1,290 matches
-
arta pentru a suporta realitatea! Pînă azi parcă nu mi-am trăit viața. Am citit-o într-o carte în timp ce scriam alte cărți“. „Viața nouă“ pe care și-o dorește autorul Jurnalului infidel ar fi una debarasată de zgura evenimențială, contemplativă, proiectată asupra misterului existenței în sine: „«Evenimentele sînt spuma valurilor, dar ce mă interesează pe mine este marea» - Paul Valéry. Cînd o să reușesc să mă preocupe doar... marea?“. Pe alocuri, Bujor Nedelcovici are aerul de-a se depărta chiar de
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
conștientizînd soarta corpului pieritor. Îmbrăcat, așadar, „În plînsoare”, poetul, asumîndusi riscul monotoniei, purcede la un ritual de exorcizare a răului, convins că sentința s-a dat. Pe un ton elegiacdramatic, scenariul liric Înaintează În moarte și Împăca, aproape neverosimil, calmul contemplativ cu trăirea paroxistica. Instinctul thanatic lucrează, acea aglutinare de motive suporta un filtru cultural, infernul conștiinței și starea virginala, ascultînd „sunetul original” și muzica genezica, alimentează o gîndire lirica aflînd În rod chiar coexistența contrariilor: „perfectul rod ce-i moartea
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
un discurs fundamental, un act liturgic prin care ne salvăm ( În spirit) de infernul teluric. Recuperată, spuneam, că arta tradițională, poezia că rugăciune (prepolifonică), cantabila, ca exercițiu exorcizant (Îmbrățișînd senzualismul estetizat) dezvolta de fapt o suferință poetizata, trăită - cu calm contemplativ - Între granițele imaginarului thanatic, temperînd combustia temperamentala. Fiindcă rodul Înseamnă „Înaintarea În moarte”; iar moartea-„curvană” (v. Doina/ Moartea peste tot), moartea că „program zilnic” Își dezvăluie puternicia, lucrînd - zice poetul - pentru gloria ei. Dincolo de imprecizii și substituiri, refugiat În
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
perspectiva morții; nu doar a celei viitoare, dar și a celei prezente, ca însoțitoare permanentă a existenței. Scrierea are ambițioase aspirații reformatoare. Este un proiect eseistic și poematic de tip existențialist, al vieții în(spre) moarte, trăită exclusiv în tensiune contemplativă. Cartea este un (meta)roman al unei noi subiectivități și obiectivități, al unui nou protocol narativ și reflexiv, inițiatic, între personaje și narator, întâlnite într-o perspectivă absolută cu aparențe relativiste. Roman al necesității și libertății conștiinței, al unei lucide
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
poate să fi oferit o posibilă inspirație Sfinților Părinți creștini în utilizarea acestui termen. Pentru Origen, de pildă, unele taine sunt de nepătruns: Tatăl se ascunde în întuneric, tainele sunt accesibile doar îngerilor, însă există și unele descoperite de ființa contemplativă. „Lumina divină ce vine de la Tatăl iluminează ochii săi spirituali. Logosul, precum vinul o exaltă și devine prada acelei sobria ebrietas de care a vorbit Filon. E o ipostază ce nu are nimic de-a face cu inconștiența, un fel
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
ebrietas de care a vorbit Filon. E o ipostază ce nu are nimic de-a face cu inconștiența, un fel de extaz exterior respins de Origene. ... Interiorizat, el se află în profunzimile ființei, rezultat al stării de jubilație menținută de contemplativ de la intrarea sa în mister, al tăcerii în fața tainelor revelate prin har. Sufletul pătrunde într-o altă dimensiune: a cunoașterii supreme. Cele cinci simțuri spirituale percep misterul într-un elan de iubire<footnote Jean Boesse, Origene, în Marie-Madeleine Devy, Enciclopedia
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
datorită abuzului acestei idei printre montaniști. Oricare ar fi motivul, el dezvoltă o concepție despre contemplație în care sufletul nu trece dincolo de el însuși”<footnote Ibidem, p. 107. footnote>. Origen poate fi văzut ca întemeietorul misticii intelectuale. După el, unirea contemplativă este unirea nous-ului, cel mai înalt punct al sufletului, cu Dumnezeu printr-o vedere transformatoare. Și „într-o atare vedere nous-ul își găsește adevărata lui natură; el nu iese afară din sine însuși în altceva; nu există extaz
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
înapoi la musatini !' Recunoașterea dimensiunii voivodale a demnității a unui fel de a fi drept în fața istoriei, este singurul răspuns care se poate da unei confuzii generale ce ne pândește din ce in ce mai acut.” Dan Puric este un om cu o fire contemplativa, un cunoscător profund al naturii umane, un pasionat cercetător al vieții, devotat frumosului și valorilor umane. L-am intrebat cândva care sunt criteriile după care dă valoare omului. Răspunsul lui este același și azi: “În primul rând, am criterii morale
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
se dorea, de către tabăra opusă Fundației, Frăția, a fi asociată tinerilor germani care, În viziunea lor, trebuiau să dobândească trăsături și calități masculine superioare. Mitul speculat Îl are În centru pe zeul evocat anterior, Prometeu, dar și pe fratele său contemplativ, Epimeteu, un alt titan ce se presupune că a creat bărbații din argilă și apă, lasând femeile să fie făurite de Hefaistos, la comanda lui Zeus. Prometeu va fura focul de la zei, planul lui fiind „să ridice oamenii la un
ALECART, nr. 11 by Cătălina Dontu () [Corola-journal/Science/91729_a_92883]
-
comunității creștine ideale nu este cea conform căreia fiecare persoană ar trebui să-Și trăiască viața exact așa cum Și-o trăiesc asceții din mănăstire, care trăiesc „o viață filosofică”. În timp ce preocuparea foarte specială Și foarte dragă Sfântului Grigorie era viața contemplativă a mănăstirilor, preocupările lui fundamentale se asociază noțiunii sale de „om” care formează „un om unic”: un Trup al lui Hristos, Biserica, membrele ei fiind fiecare „un chip al Lui”. În perspectiva Sfântului Grigorie, chemarea divină de a-L urma
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
sunete (succesive și/sau simultane) nuanțabile vocal, din perspectiva unei percepții sensibile (psiho-afective). Astfel, în genericul fenomenului de substanță sufletească (articulat printr- un fapt imaginar-intuitiv și de limbaj artistic), DMz se circumscrie valoric unei expresii de cânt, inspirabilă prin ascultare contemplativă ca stare creatoare, ceea ce corespunde spiritual unei verbalizări de reflecție critică, pornind de la datul simbolic al unei imagini de sens către un înțeles tematic. Din această ultimă perspectivă DMz poate fi integrat unui fapt ideatic. Pe plan instrumental, valorizarea DMz
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
dincolo de orice condiționare (evaluare și/sau materialitate). Nu mai putem vorbi în acest stadiu de vreun raport al timpului cu OS, tocmai pentru că cele două se contopesc indecelabil, la infinit. Manifestarea conștiinței autorului are un caracter integrator, grație unei percepții contemplativ creatoare (principiu activ). Autorul și opera nediferențiază la nesfârșit, deconturându-se armonic în substanța unei subtil-iluminânde străluciri sonore, ca stare de clar-auzire lăuntrică. De aici și sacralitatea acestei relații, nemărginit eliberate de orizontul incidențialității (determinărilor/condiționărilor) spațiu-timp (ca de oricând și
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
o stare unificată și asemănătoare cu Dumnezeu și cu adevărat îndumnezeită. Și aceasta cu tot dreptul, odată ce era făcută după chipul lui Dumnezeu. Iată pe scurt bunurile ce le avem de la Dumnezeu <footnote Calist Catafygiotul, Despre unirea dumnezeiască și viața contemplativă, cap. 76, în Filocalia..., vol. VIII, p. 455. footnote>. Rezumând învățătura patristică referitoare la starea primordială, Jean-Claude Larchet conchide că protopărintele Adam se ruga tot timpul la Dumnezeu, lăudându-L și slăvindu-L neîncetat pe Creatorul Său, potrivit voii Acestuia
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
nu poate fi înțeleasă deplin și nici exprimată în mod corespunzător, căci cele ce țin de întruparea Fiului lui Dumnezeu covârșesc cu prisosință și mintea și cuvântul și tot auzul și înțelegerea<footnote Calist Catafygiotul, Despre unirea dumnezeiască și viața contemplativă, cap. 71, în Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. VIII, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, Edit. Humanitas, București, 2002
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
nu poate fi înțeleasă deplin și nici exprimată în mod corespunzător, căci cele ce țin de întruparea Fiului lui Dumnezeu covârșesc cu prisosință și mintea și cuvântul și tot auzul și înțelegerea<footnote Calist Catafygiotul, Despre unirea dumnezeiască și viața contemplativă, cap. 71, în Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. VIII, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, Edit. Humanitas, București, 2002
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
protagonistul va răspunde întrebărilor publicului. Spectacolul lui Paul Cosma-Cimpoieru beneficiază de toate atuurile unui actor stăpân pe artă teatrului non-verbal. Paul Cosma-Cimpoieru are o maleabilitate extraodinară a corpului, are expresivitatea, inteligență de a crea prin mișcare personaje și situații. Un contemplativ romantic sau un “perpetuum mobile”. Acest spectacol face parte din programul de studio pe care o reprezintă bursă obținută de Paul Cosma-Cimpoieru, pe o durată de patru luni, la celebra școală de actorie americană Actor’s Studio. Paul Cosma-Cimpoieru (dansator
“NYC-MYC From Bucharest to Manhattan”. Teatru/dans cu Paul Cosma-Cimpoieru [Corola-blog/BlogPost/93927_a_95219]
-
cu deplin temei, că Emil Brumaru este un poet ce-și structurează viziunile sub spectrul grației imagistice, al suavității și delicateții, în gesturi lirice lente, somnolente, circumscrise într-un cadru poetic specific, al interiorului somptuos, ce favorizează visarea leneșă, reveria contemplativă: "în edificii vechi de cărămidă/ Pe canapele moi, ca pe ciuperci/ De aur matlasat, mă lăfăi dulce./ Oh, pe plafoane sunt serafi cu vergi// Ce bat la tălpi bezmetice fecioare/ Și uneori la sâni. Căci au greșit/ Cu ei, dezvirginându-i
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
carnavalescului, prin care existența empirică, gravă a obiectelor este suspendată, instaurându-se un spațiu al jocului și sărbătorescului, al libertății de mișcare și de expresie, în viziuni candide și exuberante și într-o "retorică a exultanței senzuale" (Al. Cistelecan). Poet contemplativ prin definiție, Emil Brumaru aduce în lirica românească de azi universul "iatacului", al copilăriei și al erosului grațios, într-o scriitură jubilatorie, carnavealescă și rafinată. Poezia lui Emil Brumaru a fost definită, pe bună dreptate, din perspectiva unei naivități studiate
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
o opinie a aceluiași Camil Petrescu, autor care consideră că e normal ca în orice creație literară să se strecoare și �un colț de autobiografie". Revenit la București spre sfîrșitul lui 1919, Gib Mihăescu devine și mai �abulic". Firea lui contemplativă și lipsa de voință par încă mai accentuate de traumele copleșitoarei experiențe a războiului. Începe o prietenie durabilă cu Cezar Petrescu, iar în 1920 pornesc împreună spre Cluj, unde vor ucenici prin diferite redacții, miezul de noapte prinzîndu-i �în scîrțîitul
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12914_a_14239]
-
și fiarele vechi, aruncate care-ncotro, toate dispăruseră. Rămînea doar minciuna aceea pură și ireală, de o gingășie fără sfîrșit, a iernii." - ibid.). Lumea brutelor sensibile De altfel, prozele lui Monciu-Sudinski din Rebarbor abundă în personaje paradoxale: ceferiști duioși, tractoriști contemplativi, sudori metafizici și curve candide (deghizate în asistente medicale), care abia așteaptă să-și etaleze calitățile de brute sensibile, cu psihic complex și omenos. Cînd se plictisesc de teroarea banalului și de neajunsurile psihotice ale existenței socialiste, ele izbucnesc spontan
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
seriozității și erudiției sale ca editor. Astfel, între 1931-1932 apar Opere, vol. I-II, de I. L. Caragiale, ediție îngrijită și prefațată de incontestabilul cărturar a cărui gîndire se dovedește, o dată în plus, una de anvergură europeană. Personalitate duală, oscilînd între contemplativul homo esteticus și irita(n)tul homo ironicus, iubitorul "ideilor gingașe" care se pronunțase deja "pentru arta literară" nu reușește să cucerească definitiv nici o poziție în relieful atît de variat al spiritualității interbelice românești, pe care totuși, difuz și ocult
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
o domina dinăuntrul ei. (A o domina prin acceptare, fără a te juca sau a cocheta cu tine și alții). Puterea de a gîndi și concepe ceea ce nu-ți convine (și nu numai ceea ce te flatează sau ți-e indiferent, contemplativ). Va fi pentru alții ceea ce scrii într-adevăr pentru tine. (Deci nu te sinchisi de alții!). * Să stăpînesc timpul. Să nu mă prindă nepregătit. Să știu unde mă aflu în timp în orice moment. Pentru aceasta - autostăpînire, totală, renunțînd la
Anatol Vieru - însemnări inedite () [Corola-journal/Imaginative/14753_a_16078]
-
în complicitate neîncetată cu eroul romanului, proaspăt faun căzut în delir și adorație, exprimate în chip de digresiuni și învățături în stil maieutic de sorginte livrescă. Capitole paralele și totuși interferente cu romanul de dragoste și ieșire din marasm a contemplativului Ștefan aduc în scenă încă trei cupluri: Wolfi-Slavița, Wolfi-Sanda, Magda-Ștefan, personajele feminine reușind să întrupeze o tipologie credibilă. Slavița, de pildă, agrează idila și confesiunea telematică, fiind ea dezamăgită de perversiunea realului și năzuind, pe cale de consecință, spre virtual și
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
doar dacă o abandonezi în favoarea alteia. O altă clipă. Mereu alta. Lucrarea muzicală curge prin clipele pe care le părăsești, una câte una, până la ultima secundă luată cu tine și căreia, vrând, ne-vrând, îi întorci spatele. Iar dacă muzicile contemplative îți oferă senzația că poți să le depozitezi, să fie, cum se zice, la purtător, muzicile narative se lasă însușite prin intensiune cantitativă și nu prin expansiune, prin comprimare emoțională și nu dilatare, prin evacuarea momentului și nu țintuirea lui
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
dacă scrie, de ce nu scrie despre patrie, partid și mărețele realizări ale construcției socialiste”, ce găsește el bun În „cultura occidentală, În acel ulcior stătut când izvorul creației trebuia să fie realitatea socialistă a momentului” și „mai ales de ce e contemplativ și nu e combativ și nu are spirit partinic”, „ce tot scrie el În jurnalul acela și despre cine!?” etc. După ce câteva poezii cu imagini ale anotimpurilor și iubirii reflectate În starea mării Îi fuseseră publicate șicanele se Înmulțiseră și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]