919 matches
-
o corelație între un ansamblu de situații solicitatoare și un corpus de răspunsuri ce modelează universul comun. Situația-solicitare și răspunsul-model se leagă prin factorii mediatizanți, determinante fiind sentimentul existențial și tipul uman exemplar. Intrarea în sistem realizează legătura cu istoria contingentă, iar ieșirea vizează evoluția valorilor. În critica și istoria literară, concepția sistemică distruge modelele-răspuns și elaborează originale scheme operaționale și structuri compoziționale, înlesnind noi viziuni interpretative. Odată stabilite aceste componente și principii de funcționare, G. încearcă să demonstreze practic viabilitatea
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
a face cu un text artistic. Eu sunt cititorul care ține În mână un poem, un poem teribil, care Își permite să folosească concepte din filosofie și le folosește În maniera În care vrea, Într-o manieră deliberat și aparent contingentă, pentru a trezi o anumită experiență. Gândind astfel, am să Înțeleg câte ceva, desigur, Într-o manieră absolut personală, și m-am bucurat găsind un paragraf care suna cam așa: „Ieșirea din temă, din mesaj, se face prin Încercarea de a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
persoanelor ce îndeplinesc funcții de lider. Modelul a încorporat șapte categorii de factori înșirați pe o axă de la eficient la ineficient și de la activ la pasiv: (1)influența idealizantă, (2) motivația inspirațională, (3) stimularea intelectuală, (4) considerația individualizată, (5) recompensa contingentă, (6) managementul prin excepție și (7)„laissez-faire”-ul. Primul factor al leadership-ului transformațional este intitulat influența idealizantă sau carisma și descrie liderii care acționează din ipostaza de modele puternice pentru membrii grupului lor; aceștia din urmă se identifică cu liderii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sfătuitor ce alocă un timp suficient pentru a-l trata pe fiecare dintre membrii grupului într-un mod personalizat. Pe lângă acești patru factori ai leadership-ului transformațional, pe modelul continuumului lui B.M. Bass și B.J. Avolio regăsim doi factori tranzacționali (recompensa contingentă și managementul prin excepție) și un factor de nonleadership - „laissez-faire” (liderul abdică de la responsabilități, nu oferă deloc feedback etc.). Recompensa contingentă se referă la procesul de schimb între lider și membrii grupului său în care efortul depus de aceștia din
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
patru factori ai leadership-ului transformațional, pe modelul continuumului lui B.M. Bass și B.J. Avolio regăsim doi factori tranzacționali (recompensa contingentă și managementul prin excepție) și un factor de nonleadership - „laissez-faire” (liderul abdică de la responsabilități, nu oferă deloc feedback etc.). Recompensa contingentă se referă la procesul de schimb între lider și membrii grupului său în care efortul depus de aceștia din urmă este schimbat cu recompense specifice (exemplul părintelului care negociază cu fiul său obținerea unei biciclete dacă la sfârșitul anului va
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
patogenetică privind starea de sănătate mintală. Putem sau nu considera nevroza informațională o boală? Este încă destul de greu de răspuns. În orice caz, ea reprezintă o „alterare” a stării de „normalitate psihică”, fiind prin aceasta o problemă de sănătate mintală contingentă sferei de acțiune a igienei mintale. Revenind la nevroza informațională, trebuie să recunoaștem că aceasta prezintă un mare polimorfism al manifestărilor. O analiză mai atentă ne pune însă în față două „forme” sau „situații” principale care se conturează în sfera
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nu părăsește cu totul orbita sămănătoristă. Se simte din modul în care personajele se raportează la oraș, din desele incursiuni întreprinse în memoria lor patriarhală, din prezența unor dezrădăcinați reali sau disimulați. Autorul are pretenția de a descoperi în realitatea contingentă un fenomen nou, de inadaptare cu extensie colectivă, datorat unei disjuncții între ritmul rapid al civilizației și cel individual, mai lent. Sortit acestei „tragedii”, contemporanul său, omul secolului al XX-lea, îi apare, peste ierarhii și clase sociale, un incurabil
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
asociațiile lor reproductive sub formele logice ale judecății. O judecată de genul « Corpurile sunt greleă poate să fie generalizarea empirică a unei asociații repetate între impresia de greutate și impresia produsă de acțiunea de a purta un corp. Judecata este contingentă deoarece relația dintre conceptul de greutate și cel de corp nu este în acest caz una necesară. O asemenea judecată devine o judecată de experiență dacă percepțiile legate în mod empiric sunt raportate la forța de atracție și subsumate în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pe o piatră percepția încălzirii pietrei. Tot așa, el va aștepta după percepția încălzirii sobei percepția creșterii căldurii in încăpere. Judecata de percepție la care va fi condus prin repetarea unei asemenea succesiuni a percepțiilor sale constituie o constatare pur contingentă, care nu va putea genera mai mult decât o așteptare subiectivă. Abia o lege cauzală, o judecată de experiență, va face cu putință, și într-un caz și în celălalt, o anticipare propriu-zisă, anume cunoașterea faptului că dacă s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
prin aceasta am fost înainte de toate determinați să formăm conceptul de cauză. După astfel de considerente, acest concept ar fi numai empiric și regula pe care o procură, anume că tot ce se întâmplă are o cauză, ar fi la fel de contingentă ca și experiența însăși: universalitatea și necesitatea lui nu ar fi decât fictive și nu ar avea adevărata valabilitate universală, fiindcă nu ar fi a priori, ci ar fi întemeiate numai pe inducție.” (Critica rațiunii pure, ed. cit., p. 209
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
lume care va fi fiind, dar care nu-și află, când rămâne precaritate, determinațiile potrivite” (Noica, 1981, p. 179). O lume „dezvrăjită”, eliberată de marile metanarațiuni legitimatoare nu este o lume derizorie și precară, ci una, așa cum o numea Rorty, contingentă, care acceptă (și faptul) că „mintea e o facultate creatoare de poezie” (Trilling, în Rorty, 1998, p. 82). Impregnarea axiologică este inevitabilă, pentru că adoptarea unei teorii este, până la urmă, ghidată de valorile noastre. Faptele empirice singure susțin și contribuie la
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Lumea variată a nonsensului Mă întorc la una dintre scrierile târzii ale lui Ludwig Wittgenstein, Cercetări filozofice. Aproape cu fiecare fragment autorul caută să înțeleagă ce anume se întâmplă cu propozițiile și cuvintele noastre, cum intervin în lumea sensibilă și contingentă a vieții. Acest lucru îi permite să vadă mai nuanțat lumea nonsensului, să consemneze cu răbdare aparițiile sale multiple, neașteptate. APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 115 103. Unele apariții ale nonsensului sunt pitorești, precum cele narative, altele stranii, mai ales cele
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
sustrage, la nesfârșit. Nu se divizează în părți care să-l epuizeze în vreo privință. Sau, dacă am căuta să i vedem părțile, poate să ne apară haotic. Termenii care încearcă să-l descrie ajung discor danți, într-o înșiruire contingentă, ca și cum ar fi în joc spu sele unui copil uluit de ceea ce poate să vadă. Ca și în alte ca zuri, apocriful chinez anunță arbitrarul, practică haosul ca atare. Însă față de alte încercări, cu intenție savantă, o face într-o
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Lumea variată a nonsensului Mă întorc la una dintre scrierile târzii ale lui Ludwig Wittgenstein, Cercetări filozofice. Aproape cu fiecare fragment autorul caută să înțeleagă ce anume se întâmplă cu propozițiile și cuvintele noastre, cum intervin în lumea sensibilă și contingentă a vieții. Acest lucru îi permite să vadă mai nuanțat lumea nonsensului, să consemneze cu răbdare aparițiile sale multiple, neașteptate. APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 115 103. Unele apariții ale nonsensului sunt pitorești, precum cele narative, altele stranii, mai ales cele
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
întregul se tot sustrage, la nesfârșit. Nu se divizează în părți care săl epuizeze în vreo privință. Sau, dacă am căuta să i vedem părțile, poate să ne apară haotic. Termenii care încearcă săl descrie ajung discor danți, întro înșiruire contingentă, ca și cum ar fi în joc spu sele unui copil uluit de ceea ce poate să vadă. Ca și în alte ca zuri, apocriful chinez anunță arbitrarul, practică haosul ca atare. Însă față de alte încercări, cu intenție savantă, o face întro manieră
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
aceasta fiind lăsată în continuare pe seama divinității. Ne lăsăm încă în seama lui Dumnezeu, dar ne temem tot mai mult de rezultatele acestei încrederi. Pe de o parte, corpul devine deci tot mai mult un obiect de atenție și îngrijorare contingentă, ca la trend-setter ii americani ; pe de altă parte însă, el rămîne, în majoritatea cazurilor, un corp premodern și țărănesc, la care privim doar pentru a ne aminti, cu un fatalism imanent, de suferințele inevitabile la care îl poate supune
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
e acuzată pentru întârzierea demarajului științei, blocarea reformei educației și prigonirea conștiințelor luminate. Instituțiile medievale sau moderne care au păstrat etosul civilizației europene - lăcașuri de cult, biblioteci, universități ori spitale - se lasă amputate de nevroza discriminării pozitive. Nu doar imperfecțiunea contingentă a vremurilor aduce în discuție necesitatea acestor instituții formatoare ale Europei. Ceea ce jargonul postmodernității atacă sunt mai mult decât niște elemente decorative - el atinge temeliile tradiției. Ideea de „canon”, de pildă, este revolută. Finanțatorii academici promovează studiul doctoral al telenovelei
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
o logică a consecințelor nu numai prin normativism, ci și prin adoptarea conceptului lui Habermas (1987) despre raționalitatea comunicativă și logica de argumentare. Astfel, constructiviștii avansează noțiunea raționalității comunicative sau practice, care este bazată pe motive practice, este sensibilă și contingentă la contextele istorice, sociale și normative și evidențiază logica comunicativă și de convingere în teoria socială. Raționalitatea comunicativă nu numai că se referă la înțelegerile comune peste timp și loc prin mijloacele ei, ci permite actorilor să "stabilească semnificațiile lumii
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
face cu dilema pe care am numit-o „a nivelurilor de interpretare” (vezi pp. 122-123) - mai exact, cu rolul pe care-l are teoria în ascultarea și explicarea unei relatări. Este oare intervievatorul un ascultător naiv, conectat doar la lumea contingentă prezentată de narator? Sau, dimpotrivă, va pune întrebări, va avea îndoieli și va căuta în permanență neconcordanțe, contradicții, tăceri și subînțelesuri în poveștile pe care le ascultă? (Pentru o abordare a lucrurilor „nespuse” în analiza narativă, vezi Rogers et al
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
cognitiv. Alții, printre care Friedland și Alford (1991), Meyer și Jepperson (2001) consideră că instituțiile sunt imersate În sisteme instituționale integrante și nu se explică În primul rând sau mai ales prin acțiuni, ci prin integrarea Într-o logică, istoric contingentă, a credințelor și semnificațiilor. Participând la viața socială, indivizii urmăresc nu doar (și nu În primul rând) interese materiale, ci evocarea unor simboluri care constituie logica instituțiilor. Instituții diferite (sau câmpuri diferite, În accepțiunea lui Bourdieu care delimitează Între câmpul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
afirmațiilor religioase constau tocmai în faptul că ele transcend orice reflecție. Marcel pledează pentru imposibilitatea unei determinări obiective sau noționale a conținutului spiritual al Lumii. Lumea rămăne „din punctul de vedere al cunoașterii metafizice locul incertitudinii, imperiul posibilului, ea rămăne contingentă în raport cu găndirea religioasă”. Potrivit lui Marcel, existența nu trebuie tratată ca o problemă ce se rezolvă la masa de scris, existența este ceva care mă implică deoarece, eu, cel care pun întrebarea, trăiesc, exist, sunt. Pentru filosoful francez existența nu e
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
în totalitate determinat de raporturile interindividuale. Este vorba de un consum ostentativ, de acel conspicuous consumption al lui T. Veblen. Nu avem suficiente elemente pentru a-i descoperi specificitatea. Ce devine marfa? După cum am văzut, realitatea utilizării ei este pur contingentă, forma ei nu are nicio importanță; niște cochilii ar servi la fel de bine scopului. Nu îi rămâne decât realitatea teoretică de marfă pe care și-o extrage din valoarea monetară. Ea e amputată în forma ei. Orice ar putea fi cumpărat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
afirmă existența unei logici transformative produsă de procese culturale adânc fixate în tendințele generale din sistemul internațional. Considerarea colapsului sovietic în acești termeni permite înțelegerea lui ca simptom al forțelor ce funcționează în politica mondială, și nu ca o apariție contingentă ce reflectă o anumită combinație de forțe, unică pentru un anumit stat la un moment dat. Prin urmare, această perspectivă simplifică includerea unuia dintre cele mai importante evenimente din raporturile internaționale din a doua jumătate a secolului al XX-lea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Rosanvallon. De aceea, procedurile de un anumit tip care încadrează includerea în politică a culturii constituie, fără nici o îndoială, una dintre condițiile principale pentru acest scop. "Serviciul public cultural" " Este vorba de o problemă politică; noțiunea de serviciu public este contingentă și variază în timp [...]. Interesul principal în recunoașterea unei misiuni de serviciu public unui organism privat pare să fie de a-l asimila unei autorități administrative și a permite recursul pentru exces de putere împotriva unei decizii luate de acesta
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în special în concurența dintre Statele Unite și Europa: producție audio-vizuală, exceptare culturală (Uruguay Round în 1993, AMI în 1998), unde se decide, în parte, independența culturală și artistică a națiunilor europene (Regourd, 2002). Interesele Plasticitatea scopurilor politice și relativitatea lor contingentă arată că este imposibil să se dea o definiție univocă a grupării politice: Nu există scop, de la preocuparea pentru provizii până la protejarea artelor, pe care gruparea politică să nu-l fi urmărit, de câte ori s-a ivit ocazia [...]. De aceea nu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]