața și mâinile lui Dumnezeu. Ne aflăm În plină teologie apofatică. Dumnezeu nu poate fi cunoscut, văzut, contemplat, Întrucât se ascunde după aripile serafimilor (a se vedea Omilii la Isaia 1,2 și De principiis IV, 3,14). Isaia 3,10. Biblia românească (după TM): „Fericit este omul drept, că el va mânca din rodul lucrurilor lui”. LXX
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
și în cronică nu sunt deloc puține (refăcute, cel mai adesea, după relatările unor martori, căci logofătul a fost, probabil, prin apropierea voievodului doar în războiul de la Zărnești) - acordă cititorului doritele compensații. Dezastrul rușilor în lupta de la Stănilești (tablou amplu, contemplat parcă de pe o înălțime) este comprimat într-o frază care adună toate erorile comise pentru a le transforma într-o imagine cu trăsături de prăbușire apocaliptică: „În cea mai după urmă însă, văzând moscalii mulțimea turcilor și strâmtoarea locului unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
muzeizarea" și cartografierea tradițiilor și obiectelor lor culturale le repoziționau în patrimoniul Statului colonial secular". Popoare, regiuni, religii, limbi, tradiții, monumente etc. erau supuse astfel unor "grile totalizatoare", care puteau fi puse "cu o flexibilitate nesfârșită sub controlul real sau contemplat al statului"98. Într-adevăr, măsurătorile, triangulări după triangulări, calculele matematice, observațiile astronomice, colecțiile de plante, animale, roci și "specimene" umane din cele mai "sălbatice" chiar, escaladările de munți și vulcani, navigația pe fluvii sud-americane, printre "canibali", erau practici și
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
mult nu numai să nu mă feresc sau să mă tem de ei, dar și să-mi dezvolt anumite arme de „conviețuire, de comunicare”. Și În aceasta rezidă anti-burghezia mea profundă, ca și, poate, un anumit umanism. Specia umană trebuie contemplată, suportată și iubită În totalitatea ei, a „fețelor” ei și, așa cum mă despart de nu puțini magistrali scriitori - Caragiale, de exemplu, sau Flaubert! - când aceștia Își varsă sarcasmul asupra „proștilor”, la fel, nu-i Înțeleg pe acei posesori ai unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
trebuie să emane din cutia trupului nostru aflat În acel peisaj străin și populat de „monștri” - da, de monștri, micul, insignifiantul Gulliver a trăit acea umilință și spaimă de a fi ridicat În sus, În Înalturi, de o mână gigantă, contemplat ca o insectă sau aruncat, cu un dispreț binevoitor, pe o pajiște vecină!... Dar exilul, din sublim, pedagog și inamic, poate deveni și părinte; unul aspru, fără Îndoială, unul dintre acei părinți aspri, aproape dispăruți În societățile liberale, pro-americane, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nou greutatea de pe piept. Robby vorbea în întuneric: - Tată, cred că e cineva în casă. Robby se întinse spre veioza de pe noptieră. Robby a aprins veioza. Dincolo de pleoapele mele închise ardea o lumină portocalie. Robby tăcu. Contempla ceea ce vedea. Imaginea contemplată alungă momentan frica și o înlocui cu o curiozitate nesuferită. Tăcerea lui era cauzată de ebrietatea mea. Din nou greutatea de pe piept. - Tată, zise încet Robby. - Robby, am oftat. - Tată, e ceva pe tine. Am deschis ochii dar nu m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
intrare, zece ruble peste costul obișnuit al biletului și trecem destul de repede. Știu că rușii de pe-aici, oamenii simpli, slujbașii mărunți și conștiincioși, nu primesc salariu de câteva luni, exact ca la noi, în Basarabia. Catedrala e o bijuterie, contemplată și din interior: pictură excelentă, un triumf al spiritului religios, iar iconostasul mi se pare unul dintre cele mai impunătoare și mai frumoase din câte am văzut până acum. Câteva porți sculptate, din lemn și fontă, de dimensiuni impresionante. Mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
speranța că alți turiști - podul e un fel de punct de control spre orașul vechi - vor fi mai generoși îi oprește să comenteze zgârcenia celor care-i refuză. Mă gândesc că ar trebui plătiți măcar pentru faptul că se lasă contemplați. Afișează, așa, o neglijență studiată: fețe tinere schimonosite de barbișoane, tricouri spălăcite, blugi uzați, curele cu catarame mari, lanțuri, franjuri, cercei... Ce mai, o alternativă a vieții. Orașul vechi e bine îngrijit, majoritatea clădirilor sunt renovate și au imprimată o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Inostrannaia literatura” (Moscova), „Rumänische Rundschau” (București) ș.a. E prezent în mai multe antologii, apărute în țară și în străinătate. În prima fază a evoluției sale lirice - Elegie pentru puterea orașului și Luminile orașului (1975) - Ș. apare fascinat de peisajul citadin, contemplat firesc, într-o frazare echlibrată, ușor melancolic-elegiacă, imprimând versului un ritm lent. Începând cu Melancolia (1977) se infiltrează note expresioniste și accente retorice, poetul se lasă impresionat de tumultul marilor aglomerări umane, de vitalitatea lor debordantă. Perspectiva devine panoramică prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
acestei aparente simetrii simbolice stă o accepțiune profund diferită în ceea ce privește temeiul întru care este posibil actul „vederii”. Dacă pentru neoplatonicieni, înțelegi ceea ce vezi cu mintea și te împărtășești din această vedere pentru că vouq-ul tău este de aceeași natură cu Realitatea contemplată, Zeul, pentru bizantin actul contemplației este cu neputință să poată fi un rezultat al lucrării facultăților umane, căci între om și Dumnezeu se deschide abisul diferenței între creat și necreat. Putința contemplației este, pentru creștin, un dar pe care Dumnezeu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
mele ca sub un arbore al binefacerii din care îmi va cădea în mâini fructul cu seva caldă a iubirii”. În jurul acestui loc de refugiu, viața cu înălțările și căderile ei urmează să-și desfășoare pe mai departe spectacolele contrastante, contemplate dureros de spectatorul dezabuzat: „Am mers cu dimineața pe trotuarele sonore și în curând va începe marea sărbătoare a serii. Și va fi tot atât de trist. Și va fi tot atât de vesel”. Înscriind în timpul concentrat emblematic al unei zile (între „dimineață” și
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mai îndepărtate între ele” trebuie să asigure accesul la „iluminare” și „miraculos”. Or, nimic nu sugerează mai bine eliberarea de orice constrângeri, absoluta libertate, decât jocul alimentat de imaginație, oferind prilejuri de uimire și încântare în fața metamorfozelor lumii, revelate și contemplate ca atare, sau provocate sub imperiul unei frenezii senzorial-afective ce devine programatică. Itinerariul străbătut de Ilarie Voronca în spațiul avangardei a fost de natură să-i întrețină, poate chiar mai mult decât la alți confrați, gustul pentru spectacular. Faptul, bunăoară
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]