1,293 matches
-
de prezentare, împreună cu intuiția și sensibilitatea artistică, cu dăruirea interioară, ce definesc un artist plastic, îi conferă o reală și obiectivă receptare și interpretare a frumosului din Artele plastice. Pentru Minodora Ursachi estetica devine un mod de cunoaștere, o țintă contemplativă, prin care argumentează că Frumosul în Artă este reprezentarea sensibilă a Ideii. Minodora Ursachi a conștientizat, prin prisma meseriei de muzeograf, că noi oamenii suntem dornici de frumosul artistic, ca ecou al umanismului ce ne diferențiază de lumea necuvântătoarelor, contemplarea
MINODORA URSACHI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1486988080.html [Corola-blog/BlogPost/382988_a_384317]
-
-și oculteze trăirile, iar pe de alta le comunică totuși strecurând în metafore adevăruri tulburătoare. Este și cazul poetului G. Baciu. Autodefinirile și aserțiunile lirice din poeme se subsumează, și ele, ideii din titlu, tăinuind în metafore, trăiri și stări contemplative eminamente poetice. Identificăm în vestiarul inimii o melancolie deghizată, bine încifrată liric și venită dintr-o privire poetică aparent ludică, ce deconstruiește sau dislocă elementele realului pentru a reconfigura problematica lirică într-un amestec derutant de linii și contururi, de
RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_george_baciu_1351623340.html [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
-
rând iconografice. Faptul că reprezentarea cea mai veche a acestei scene evanghelice este faimosul mozaic care decorează, din anul 566, absida de deasupra sanctuarului bazilicii iustiniene de la poalele Muntelui Sinai atestă limpede interesul față de taina Schimbării la Față din partea monahismului contemplativ de tip isihast, a cărui primă codificare este faimoasa Scară a Sfântului Ioan Scărarul († 670). Într-adevăr, în spiritualitatea răsăriteană aprofundările clasice ale semnificațiilor multiple — teofanice, soteriologice și eshatologice — incluse în episodul evanghelic al Schimbării la Față aparțin principalilor reprezentanți
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
parcurs faza „psalmodică sau recitativă” și „mintală sau meditativă”, rugăciunea intensă a monahului atinge un moment „în care rugăciunea se aprinde de la sine, înflăcărând întreaga ființă și absorbind-o în puterea ei”; ea produce „înflăcărare, lacrimi, bucurie și strălucirea feței contemplativului, toată ființa lui devenind aeriană și transparentă” . „Strălucirea aceasta exterioară nu trebuie însă înțeleasă ca reflexul unei lumini ce vine din afară și se răsfrânge pe față, ca razele soarelui izbite de corpurile fizice, ci este numai efectul exterior și
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
ci este numai efectul exterior și vizibil, iradiația în afară a unei explozii de lumină lăuntrică, nefizică sau supranaturală”, pe care „isihaștii o identifică cu strălucirea feței transfigurate a Mântuitorului Iisus Hristos pe muntele Tabor”. Inundat de această lumină spirituală, contemplativul „nu vede numai această lumină orbitoare de sus, ci se vede și pe sine însuși inundat, pătruns și făcut străveziu de puterea acestei lumini”, „trăiește o senzație lăuntrică de imaterializare a materialității sale” . „Descărnat oarecum de materialitate”, misticul văzător „apare
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
Soarele începea să vopsească-n roz micii norișori care pătau orizontul. Era o vedere splendidă pe imensitatea de apă. Anca termină repede cu oala pusă la fiert și veni lângă Ionel să admire priveliște, într-adevăr de neuitat. Stăteau așa contemplativ unul lângă altul, când Anica îi luă mâna și i-o puse pe coapsa ei caldă cu o privire care cerea un sărut de mulțumire. Era o invitație fățișă mai ales că știau amândoi că sub șort nu se mai
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
clădită fundația educației care e o mărturie elocventă a faptului că identitatea spirituală are o parte componentă ardeleană. Tatăl artistei este din Vrancea. Așadar, Anamaria preia de la tată un dram de fire tumultoasă, moldovenească, dar și un dram de temperament contemplativ cu rânduiala lucrurilor și necăderea în greșelile grabei, înzestrări morale preluate de la mama sa, munteancă de la Buzău. Iată, de aceea seamănă artista Anamaria Botezatu snopului de in care, împreunând tot ce hrănește câmpia, adună o diversitate florală de rară frumusețe
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411703862.html [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
în filologie, se află la vârsta biologică propice exprimării existențialiste și la apogeul creației menite reflecțiilor interpretate hermeneutic Cele 111 poezii au ca incipit prologul unui discurs liric unitar, o confesiune despre și cu Dumnezeu, poezii de esență a limpidității contemplative vieții parcurse între capetele segmentului destinat, la final, regăsirea înțeleasă divin iar în parcurgerea acestui itinerar aflăm reperele sugerate determinant existențialist. Ce este important să vezi, să înțelegi, să gândești în viață până ajungi să vezi, să înțelegi și să
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
poate fi privită de aproape, misterele se percep subtil, la orizontul intuit se călătorește printre sensuri filozofice existențialiste de a fi real sau de a nu fi semnificativ, căci spațiul acestei poezii, vertical, poate atinge prea adâncul sau preaînaltul mistic contemplativ. Mi se pare credibil sau nu, dar singura absență concretă a zilei ești Tu. A zilei de azi, a zilei de ieri, a tuturor inutilelor mele vegheri. Între notele critice despre poetul Eugen Dorcescu mi-a atras atenția scriitorul Andrés
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
cunoaștere de o natură foarte specială: cunoașterea unui conținut psihic, așa cum este conținutul psihic în viața reală. Poezia trebuie să ne dea iluzia comunicării unui conținut sufletesc. Însă orice limbaj, atât cel poetic cât și cel nepoetic, presupune o distanță contemplativă. Aici fiind vorba de comunicarea unui conținut sufletesc real al autorului, ci a unui conținut sufletesc imaginar. Comunicarea este imaginară în poem. În acest context avem în vedere deosebirea între intuiția creatoare și cea receptoare, pentru că opera, odată încheiată, depășește
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Legile_poeziei_sau_iluzia_comu_al_florin_tene_1385784219.html [Corola-blog/BlogPost/344718_a_346047]
-
din orice. Chiar asta a vrut să spună elevul? Sau colegul meu de cancelarie? Atent la cuvinte, sensibilitatea lui e mereu în gardă. Matematică. Profesorul poet Da, el e poetul cancelariei (derivă din „poezia matematicii”, din abstractul cifrelor?). Idealist, cultivat, contemplativ. Spectacolul lumii îl fascinează și este foarte sensibil la circulația ideilor din jurul lui. Poți afla, cu surprindere, că e abonat la „Magazinul istoric” și că ascultă regulat Radio France. Uneori nu are însă aderență la cele mai practice lucruri. Desen
Tipul profesorului ideal, din perspectiva unui profesor by https://republica.ro/tipul-profesorului-ideal-din-perspectiva-unui-profesor [Corola-blog/BlogPost/338331_a_339660]
-
-ul aduce cu sine brațe largi și-mbrățișări din partea interpretei Silvia Dumitrescu și maestrului Virgil Popescu. Este unul dintre cele mai izbutite producții de muzică ușoară românească ale anului 2015, cu lirism melodic și deopotrivă vivacitate, poezie a cântecului, profundă, contemplativă și în aceeași măsură vie, antrenantă, expresivitate, mesaj percutant, spirit incitant. Au fost prezenți Horia Moculescu, Nicolae Caragia, Stela Enache, Natalia Guberna, Florin Silviu Ursulescu, Aurel Moga, realizatoarea tv Valentina Spânu, promotorii Livia și Ioan Gauzin, sponsori ai cărții biografice
SILVIA DUMITRESCU. IUBIRI SPORITE NE-NCETAT ŞI ECHIVALENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446619250.html [Corola-blog/BlogPost/384743_a_386072]
-
născute sub același umbrar. Răsfoiesc cartea poemelor, mă opresc, îmi regăsesc în culorile anotimpurilor jurul și tremurul, reverberația interioară ca răspuns rimei întregite de vioară, papirusului ivoriu nesigilat, arătat cui vrea să-l vază și-al apropierii statuii. Două poeme contemplative pe aceeași idée. Dar, ca două stiluri În gând le-mpletesc, lipesc sensuri, ocolesc, mă întorc să nu pierd tremurul inimii în inflexiunea rimei din același poem. Mă tem. Unul? Parcă două citisem... Recitesc și zâmbesc. Întregit, e un singur
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1483884343.html [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
ce poartă umbra copilului ți adolescentului Mihai. Pasiunea de hoinar l-a ajutat, însă, să cunoască bine întregul ținut al Bucovinei (îl va fi străbătut cel puțin de câteva ori pe jos), să iubească oamenii lui. Dotat cu o fire contemplativă, înclinată spre reflecții, lui Eminescu i-a plăcut întotdeauna să umble singur, hoinar, prin pădurea Horecii, prin lunca Prutului, pe dealul Țeținei, ca să se încânte și să se minuneze de frumusețea naturii, să pătrundă în tainele ei, să-și îmbogățească
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu by http://uzp.org.ro/o-calatorie-virtuala-prin-cernautii-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
său pe lume. Viața lui materială s-a tot simplificat, iar cea interioară face transparente esențele. Adesea, aceleași probleme îi apar în culori și semnificații înnoite. E încântat de darul cu care a fost dăruit și opunându-se veacului, trăiește contemplativ. E viu față de lume. A avut experiențe interesante cu oamenii și ar vrea să le exprime.” (Ioan Ianolide, Deținutul profet.Editura Bonifaciu, București-2009, p. 17) Profetismul lui Ianolide nu vine pe fondul meditației, al contemplației sau al iluminării, ci pe
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
reflexivității existențialiste, ci le traduce în paradigma fiind-ului său excelând în rezonanțele iubirii, despre care ne înșelăm de fiecare data, când credem că nu ar mai fi nimic nou sub soare. Pe o scală bine controlată, între notativ și contemplativ, lumea poetică își rămâne consecventă: juvenilul (Zburau în aer păsări-paradis, p.63), introspecția (Trupurile noastre, la soare,/ Două coloane răsturnate,/ Ce susțineau cândva/ Altarul iubirii, p.23), tardivitatea ( Privește cum se desfrunzesc păduri,/ Dezvăluindu-și limpede misterul,/ Cum ramuri goale
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/iulian_chivu_1492500771.html [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
gelozie, atât în interiorul eului, cât și în afara lui. Pentru tânărul Blaga iubirea constituie una din temele permanenței, cu închingări misterioase la rădăcina, originea și pulsul cosmic. Astfel, iubirea este scoasă de sub tutela dionisiacului și combustiei și "intră sub auspiciile apolinismului contemplativ" (Z. Cârlugea), ca în "Vară de noiembrie", care este în întregime un ciclu erotic. Eliberată de senzații, poezia proiectează asupra temei fascicole de lumină care amplifică semnificația gestului "în universul în care se mistuie mereu" vraja basmului, iubita poartă un
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIE LUI LUCIAN BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_complexul_lui_empedocle_in_poezie_lui_lucian_blaga.html [Corola-blog/BlogPost/355155_a_356484]
-
el contaminat. Blaga potențează valoarea misterioasă, tainică a trăirilor și a gesticulației, conturând erotica în dialectica arderilor, pentru ca în poemele din partea a doua a vieții ("Vară de noiembrie") să apară acea poziție personalizată, fiind o sublimare târzie a senzitivului în contemplativ și beatitudine, așa cum remarca Ov.S. Crohmălniceanu, care vorbea și de o târzie "angelizare a dragostei". Eugen Simion spunea în "Poezia lui Blaga", "Atribute ale spațialității", în "România literară" din 4 aprilie 1974, că "femeia din versurile lui Blaga nu are
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIE LUI LUCIAN BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_complexul_lui_empedocle_in_poezie_lui_lucian_blaga.html [Corola-blog/BlogPost/355155_a_356484]
-
Nichita Stănescu ''un poet care nu seamană decât cu el însuși'' (Eugen Simion) propune un joc ''altă matematică'', figurată la nivel simbolic, prin suprapunerea limbajului matematic specific operațiilor aritmetice, cu însăși ființa celor doi îndrăgostiți, efectul fiind crearea unei stări contemplative, inducerea grației poetice în sufletul și conștiința cititorului însetat de lirism. Poemul este structurat în trei strofe: în prima strofă, poetul intră într-un joc formal neomodernist , al verbului „a ști„ , cu varianta afirmativ / negativă „știm / nu știm„: „Noi știm
CUNOAȘTERE POETICĂ ÎN „ALTĂ MATEMATICĂ„ DE NICHITA STĂNESCU de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487945411.html [Corola-blog/BlogPost/383510_a_384839]
-
De acord, Americanul ne-a hrănit suficient încât să stăm vreo trei zile și trei nopți la taclale... -Ca-n povești, completă zâmbind Miramoț. -Sssst, s-auzim ce spune, interveni nerăbdător Diplomatul, văzând că Babacul își încrucișase brațele și ridicase priviri contemplative spre tavanul încăperii, căutând, parcă, urmele zborului hulubilor buclucași de la desert. -Ne cunoscuserăm întâmplător, începu Babacul. O excursie ne apropiase, de parcă ne-am fi știut de mereu... E drept, prielnică a fost și starea mea de spirit, dar și nota
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433655631.html [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
fost (este!) acela de a fi... un altul. Personaj polar al culturii universale, el poate fi descris atât ca o personalitate cu rol cardinal, cât și ca un „fenomen” de girație, prin faptul trecerii sale, mereu orbitale, de la o ipostază contemplativă (aplecarea către observație și examen), la altele - ale efectivității (vocația electrică a comunicării), prin faptul permanentei emigrări din imperiul aparenței (ca spirit sintetic) în cel al esenței (ca minte analitică). Prinț, înainte de orice, Dimitrie Cantemir a reprezentat o alternativă la
ALTUL CANTEMIR de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Altul_cantemir.html [Corola-blog/BlogPost/367127_a_368456]
-
adevărat, egocentrice, poeme de stare, de atmosferă, de comuniune spirituală cu toate persoanele din jur pentru că se observă o mare lejeritate în ceea ce privește comunicarea interumană, lucru care-i va fi de folos în evoluția ulterioară. Nu trebuie deloc neglijată latura meditativă, contemplativă a liricii Anei Maria, cea care o provoacă la întrebări care așteaptă răspuns sau la răspunsuri care nu caută întrebări, dar sunt formulate instantaneu, dintr-un imbold lăuntric al ființei sale poetice. De multe ori ea surprinde prin versuri-șoc, versuri-chemare
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_streasina_de_suflet_o_pasare_maiastra_recenzie_la_crebelaartea_anei_maria_gibu_cafea_cu_zambet_de_rebela_.html [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
veacurilor, era acum cotropită de americani? Păi, cum vine asta?! Viteaza noastră armată ce face? Nu ei trebuie să-i alunge pe cotropitorii ăștia care deja s-au apucat să exploateze bogățiile țărișoarei noastre dragi? Ehee, păreau ei așa mai contemplativi, dar în creier făceau niște planuri de să le stea în gât americanilor... Mai erau și copiii, fericiți că soldații le dăduseră gumă de mestecat cu care făceau baloane spre disperarea unei doamne învățătoare extrem de rușinată de modul de comportament
AU VENIT AMERICANII de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1426698226.html [Corola-blog/BlogPost/374224_a_375553]
-
adecvată omului. Cadrele acestei theoria au fost fixate în secolul al IV-lea de Cuviosul Evagrie Ponticul, care nu i-a inventat însă și conținutul. Mulți alții ca el și-au adus contribuția la aceasta. Valorificarea bogăției acestei lungi tradiții contemplative l-a împins pe Sfântul Macarie al Corintului (+ 1805) și pe prietenii săi la întreprinderea editorială al cărei rezultat a fost faimoasa Filocalia: "instrumentul însuși al îndumnezeirii", cum scrie Părintele Profesor Dumitru Stăniloae în Prefața ei. S-a pus uneori
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
pus uneori întrebarea dacă entuziasmul Părinților greci pentru theoria vine din Sfânta Scriptură sau dacă n-ar fi mai degrabă o moștenire a filosofiei. Un lucru este sigur, anume ca încă de la început o gravă problemă s-a pus în fața contemplativilor creștini, anume dacă experiența divină trebuie situată numai pe planul rațiunii ori trebuie admis un contact nemijlocit cu Dumnezeu, dincolo de orice intermediar, concept sau imagine. Din ce în ce mai mult s-a conștientizat faptul că trăirea întru desăvârșire, în sens creștin, nu poate
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]