9,938 matches
-
ei putând servi, la o adică, oricând ca model. În final un minunat capitol ne propune percepția unui "vizionar" din secolul trecut asupra Europei: marele povestitor H.C. Andersen care pe la 1840 face o călătorie aproape inițiatică de la nord spre sud-estul continentului pentru a cunoaște alte culturi. Iar una dintre țintele lui va fi Valahia. Parabola e limpede și e valabilă și astăzi: nu putem să ne definim decât prin raportare la altceva, prin cunoașterea și acceptarea diversității. De fapt considerațiile, analizele
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
oferă, despre contrastele ei... Atunci când călătoresc în America, dintr-o zonă în alta, e ca și cum aș călători dintr-o țară în alta. Ba chiar mai mult, când trec dintr-un stat în alt stat, am uneori senzația că părăsesc un continent, Europa, să zicem, și pătrund în Africa. Contrastele dintre regiuni sunt foarte mari. Și oamenii, nu vorbesc de înfățișare, ci de mentalități, obiceiuri, au un comportament diferit în funcție de zona în care habitează. Uneori, în SUA poți să faci nu numai
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
Nu pot decît să mă mulțumesc cu mult mai puțin. Subiectul ales este cultura germană, mai precis fenomenul de supraestimare a culturalului în detrimentul politicului. Așadar, adresez aici un avertisment cu privire la "viața intelectuală și morală" a unei țări și a unui continent, a Germaniei și a Europei. Lecții de relativizare a specificității Dacă există cu adevărat o ideologie germană, ea rezidă în prevalența romantismului asupra iluminismului, a evului mediu asupra lumii moderne, a culturii asupra civilizației, a subiectivului asupra obiectivului, a comunității
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
și sugrumă găinile asociate) au fost date la "liber", ca să zburde în fața puștilor. Ele așteaptă cu nerăbdare sosirea maximilor ștabi, slobozitori de alice, acasă rafinați colecționari de coarne, dacă nu de obiecte de artă. Desigur, cel mai mare urs de pe continent a fost de mult doborât de un neîntrecut predecesor, dar un altul se pregătește, sugându-și unghiile. Râșii își vor pierde blana, plătitorii de taxe încincite peste noapte pielea, însă inflația va scădea mai departe, compensând scumpirile la benzină, ce
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
ai noștri. Eventual invocăm un singular de maximă globalitate: europeanul, românul, ortodoxul. Sărim direct, mai pe față, mai pe ascuns, în generalități și generalizări, trecând chiar peste aspectele particulare, în care individul aparține unor entități cât de cât delimitate. Invocăm continente, națiuni, credințe, ansamblul unui război, totalitatea unei orânduiri, o ideologie ca fiind peste tot și mereu aceeași, un partid considerat - și dorit - omogen. Ignorăm de regulă nuanțele, fazele, modificările, situațiile distincte, cel mai des ignorăm însă chipul propriu al participantului
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
în discuție însuși constructul identitar al Poloniei postbelice, al cărui nucleu de rezistență îl constituie rolul de eternă victimă a națiunii, de-a lungul întregii sale istorii. Cartea, intitulată Vecini, a declanșat discuții aprinse în societatea poloneză și chiar peste continente (culminînd cu schimbul de scrisori dintre Leon Wieseltier și Adam Michnik, apărut în The New Republic și publicat deja în românește), ea reclamînd în fapt o redefinire a responsabilității colective. Și aceasta în condițiile în care în memoria colectivă masacrul
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
din temeliile vieții de astăzi, s-au impus greu (în 1763 englezul Smollett cârcotea că "francezii de cea mai bună familie își moaie degetele și le bălăcesc în farfuria plină de tocană", deși erau considerați arbitri ai eleganței europene). Un continent bătrân, devenit, ca toți bătrânii, individualist, iubitor de umbră și umbre, cu simțul - secret metafizic - al "distanței de cel apropiat", cu o memorie culturală care dictează din subconștient toate orientările contemporane. O Europă literară: marile nume care definesc acest continent
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
continent bătrân, devenit, ca toți bătrânii, individualist, iubitor de umbră și umbre, cu simțul - secret metafizic - al "distanței de cel apropiat", cu o memorie culturală care dictează din subconștient toate orientările contemporane. O Europă literară: marile nume care definesc acest continent sunt, majoritatea, literare: Goethe, Dante, Shakespeare etc. Scriitorii sunt cei care încearcă să "gândească Europa", să-i traseze viitorul. Au apărut chiar și primele opere inspirate de construcția europeană (Pluta de piatră a lui Saramago am recenzat-o nu de
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
trecuților ani - repede de tot uitați, iar de tinerele generații ignorați - simte ironia vezicantă a acestor versuri, înțelege revolta insului la constatarea "că nicăieri nu se înțelege mai bine călăul cu victima/ ca în străinătate". Chiar ajuns pe un nou continent, obosesia călăului îl persecută pe emigrant, iar ceea ce vede, pe unde hălăduiește, îi ascute simțul critic refractar unui pozitivism absolut. Altfel, nici rândurile emigrației nu-i stârnesc poetului sentimente tocmai tandre, așa cum o percepe, în inerție și abandon. Va vorbi
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]
-
ei a fost un teatru. Îmi petrec ore și ore în felurite teatre de aici sau de aiurea, viața mea este legată de ceea ce se petrece pe scenă, de discuțiile cu prietenii mei regizori, actori sau scenografi, traversez țara sau continentele în lung și-n lat pentru a vedea spectacole și mi se pare că nu se poate trăi altfel. Drumurile mele duc spre teatru. Acolo ficțiunea absoarbe toată ființa mea. Abandonez realitatea și mă dau cu voluptate în brațele poveștii
Spectacolul morții by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14603_a_15928]
-
ai extremei drepte ca atare. Și, în orice caz, concepția lor politică era cu mult mai complexă și mai articulată, în pofida faptului că provenea din varianta leninistă a marxismului. Această ideologie i-a unit pe dictatorii de stînga de pe toate continentele. Simplul anticomunism a fost, în schimb, unica legătură dintre Mussolini și Marcos. Unii făceau altceva decît spuneau și nu spuneau niciodată ce fac: ideologia comunistă e o formă de minciună. Fasciștii făceau deobicei ce spuneau și spuneau ce făceau. Sinceritatea
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
În mod tacit sau pe față, pe fondul unui zâmbet larg, dezarmant și perfid. Am fost uimit cum noi, românii, nu ne ajutăm. Ne sfidăm, ne repudiem, În comparație cu alte popoare ai căror muritori șiau făcut un rost. Am venit pe continentul fericirii și al tuturor posibilităților, ademeniți de superbele oferte canadiene, care promiteau luna de pe cer, inclusiv locuri de muncă, variate și multe. Chemările tentante aveau menirea de a atrage mințile luminate, populația fiind redusă, atât ca număr, cât și ceva
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
Meduzei; Renoir privea fascinat frescele de la Pompei, Mendelson Bartoldi a compus muzica pentru Antigona și Oedip-ul lui Sofocles, Carl Orff, Trionfi di Afrodite pe versurile lui Sapho, iar Enescu opera Edip... Peste tot și în orice timp spațiul cultural al continentului european este străbătut de reminiscențele greco-romane. Întâia manifestare literară de pe continentul european care s-a păstrat în scris până în zilele noastre o constituie poemele homerice "Eroul-ctitor ( heros-ktistes) al literaturii europene este Homer", avea să spună Ernst Robert Curtius. În mod
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
muzica pentru Antigona și Oedip-ul lui Sofocles, Carl Orff, Trionfi di Afrodite pe versurile lui Sapho, iar Enescu opera Edip... Peste tot și în orice timp spațiul cultural al continentului european este străbătut de reminiscențele greco-romane. Întâia manifestare literară de pe continentul european care s-a păstrat în scris până în zilele noastre o constituie poemele homerice "Eroul-ctitor ( heros-ktistes) al literaturii europene este Homer", avea să spună Ernst Robert Curtius. În mod evident Iliada și Odiseea nu sunt un început; o operă atât
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
sensibilității creștine. Izbucnit la lumină odată cu Homer undeva pe coasta de vest a Asiei Mici ( atunci s-a produs un adevărat Big Bang cultural), cosmosul european se află din acel moment într-o permanentă expansiune geografică cuprinzând, mai întâi, vechiul continent și, treptat, întreaga planetă, căci azi mai toate popoarele lumii au adoptat în bună măsură formele și tiparele culturale europene. Cosmosul european mai are însă o caracteristică, și asta încă din Antichitate: el este inventiv, el se îmbogățește permanent, pe
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
numai cele geografice, ale altor popoare. Astfel cosmosul european aflat într-o permanentă expansiune își sporește și densitatea inventând noi toposuri și apropiindu-și locuri comune specifice altor spații de cultură. Există așadar o realitate comună tuturor popoarelor aflate pe continentul european, rădăcinile culturale și spiritul. Participarea la acest univers este definitorie, nu originea. Ungurii sau finlandezii, de pildă, târziu veniți în spațiul european de undeva din adâncurile Asiei, au devenit, după stabilirea lor în vechiul continent, popoare europene, s-au
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
tuturor popoarelor aflate pe continentul european, rădăcinile culturale și spiritul. Participarea la acest univers este definitorie, nu originea. Ungurii sau finlandezii, de pildă, târziu veniți în spațiul european de undeva din adâncurile Asiei, au devenit, după stabilirea lor în vechiul continent, popoare europene, s-au așezat pe coordonatele dezvoltate în Antichitatea clasică realizând importante contribuții la cultura europeană. Atena, Roma și Golgota sunt din toate punctele de vedere triada definitorie a ceea ce numim Europa. Dacă Grecia a denumit continentul și a
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
în vechiul continent, popoare europene, s-au așezat pe coordonatele dezvoltate în Antichitatea clasică realizând importante contribuții la cultura europeană. Atena, Roma și Golgota sunt din toate punctele de vedere triada definitorie a ceea ce numim Europa. Dacă Grecia a denumit continentul și a conceptualizat denumirea, Roma a asigurat supraviețuirea tradiției inaugurate de Elada ducând-o mai departe în timp în Evul Mediu, într-o perioadă când Europa occidentală pierduse contactul cu elenismul. Spiritul Romei asigură printre altele continuitatea tradiției. Lungă vreme
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
frontispiciul oricărei țări europene. Culturile popoarelor europene s-au configurat conform matricei pe care a determinat-o spiritul tricefal al Antichității clasice. Mentalitatea și arta greco-romană sunt numitorul comun al tuturor culturilor țărilor care participă la spiritul dominant pe vechiul continent. De aceea învățământul clasic este și trebuie cultivat în continuare, în ciuda extraordinarei dezvoltări a științelor exacte, în toate statele europene. Suprimarea învățământului clasic echivalează cu izolarea față de Europa. Și, pentru că Rusia prin revoluția bolșevică s-a așezat deliberat pe coordonate
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
Nicolae Manolescu Un trist paradox a făcut ca în primele zile ale războiului din Irak să moară mai puțini militari și civili decît printre manifestanții pacifiști în luptă cu autoritățile de pe toate continentele. Ceea ce nu vrea numaidecît să spună că războiul este mai îngăduitor cu viețile oamenilor decît pacea, dar spune cu siguranță ceva despre gradul de agresivitate al celor mai pașnice manifestații. Nu încape îndoială că războiul este un lucru oribil pe
Război și pace by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14077_a_15402]
-
să punem România la același nivel cu Europa, din care făceam parte, incontestabil. Nimeni nu punea problema apartenenței noastre la Europa, mai ales din punct de vedere cultural, pentru că eram la curent cu toată mișcarea intelectuală, economică și politică de pe continent și nu numai. - S-ar fi reușit, fără îndoială, dacă nu era fractura din timpul războiului, iar apoi instaurarea comunismului. - Din păcate, această generație care începuse foarte bine a fost stopată odată cu începutul războiului. A fost o generație dezavantajată de
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
în istoria și în cultura europenă depinde de ceea ce se întîmplă în alte părți! Mie mi se pare o absurditate afirmația „trebuie să intrăm în Europa"! De la Grecia antică pînă la Imperiul britanic, istoric și geografic, Europa a fost un continent unitar din care noi am făcut mereu parte integrantă, ca de altfel întreaga zonă balcanică. Generația mea a fost întotdeauna conștientă că suntem europeni, că trebuie să ne comportăm ca atare, să facem cinste omenirii și culturilor care se dezvoltă
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
decola spre Anglia peste Atlantic. Aterizând la Londra, senzație puternică și derutantă că am ajuns la... Timișoara. Diferența uriașă, ca dimensiuni, între Lumea nouă și Europa, îmi dă iluzia aceasta ciudată... Londra, un fel de Timișoară, așadar, obsedat de proporțiile Continentului abia părăsit. Gripă. Febră mare. Noroc cu părintele Gafton, vărul poetului Marcel Gafton care ne-a așteptat la aeroport împreună cu soția sa, o vajnică luptătoare în Amnisty international... La Londra, bolnav, o frază mă tot bântuie... De coșmarul pricinuit de
Note americane (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14253_a_15578]
-
de inevitabila interpretă, scriitorul rămîne un îndărătnic. Începe să simtă că falsul i se prezintă drept adevăr și invers. Coborârea pe scara percepției negative continuă. Nu e vorba doar de lectura printre rânduri a unei realități codificate, ci de un continent necunoscut și straniu al relațiilor inter-umane. "Toată lumea se pîndește. Toată lumea se spionează." Este una din observațiile pe care Gide va construi, în 1936, reportajul din URSS. Între oameni și oameni se interpune, spune Gide, umbra atotputernică a statului. Statul "se
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
percepție care se aplică și muzicii "serioase" (inclusiv jazz-ul). Să fie însă aceasta singura cauză? În fond, muzică de divertisment a existat întotdeauna și trebuie să existe în continuare. Este o formă de a fi, legitimă, a muzicii; un continent, poate cel mai mare, al ei. Convergența celor două continente opuse este o problemă de timp, după deriva lor de la începutul secolului 20. Epoca noastră a făcut primul pas, iar semnale diferite indică faptul unei apropieri dintre muzica serioasă și
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]