298 matches
-
Biserica hotărăște, la Conciliul de la Braga, refuzul performării riturilor funerare în cazul tuturor sinucigașilor, indiferent de clasa socială din care aceștia proveneau și de motivul faptei. Fără un efort considerabil, ni-i putem imagina pe bieții suverani pontifi cu chipurile contorsionate de groază la vederea unui asemenea rătăcit, anticipând teribilele tablouri ale lui Francis Bacon. În fine, în 693, la Conciliul de la Toledo, s-a luat decizia excomunicării celor vinovați de tentativă de suicid. Începând de atunci, lumea creștină europeană avea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
zeci de kilometri e intersectat de oficialitățile ce vin să-l învelească în discursuri pompoase pe defunctul Paraschiv. Cu gândul la tiradele ce urmează a fi susținute, în vidul propriei alcătuiri morale, bravii generali nu văd, pur și simplu, silueta contorsionată de suferință a unei mame care-și poartă copilul mort, într-un maraton al disperării omenești. Când Irina, împreună cu fata ei Sanda, intră în sfârșit în înfricoșătoarea morgă, asistăm la o scenă de o frumusețe insuportabilă. Paginile 499-505 detaliază disecția
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
de decorul de flame nocturne, de cântăreții de flamenco, care mai scapă câteva acorduri din Concierto de Aranjuez, de pictura lui Antonio, undeva între Pollock și Miro, cu tușe largi de culoare pe pânză ca niște marcaje bizare, reflectând firea contorsionată de toreador a hidalgoului al cărui tată este poet, și peste toate umbra misterioasă a Mariei Elena, focoasa catalană care-și scrie cu sânge gelozia. Tot acest talmeș-balmeș erotizat are ceva facil de marfă de pe taraba cu suveniruri spaniole, puțin
Antonio, Elena, Barcelona by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7460_a_8785]
-
nu reușise să-și salveze soția. Iar cumnata zăcea acum acolo, doborâtă de aceeași boală fatală, urlând, speriind îngerii și arhanghelii de la porțile raiului. Dar pământurile soției sale, pământurile familiei Corval? Octávio trecea lupa enormă peste literele ziarului, care se contorsionau în fața bieților săi ochi. Se părea că ziarele nu erau scrise, că nu spuneau nimic, că literele erau acolo doar așa, fără nici o noimă, compacte sau răsucindu-se, în funcție de distanța de la care le privea. Ca și cum ziarele ar fi strigat fără ca
José Viale Moutinho - Casele noi by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7555_a_8880]
-
părinților evocatorului se bucura de un adevărat cult, cutremurul din 1940, care a rămas pentru care copilul era atunci, dus de tatăl său să vadă ceea ce mai rămăsese din blocul Carlton, ca "imaginea unei grămezi de beton și de fiare, contorsionate de sub care se auzeau strigătele de durere ale unor muribunzi", rebeliunea legionară, războiul, printre primele victime ale lui fiind învățătorul de la Breaza și un văr al evocatorului, bombardamentul de la 4 aprilie 1944, cu miile de morți de la Gara de Nord și de pe
Întâmplări cu adevărat importante by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7625_a_8950]
-
în catifeaua neagră ce domină lucrările doamnei Dany Zărnescu. Să ne întoarcem la piesa care mi-a plăcut cel mai mult, dominantă, impunându-se aproape violent, un crucifix așezat pe un perete de apus care ni-l înfățișează pe Iisus contorsionat într-o suferință suplimentară pricinuită de foc, ca și când acesta ar mai fi fost o dată trimis în moarte, într-una mai adâncă, definitivă. Mi-au revenit în minte pasajele unei călătorii trecute, prin Germania, cu locul istoric al Nurnberg-ului, cu catedralele
Inutilele obiecte ale imaginației by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5991_a_7316]
-
îndoielnice de inovare, prin variație și asociere de clișee: „pisici îmbuibate", „butoanele banilor publici". Greu tolerabile sunt alegoriile extinse, cu exces de imagini suprapuse, producând un involuntar efect comic: „a transformat România întreagă în parcul său de distracții, răsucind și contorsionând într-un montagne-russe amețitor legea fundamentală și aruncând în tunelul groazei pe milioanele de cetățeni din această țară". Polifonia caracteristică discursului politic românesc culminează cu un argotism: finalul textului condamnă vehement „continuarea prăduirii națiunii". Termenul prăduire provine din verbul argotic
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
în centrul imaginii. Culorile - amestec de roșu, roz, portocaliu - sunt fabuloase și contribuie la perpetuarea unei atmosfere fluide, de vis... Pictura lui Picasso (1952) nu emană senzualitate, ci violență. Modelul își apucă cu asemenea forță coada, încât întregul trup se contorsionează. O paletă coloristică limitată la variante reci de albastru și formele sculpturale, geometrice îți captează atenția dar nu te îmbie defel să pătrunzi în universul reprezentat. Expoziția include neașteptat de multe mici bronzuri legate de picturi sau grafică, subliniind tendința
Picasso și maeștrii picturii europene by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6051_a_7376]
-
altfel decât celelalte. E un cunoscător desăvârșit al „tehnicii” literare și totuși, încheind de citit cartea, nu mi-am putut reprima senzația că scriitorul face prea puțin cu talentul lui. Prozele sale, precum protagonista povestirii care dă titlul volumului, se contorsionează asupră- și, închizându-se în cerc, cititorul asistând la demonstrația de măiestrie a unui scriitor pentru care actul artistic este suficient sieși. Literatura este frumoasă prin însăși frumusețea ei, pare a spune scriitorul, sacrificând, în cursul demonstrației, epicul și personajele
Literatura, suficientă sieși? by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4852_a_6177]
-
întru totul remarcabil. Cred că între cei doi artiști, dincolo de orice distanță, există un fir nevăzut care le facilitează o bună comunicare. Apreciam atunci, în paginile acestei reviste, descriind un anumit moment al spectacolului că „brațele desfășurate ale actriței se contorsionează cu o forță de expresie ce n-ar putea fi întrecută de cea mai bună dansatoare”. Cuvântul, dansul și, într-un sens și mai larg, mișcarea cu încărcătură expresivă au transmis ideile, într-o manieră încărcată de firesc și simplitate
Oricine poate dansa dacă ascultă melodia cu sufletul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4716_a_6041]
-
întorcîndu-ne, ne regăseam siluetele ghemuite în jurul focurilor pîlpîind tăcut în piața publică: tot ce era aici, se afla și dincolo schimbat într-o oarecare formă. Cine suntem noi, ne întrebam și rămînem cu întrebările în palmele răsfirate peste chipurile noastre contorsionate de teamă. Reclamele luceau stins luminînd capete îngenuncheate ale mulțimii. Îmbrăcați în veșminte strălucitoare, idolii cu picioare de lut își ridicau fața din cenușă. Ne tîram scheunînd ca niște cîini la picioarele lor înfășurate în steaguri fumegînde, uitînd de Dumnezeul
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
îndrăcit, întretăiat de conversații existențialiste; contemplăm eforturile ,primarului Târnăcop", infatigabilul Dem I. Dobrescu, de a face din București o Capitală realmente europeană; și ne uimim de prestidigitațiile lui Arghezi, care ,transformă în literatură tot ce atinge". La autorul cuvintelor potrivite, contorsionate până scot scântei, arta și tehnica nu se mai exclud: sunt fețe ale aceleiași monede, una suportul celeilalte, ambele, expresii ale spiritului creator: ,Scânteia, ca un punct de myosotis, aprinzând amestecul gazos, va determina detunătura în tempo alternativ, calculat, a
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
și un mod de a o scrie. Mai puțin decât oricine uniliniar și previzibil adept al ,subiectului din tactica veche, care se naște ca o artificie, descrie o curbă luminoasă și se stinge" (,Literatura nouă", în ,Cugetul Românesc", 1922), poetul contorsionează expresia și întreprinde veritabile atentate semantice, definindu-se stilistic prin ,felul elaborat al amalgamării" de registre expresive. Prețioase mi se par și observațiile autorului în legătură cu materialitatea, frecvent adusă în discuție, a poeziei argheziene, la nivelul viziunilor desfășurate și al lexicului
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
primului volum) și scriind, fără oscilații majore, foarte bine, tânărul poet botoșănean e pe cale de a deveni, natural, o vedetă. Inteligența cu care-și dispune emoțional fiecare vers, farmecul cu care aranjează toate lucrurile simple fără a le modifica ori contorsiona, respirabilul aer livresc îl fac să poată cuceri firesc și cititori neprevăzuți. De aici excesul ori, mai riguros, nelimitarea. Parcă descinse din arta pop a lui Oldenburg sau George Segal, obiectele - inanimate prin limbaj- capătă o viață poematică. Mult mai
Cântece eXcelente by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11026_a_12351]
-
chip și-n sori s-au strecurat în vâlvătaia ce-a rămas din ceață Când s-au pornit să-și caute aleanul și norii au horit Să prindă-n ochiul veșniciei limpezimea întuneric Picături de tăcere Se preling în brazde Contorsionând peștii la mal Forme sub ape isterice Picături de tăcere Adunate în coș de nuiele Sub copacul aspru al vieții Colțuri de minți viagere Picături de tăcere O problemă de vârstă Insula se tot micșorează Fără somn, îi cercetez malurile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
minute, evenimentele se precipită. Stația spațială pe care se află expediția este înghițită de nori de radiații cosmice, care provoacă modificări genetice membrilor echipajului. La întoarcerea pe Pământ, efectele nu întârzie să se arate. Reed capătă capacitatea de a-și contorsiona corpul, fiind poreclit „Mr. Fantastic”. Sue devine capabilă să se facă invizibilă, de unde porecla de „Femeia Invizibilă”. De asemenea, ea capătă puterea de a crea și dirija câmpuri de forță de mare intensitate. Johnny devine „Torța Umană”, iar Ben se
Agenda2005-41-05-timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/284312_a_285641]
-
îngrozească dacă ar fi pus în situația respectivă cu una de 20. -Șoriceilor sunteți terminați! Repeta la fiece întâlnire în care noi toate ocupăm primele rânduri din sala de amfiteatru. Doamne ce rușine îmi era să mă considere proastă, mă contorsionam mental să-i răspund la orice întrebare cu un coeficient de inteligență mult peste al meu, oare chiar o făceam din strictă admirație profesională?
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE IX de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384978_a_386307]
-
este ceea ce nu puteam defini în ceea ce caut de când am rămas însingurată în a dărui tandrețe și iubire deplină. Dincolo de gesturile obișnuite ale cotidianului, am primit prin băieții mei mirul iubirii fără cuvinte, zâmbetul părului de aur și al trupului contorsionat de dureri, clinchetul de clopoței al inimii curate, atunci când simțea glasul inimii mele, atingerea mângâietoare, liniștitoare. Am primit în toți acei ani, iubirea tăcută, deplină și recunosc cu durere că mi-a lipsit. Simțeam cum seacă izvorul păstrând pânza freatică
INIŢIERE ÎN INEFABIL, CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384328_a_385657]
-
Acasa > Literatura > Proza > GARA SUFLETELOR Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Deziluzii contorsionate de repercursiuni ne invadează involuntar simțurile.Fremătăm...Dar nu e muza niciunei melodii! Constatăm indignați o decență pudică din partea sufletului,care stă consternat,cu priviri de mătase,sub o ploaie ce nu-și mai ridică vălul de pe caldarâmul lui.Și
GARA SUFLETELOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384076_a_385405]
-
secetoasă”, cum e supranumită, este un ținut fascinant: un peisaj ireal pictat în culorile nisipului. Întinderi nesfârșite cu o vegetație joasă, uscată, ard vară de vară, la temperaturi de 50 grade C si chiar mai mult, străjuite de cactuși singuratici, contorsionați în poziții înspăimântător de umane, ciuruiți de păsări care caută în trupul lor umbra, răcoarea și seva de care au nevoie ca să poată supraviețui. Pământ dur și sterp, unde rege incontestabil este scorpionul. Dealuri dantelate, fumurii în praful din zare
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
tâlcul istoriei: Copilul, în ciuda mersului șchiopătat era absolute normal. - Păi de ce dumnezeului merge șchiop, au întrebat părinții disperați? - Simplu: pentru că așa a învățat să meargă de la voi, nu a avut alt model. Sharon mi-a arătat cum merg ai lui contorsionându-se în articulațiile flexibile de yoghin. Incredibil, el nu imită, pur și simplu era cel mai adevărat șchiop analele medicinei. E un tip sensibil și cultivat, mă vizitează des în Kibbutzul unde am închiriată o garsonieră. Mă trezesc cu el
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
stingherit. Ar fi vrut să o întrebe pe Ileana o mulțime de lucruri, însă moșneagul se afla acolo, în spatele lor, auzind tot ce vorbeau. Urcușul devenise mai dificil. Stânci masive se vedeau împrăș tiate printre copacii ale căror trunchiuri crescuseră contorsionate printre ele. Ca să se poată strecura pe acolo, de multe ori erau nevoiți să meargă în șir câte unul. Ileana era în frunte, deschizând drumul. În urma ei venea Toma și Calistrat care încheia coloana. După socoteala inspectorului nu mai aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de noapte. Apoi s-a auzit ceva ca o bătaie slabă de gong și prin fața ochilor i-a trecut ca un fulger, la jumătate de metru distanță, un chip palid și deformat, cu un soi de răutate infinită care Îl contorsionase ca pe o flacăruie În vânt, dar Amory a știut, În acea fracțiune de secundă În care s-a auzit bătaia gongului și ecoul ei grav, că era chipul Dick Dumbrid. Peste câteva minute a sărit În picioare, precepând vag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
acționeze de unul singur. — Și atunci, de ce nu a zis ceva la proces? — I-au pompat ceva ca să-l facă să-și țină gura, i-au amenințat familia. Știi cum e. Nebe păși pe lângă uriașul candelabru din bronz care zăcea contorsionat pe pardoseala murdară de marmură. — Aici. Vreau să-ți arăt ceva. Deschise drumul, conducându-mă în marea Sală a Dietei, unde Germania văzuse ultima dată ceva ce semăna cu democrația. Deasupra noastră se înălța cochilia a ceea ce fusese odată domul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
de piatră răsucit în diagonala suspendată a nefirescului iluzoriu, altoi pe ramurile infinitului, când căderi primordiale conturau pe norii neputințelor fulgerele ultimelor frământări rarefiate, în jocul bezmetic amintind de caligrafia începutului înstrăinat din prima clipă în care universul s-a contorsionat dezacordându-și mădularele întru eternă sau provizorie concepere, care a început din sfârșit pentru a continua spre capătul însângerat al evoluției întipărite în miezul memoriei, când Cuvântul evadând din placenta veșniciei obosite de așteptare s-a preschimbat, explodând ca un
MENIRE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363541_a_364870]