140 matches
-
cetăți și neamuri din jumătatea septentrională a Greciei. În primăvară anului 480 î.Hr., o imensă armată de uscat, secondată de o flota de peste 1200 de corăbii, pornește spre Grecia. Trecătoarea de la Termopile, foarte îngustă, e apărată de spartani și de contigente altor cetăți, când comandatul lor, regele Leonidas, află că perșii au reușit cu ajutorul unui localnic să găsească o potecă ascunsă prin care vor ajunge curând în spatele armatei grecești. În conformitate cu tradițiile războinice ale Lacedemoniei, Leonidas ordona grosului armatei să se retragă
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
Delos, din care fac parte reprezentanții fiecărei cetăți membre, având inclusiv Atena-câte un vot. Principalul obiectiv era constituirea unei flote permanente, gata oricând să intervină în favoarea oricăreia dintre cetățile aliate, în acest scop, fiecare cetate trebuia să participe cu un contigent de corăbii, cu echipaje mobilizate permanent, adică cel puțin 8 luni din an, pe cheltuiala proprie, sau să plătească o contribuție anuală-phoros, la tezaurul comun, păstrat în sanctuarul de la Delos. Cu aceste fonduri, atenienii se angajau să construiască, să echipeze
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
tributul. Aceste cote au fost stabilite cu mare grijă de Aristide și au fost acceptate de toate cetățile participante într-un entuziasm general. Dintre cetățile aliate, doar cele mai importante și mai bogate precum Samos, Chioș, Thasos -preferau să dea contigente de corăbii, cele mai multe consideră că e mai puțin împovărător să plătească phorosul anual decât să mobilizeze resursele umane, și resurse materiale pentru o flota comună. Primii ani după organizarea ligii antrenează această flota mai importantă și mai bine exersată și
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
circa 350 000 soldați și civili. După cucerirea Odesei, Antonescu a ordonat retragerea Armatei a 4-a pentru refacere (în realitate, această armată decimată nu a mai fost refăcută și, în scurt timp după participarea la „Parada Victoriei” de la București, contigentele au fost lăsate la vatră), lăsând în loc unități secundare. Garnizoana orașului a fost preluată de Corpul 2 de armată, sub comanda generalului Nicolae Macici). În urma rezultatelor dezastruoase ale ofensivei Armatei a 4-a și a pierderilor suferite, Antonescu a ordonat
Masacrul de la Odesa () [Corola-website/Science/312881_a_314210]
-
Cycladelor. Armata a avansat apoi spre Eretria pe care a asediat-o și a distrus-o. La urmă, persanii s-au deplasat înspre Atena, acostând în golful Marathon unde li s-a opus o armată ateniană (completată și cu un contigent trimis de Plateea) mult inferioară numeric. Bătălia de la Marathon care a urmat a fost câștigată de atenieni printr-o victorie strălucită, iar armata persană s-a retras în Asia. După campania ratată din anul 490 î.Hr., Darius a început să
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
faima nemuritoare. În șase luni, armatele sale au cucerit orașele din Asia Mică. În septembrie 333 i.en., l-a confruntat pe Darius la Issus obținând o victorie tactică strălucitoare cu armata macedoneană aflată în formația de falanga. A nimicit contigentele persane aflate în spatele sau ce aveau să-l învăluiască și să-l împingă spre câmpie unde putea fi depășit numeric. Și-a trimis cavaleria peste râu spre armata persană, iar falanga cu sarisele sale și-a croit drum în mijlocul armatei
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
a prăzilor de război și a pământului. Politica externă era stabilită în comun, astfel, luptele împotriva hernicilor, volscilor și equilor erau datorate unor eforturi comune ale membrilor Ligii Latine. În 491 î.Hr., un trădător de patrie, Coriolan, ce comandă un contigent de volsci, este înfrânt de români. În 460 î.Hr., Sabinii au pătruns în Romă, sub comanda lui Herdonius, susținut din interiorul orașului. Au fost respinși de români susținuți de Tusculum. Volscii, ernicii și equii au aderat la tratatul lui Spurius
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
li s-au impus interdicția de a practica comerțul între ele și de a încheia căsătorii, dar își păstrau autonomia internă, singurele raporturi externe fiind cele încheiate cu Romă. Nu mai aveau drepturi politice, aveau obligația de a datora Romei contigente militare pe timp de război și contribuții fiscale. Romă întemeiează colonii române, populate cu cetățeni soldați, la Antium și Terracina. S-a ajuns la un acord cu Capua, care era principalul rival al românilor la dobândirea supremației în Italia. Cetățile
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
pentru data de 12 februarie revocată, la ordinul căpitanului Medrea. Acesta a luat respectiva decizie în așteptarea publicării unui ordin de mobilizare, prevăzut pentru ziua de 15 februarie. Conform acestuia, urma să se facă chemarea la arme a „gloatei mici” (contigentele sub 21 ani) și al altor 11 contingente de la 25 de ani în sus din plășile Baia de Criș, Brad, Abrud, Câmpeni. Chemarea celor din cercurile pretoriale Hălmagiu și Sebiș urma să se facă ulterior - după asigurarea pe deplin a
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
altor 11 contingente de la 25 de ani în sus din plășile Baia de Criș, Brad, Abrud, Câmpeni. Chemarea celor din cercurile pretoriale Hălmagiu și Sebiș urma să se facă ulterior - după asigurarea pe deplin a respectivelor teritorii în contra inamicului, iar contigentele intermediare urmau să ramână la dispoziția Ministerului de Război în vederea organizarii armatei regulate ardelene. În scopul acoperiri și asigurării activității de concentrare, Gărzile Naționale de pe cele două văi ale Crișurilor au primit ordin să frâneze prin acțiuni de hărțuire înaintarea
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
care reușiseră să adune o armată foarte mare (după standardele acelei epoci), erau grupați în jurul nucleului format din experimentații războinici spartani conduți de regele Pausanias; acestora li s-au alăturat 8.000 de hopliți atenieni, 600 de exilați plateeni, precum și contigentele trimise de polisurile Megara și Corint. Armata a avansat în Beoția, prin trecătoarea de la Muntele Cithaeron și a luat poziție în fața liniilor persane pe terenul înalt care domina valea râului Asopos. Inițial, grecii au evitat să înainteze pe terenul plat
Bătălia de la Plateea () [Corola-website/Science/328753_a_330082]
-
deschis în orașul Bălți un Institut învățătoresc. La momentul înființării sale, Institutul învățătoresc era amplasat într-un singur bloc de studii al clădirii fostului Liceu de fete „Domnița Ileana” (actualul bloc de studii nr.1 de pe strada Pușkin), având un contigent de numai 120 de persoane . La institut activau două facultăți: Istorie și Filologie, Științe ale naturii și Geografie, având un efectiv de 120 de studenți și 13 lectori . Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al R.S.S.M.din 13 august 1953, Institutul
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți () [Corola-website/Science/316788_a_318117]
-
la un moment dat conflicte, care au dus la declanșarea unui adevărat război civil. Între timp, otomanii au negociat cu Muhammad Ali al Egiptului, care a fost de acord să-și trimită pe unul dintre generalii săi, , și un important contigent militar să lupte pentru înăbușirea rebeliunii elene, urmând să primească anumite câștiguri teritoriale. Ibrahim a debarcat în Peloponez în februarie 1825 și a obținut o serie rapidă de victorii. Până la sfârșitul anului 1825, cea mai mare parte a Peloponezului trecuse
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
Asia Centrală și Mongolia au fost eliminate de China și Rusia până în secolul al XIX-lea. În 1206, Genghis Khan dispunea de 105 000 de soldați. Organizarea militară mongolă era simplă, dar efectivă, bazată pe sistemul decimal. Armata era alcătuită din contigente din câte 10 soldați, arbani (10 oameni), zuuni (100), mingghan (1000) și tumeni (10 000). Mongolii aveau cei mai faimoși călăreți arcași, dar trupele înarmate cu sulițe erau la fel de eficiente și abile, iar mongolii recrutau și alți soldați cu abilități
Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/298572_a_299901]
-
cum îl cheamă pe copil, văzând pe stradă pe cineva cunoscut pe care-l chema Eftimie a rebotezat astfel copilul. După ce s-a căsătorit a primit ca zestre de la soția sa zece pogoane de pământ. În 1936 se încorporează în contigentul lui aflat la centrul de recrutare de la Turnu Măgurele. În vara lui 1944 vede pentru ultima oară Sființeștiul, fiind încorporat în compania 18 pontonieri. La Tiszalök, pe Tisa, trupele române au construit un pod de pontoane permanent supravegheat că să
Eftimie Croitoru () [Corola-website/Science/325443_a_326772]
-
grupuri de trupe coloniale neregulate („banda”). Italienii erau dotați cu un mic număr de vehicule blindate (tancuri ușoare și medii), piese de artilerie și un număr mai mare de avioane decât cel al britanicilor. Forțele britanice erau compuse dintr-un contigent de aproape patru sute de soldați somalezi călare pe cămile, elemente ale batalionului al 2-lea al KAR (pușcașii regali africani), un batalion nord-rhodesian, unul din Punjab, și unul de vânători de munte scoțieni. Italienii au înaintat pe trei coloane. Coloana
Campania din Africa de Est (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/313562_a_314891]
-
decât o imagine a locului în care ființa a murit”. Într-o traducere liberă, de tip speculativ, termenul deteritorializare s-ar traduce prin absența conștientă a inspirației din matricea originară a scriitorului ori din spațiile învecinate acesteia. Adică, ieșirea din contigentul spațial, cu determinări istorice finite, asumate ipso-facto, și care, pe calea poemului pot fi, dacă nu anulate, oricum trimise la periferia interesului literar. Pentru aceasta, musai să existe o conștiință înaltă a creatorului care să transforme particularul în general. Și
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
an de viață, se stinge unul dintre cei mai învățați oameni ai veacului nostru... Specia aceasta de enciclopediști-istorici se va stinge, cu timpul... Ne pare bine că a venit acela... care se înfățișează ca un înțelept bătrân, care poate deosebi contigente de relativități”. Nu cumva Nicolae Iorga atribuia înaltele calități savantului Moses Gaster, luându-se și pe sine în calcul? Ceasornicul „îndreptărilor” istoriei începuse să bată strâmb, premonitoriu și pentru el! Deci, care ar fi secretul literaturii comentată de mine prin
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
și țăranii i-au respins și i-au decapitat pe unii dintre ei. Nemulțumirea și violențele s-au extins rapid în toată Anglia de sud-est. Comitatele Essex și Kent erau cuprinse și ele de rebeli. Unul dintre lideri, care conducea contigentul din Kent, era Walter Wit Tyler, carismatic și lider al răscoalei. Rebelii au ajuns la Blackheath, la periferiile Londrei, unde preotul John Ball a ținut o predică inspiratoare, întrebându-se „cine erau nobilii pe vremea lui Adam când săpă și
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
iertare. Revoltele au fost oprimate, Alianța "Liga de la Corint" s-a stabilizat, iar Alexandru a fost ales în funcția de Comandant suprem al trupelor coaliției grecești. După ce a lăsat supravegherea Greciei în seama lui Antipatros, Alexandru s-a îndreptat împreună cu contigentele cele mai sigure ale armatei sale spre Asia (335 î.Hr.). În fruntea unei armate formate din 30.000 de pedeștri și 5.000 de călăreți, Alexandru a plecat din Amfipolis, Tracia, și a debarcat la Troia unde a vizitat mausoleul
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
Atena, Corint, Megara și altele) a învins forțele expediționare persane ale lui Xerxes I. Această victorie decisivă a grecilor a determinat sfârșitul războaielor medice. În timpul primei invazii persane, dintre celelalte polisuri grecești, numai Plateea a avut curajul să trimită un contigent în sprijinul Atenei, atacată de către perși. În Bătălia de la Maraton (490 î.Hr.), alături de cei 10.000 de atenieni au luptat și 1.000 de plateeni. Temuta armată persană (care părea de neînvins) a fost atunci, pentru prima oară, învinsă în
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
care reușiseră să adune o armată foarte mare (după standardele acelei epoci), erau grupați în jurul nucleului format din experimentații războinici spartani conduți de regele Pausanias; acestora li s-au alăturat 8.000 de hopliți atenieni, 600 de exilați plateeni, precum și contigentele trimise de polisurile Megara, Corint și altele. Deși era depășiți numeric, grecii au luptat cu mult curaj, iar în timpul luptei au reușit să-l omoare pe Mardonius. Moartea acestuia a precipitat deruta perșilor. Deși numărul pierderilor persane variază de la un
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
lupta de a doua zi. Contele Dietpald a condus soldații în tabăra lui Otto în timpul nopții. Ordinea de marș al armatei germane a fost, după cum urmează: cele trei contingente bavareze, contingentul franc sub Ducele Konrad, unitatea regală (centru), cele două contigente de Suabia și contingentul din Boemia. Bavarezii s-au plasat în fruntea coloanei. După cronicarul Widukind de Corvey, Otto "și-a așezat tabăra lui pe teritoriul orașului Augsburg", s-a alăturat acolo forțelor lui Henry I, Duce de Bavaria, care
Bătălia de la Lechfeld () [Corola-website/Science/304411_a_305740]
-
aceea, după cum afirmă Aventinus, ungurii și moravii s-au aliat și au invadat Bavaria. Pe de altă parte, Annales Fuldenses susține că doar ungurii au participat la atacul din Bavaria, în timpul căruia au înaintat până la cursul râului Enns. Unul dintre contigentele maghiarilor a traversat Dunărea și a jefuit teritoriile din nordul fluviului, dar margraful Bavariei Luitpold i-a înfrânt în noiembrie 900, urmărindu-i în timpul retragerii de la Passau până la Krems an der Donau. Victoria bavarezilor a fost facilitată de puternica fortăreață
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
peste 20000 de soldați negri.Majoritatea indienilor se opuneau coloniștilor, pentru ca le luaseră pământurile, de aceea au luptat de partea britanicilor.Un total de 13000 de războinici indieni au luptat de partea britanicilor, indienii irochezi contribuind cu cel mai bun contigent. Cea mai mare semnificație a războiului o reprezintă rezultatul sau: cele 13 colonii nu mai erau colonii, ci un stat autonom federal: Statele Unite ale Americii.A fost una dintre cele mai spectaculoase războaie/revoluții de pe urma căreia a rezultat nașterea unei
Războiul de Independență al Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/305878_a_307207]