610 matches
-
atrio-ventricular (0,01 m/s în fibrele joncționale, 0,1 m/s în cele nodale; 100 ms întârziere atrioventriculară), 1,5-4 m/s în fibrele Purkinje (maxim 5 m/s; 30 ms întârziere), 0,5 m/s în miocardul ventricular contractil. Pentru comparație menționăm că viteza de propagare a potențialului de acțiune poate fi mai mare de 100 m/s în fibre nervoase groase și este de ordinul câtorva m/s în mușchiul scheletic. Excitația se propagă în ventricule dinspre endocard
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai mică datorită polarizării mai puțin accentuate a plasmalemei în repaus). 12.3.4. Principiile electrocardiografiei Contracția ritmică a atriilor și ventriculelor este deci inițiată de prezența potențialelor de acțiune în plasmalema fibrelor miocardice contractile. După cum am detaliat mai sus, aceste potențiale sunt produse de către generatorul de ritm (pacemaker, reprezentat fiziologic în cadrul cordului uman de celulele P din nodulul sinoatrial) și se autopropagă în membrana sincițiului miocardic. In acest context funcțional, activitatea cardiacă poate fi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
1. Contractilitatea: cuplarea excitație contracție și interacțiunea actină-miozină în cardiomiocite Au fost prezentate mai sus evenimentele electrice la nivel de sarcolemă și în ansamblul sincițiului miocardic. Potențialul de acțiune este condus de-a lungul membranei sincițiului miocardic până la fiecare cardiomiocit contractil, inclusiv la nivelul membranei tubilor în T. In fiecare celulă contracția debutează imediat după apariția potențialului de acțiune și durează până la cca. 50 ms după repolarizarea completă (fig. 39). Inregistrarea simultană a electrocardiogramei și a diverselor mecanograme relevă corespondența temporală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
totală a peretelui, fante parietale largi de 7 nm. Ultimele ramificații arteriale sunt metarteriolele, care împreună cu sfincterul precapilar reprezintă ultimul etaj care asigură distribuția fluxului sanguin și reglarea acesteia; datorită vasomoției circulația prin fiecare capilar este intermitentă. 14.1. Activitatea contractilă a mușchiului neted vascular In celulele musculare netede cuplarea dintre excitație și contracție este asigurată de creșteri ale concentrației citosolice de calciu. Spre deosebire de mușchiul scheletic , agenții contractanți și relaxanți ai mușchiului neted utilizează mecanisme sensibilizante, respectiv desensibilizate ale aparatului contractil
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
contractilă a mușchiului neted vascular In celulele musculare netede cuplarea dintre excitație și contracție este asigurată de creșteri ale concentrației citosolice de calciu. Spre deosebire de mușchiul scheletic , agenții contractanți și relaxanți ai mușchiului neted utilizează mecanisme sensibilizante, respectiv desensibilizate ale aparatului contractil față de calciu. O diferență majoră față de mușchiul striat constă în faptul că, în mușchiul neted interacțiunea actină-miozină este activată de creșterea calciului citosolic printr-un mecanism dependent de filamentele groase. Pentru a interacționa cu actina în mușchiul neted miozina trebuie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mecanismele prin care cGMP promovează relaxarea mușchiului neted sunt încă discutate, linia de acțiune acceptată include activarea PKG și fosforilările prin care aceasta determină scăderea calciului citosolic (prin diminuarea influxului și stimularea extruziei), precum și scăderea sensibilității la calciu a aparatului contractil. Acestea sunt reflectate în ultimă instanță prin scăderea fosforilării lanțului ușor al miozinei, clasic datorită scăderii activității kinazei specifice (MLCK), dar posibil și prin activarea fosfatazei corespunzătoare (MLCP). Printr-un mecanism similar de activare a guanilat ciclazei, cu formare de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
o parte din relaxarea și hiperpolarizarea endotelio-dependentă a mușchiului neted vascular este mediată de prostaciclina de origine endotelială. Prostanoizii vasodilatatori induc relaxare prin stimularea sintezei de cAMP; acesta stimulează extruzia calciului din citosol și scade sensibilitatea la calciu a aparatului contractil. PGI2 determină și activarea canalelor de potasiu dependente de ATP (KATP) din celula musculară netedă, tot prin creșterea cAMP. Atât NO cât și PGI2 sunt agenți capabili să activeze canalele de K+ cu rectificare întârziată (Kdr) din miocitele netede vasculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
metarteriolară este legată de curgerea în ansamblul teritoriului deservit, nefiind niciodată suficient de intensă pentru a opri complet curgerea sângelui în porțiunea respectivă de țesut, pe când vasomoția sfincterului precapilar poate opri complet perfuzia capilarului respectiv. Modificările presiunii transmurale condiționează statusul contractil al vaselor precapilare, astfel perfuzia capilarelor fiind corelată cu fenomenul de autoreglare, mai precis cu mecanismele sale miogene. In sectorul capilar viteza de circulație este redusă (0,5-0,8 mm/s), datorită suprafeței totale de secțiune foarte mari în comparație cu sectoarele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
un timp scurt, favorizând schimburile. Datorită suprafeței toale de secțiune foarte mari, viteza de circulație a sângelui este scăzută. Astfel se asigură o durată mare de contact al sângelui cu celulele endoteliale (~ 3 s), care facilitează schimburile transparietale. Există fibre contractile intracelulare, a căror contracție determină modificarea formei și volumului celulelor endoteliale, dar nu există dovezi privind implicarea acestor fenomene în reglarea fluxului sanguin la nivel capilar, ci doar a permeabilității peretelui capilar. Membrana bazală este o matrice mucopolizaharidică amorfă, ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Hg, atriu 0 mm Hg). Factorii care contribuie la întoarcerea venoasă sau o influențează includ condițiile care determină presiunea sanguină la nivel capilar, adică volemia, debitul cardiac și rezistența periferică. La aceștia se adaugă diverși alți factori: complianța și statusul contractil venos (venoconstricția simpatică scade complianța și crește presiunea venoasă), presiunea hidrostatică și valvele venoase, compresiunea tisulară (contracția mușchiului scheletic), efectul de aspirație al ventriculului drept, pulsațiile arterelor învecinate, modificările presiunii abdominale și toracice (aspirația toracică, determinată de presiunea negativă intratoracică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de capilarele venoase, capilarele limfatice au aspect incipient în fund de sac, au diametru de 20-30 μm, mai mare decât capilarele sanguine, și sunt în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din celule stelate, ce se concentrează către polul vascular al glomerulului. Sunt similare cu celulele numite pericite, care se găsesc în pereții capilarelor din întregul corp. Aceste celule produc matricea mezangială și contribuie la întreținerea membranei filtrante. Celulele mezangiale sunt contractile și joacă un rol în reglarea filtrării glomerulare și de asemeni secretă o serie de substanțe (prostaglandine mai ales), fagocitează complexele imune și sunt o țintă frecventă a proceselor patologice la nivel glomerular. Mezangiul se extinde și extra-glomerular sub forma
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în metabolismul fosfocalcic. La nivel intestinal vitamina stimulează sinteza unei proteine specifice care leagă calciul și-l transportă în celulele epiteliale. La nivelul osului vitamina stimulează sinteza matricei proteice favorizând transformarea preosteoclastilor în osteoclasti, în mușchi intervine în sinteza proteinei contractile și în încorporarea fosfatului anorganic în ATP (influențează practic tonusul muscular și forța de contracție), iar la nivel renal vitamina controlează reabsorbția tubulară proximală a calciului și fosforului. La nivel tegumentar vitamina stimulează creșterea foliculilor pilosi, iar la nivel celular
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
similare (ștergerea sau fuziunea pedicelelor) sunt remarcate în condițiile apariției unei proteinurii. Mezangiul glomerular reprezintă suportul structural pentru capilarele glomerulare și este alcătuit din celulele mezangiale și matricea mezangială. Celulele mezangiale se comportă ca celule musculare netede și prezintă proprietăți contractile, dar și fagocitare. Aparatul juxtaglomerular (AJG; vezi figura 6) este situat la polul vascular al corpusculului Malpighi și este alcătuit din glomus, macula densa și lacis. Aceste structuri sunt în interrelație și asigură reglarea presiunii arteriolare glomerulare. Glomusul este o
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
structură localizată în peretele arteriolei aferente, înaintea diviziunii ei și este reprezentat de celule musculare netede ale mediei, modificate și caracterizate prin: ergastoplasmă abundentă, granule de secreții glicoproteice (precursori de renină), miofilamente, care le dă caracterul de celule glandulare, și contractile (celule mioepitelioide). Glomusul primește numeroase terminații nervoase simpatice. Macula densa este situată la nivelul tubului contort distal, în zona de contact al acestuia cu polul vascular al corpusculului Malpighi. Celulele tubului contort distal de la acest nivel devin mai înalte și
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
mai înguste, cu prelungiri citoplasmatice bazale, care se insinuează între celulele mioepitelioide ale glomusului. Lacisul este reprezentat de mezangiumul extraglomerular, situat între macula densa și cele două arteriole glomerulare. Este constituit din mai multe straturi de celule mezangiale, cu proprietăți contractile. Figura 6. Aparatul juxtaglomerular Rolul AJG este de a corecta o eventuală diminuare a presiunii arteriolare. Detectarea unei scăderi a presiunii arteriolare se face la nivelul baroreceptorilor (celulele glomusului arteriolei aferente). Chemoreceptorii (celulele maculei densa a TCD) detectează variațiile volumului
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
e) tipul V - lent și precis, predilecție pentru „buna formă” a literelor, grijă pentru organizarea paginii (Păunescu, Mușu, 1990). DISKINEZIE (< fr. dyskinésie, cf. gr. dys - dificil, kinesis - mișcare; engl. dyskinesia) - Perturbare a proceselor de reglare a activității motoare a organelor contractile, mișcări involuntare la nivelul membrelor sau feței, cum ar fi: coreea, distonia și alte mișcări care apar adeseori ca efect al folosirii unor substanțe medicamentoase; se referă mai ales la mișcările anormale involuntare cu caracter ritmic și adeseori progresiv. Diskinezia
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
particulară se acordă cicatricelor, care trebuie să fie cât mai suple; conservarea unor amplitudini de mișcare în limite normale la toate articulațiile, înțelegând prin aceasta și profilaxia dezvoltării retracțiilor capsulo-ligamentare; asigurarea unei bune troficități musculare și împiedicarea transformării țesutului muscular contractil în țesut fibros inextensibil; conservarea tonusului muscular și a forței de contracție în grupele musculare antagoniste, fără a crea dezechilibre suplimentare între grupele musculare agoniste/antagoniste ce ar putea duce la retracții musculo-tendinoase, surse de atitudine vicioasă; profilaxia sindromului algoneurodistrofic
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Stimularea mecanică și termică rece a pielii ce acoperă mușchii scheletici duce la activarea aferențelor gamma ce inervează receptorii pentru întinderea musculară din acești mușchi, care vor regla activitatea fusurilor neuromusculare în așa fel încât va crește tonusul, precum și răspunsul contractil la întindere. Tehnicile specifice de stimulare utilizate în recuperarea neuromotoare influențează reactivitatea neuromusculară a bolnavului printr-o dublă acțiune: negativă și pozitivă. Tehnicile de influențare negativă sunt acele tehnici pe care kinetoterapeutul le folosește în încercarea de a bloca sau
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
chiar 6,0 (Saltin, 1987, citat de Apostol, 1998), consecință a acumulării în exces a ionilor de hidrogen. La rândul său, acidoza va determina, pe de o parte, scăderea activității enzimelor glicolitice, iar pe de altă parte scăderea afinității proteinelor contractile pentru Ca2+ (Hermansen și Hill, citat de Apostol, 1998). Dacă în prima situație efectul imediat constă în limitarea producerii ATP-ului, în cea de-a doua rezultatul este reducerea interacțiunii dintre actină și miozină. Concluzionând, principalii factorii limitativi cunoscuți ai
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
capacitatea mușchiului de a răspunde la un stimul prin contracție musculară. Forța de contracție depinde de următorii factori (Demeter, 1981): -activarea unui număr cât mai mare de unități motorii; -frecvența mare a impulsurilor nervoase eferente; -sincronizarea unităților motorii angrenate; -potențialul contractil al mușchilor activați. În urma eforturilor maximale și submaximale, ca manifestare imediată apare și diminuarea forței de contracție. Aceasta se datorează mai multor factori, dintre care amintim: -acumularea la nivelul fibrei musculare a produșilor de catabolism (acid lactic, piruvic), care conduc
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
realizează prin creșterea frecvenței contracțiilor cardiace, iar pentru a corecta scăderea forței de contracție miocardul se hipetrofiaza, reușind să expulzeze un volum sistolic suficient. Aceasta compensare este însă de scurtă durată, deoarece după un anumit grad de hipertrofie miocardica, forța contractila scade, conform legii lui Frank-Starling. Cardiomiopatiile pot fi de tip hipertrofic, restrictiv, dilatativ, peripartum, cu determinism genetic sau consecința alcoolismului, bolilor infecțioase, terapiei cu citostatice, unor boli neuromusculare ori a diabetului zaharat. Cardiopatiile pot fi cauză de moarte subită; există
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
forței de contracție, implicit insuficiență ventriculară dreaptă. Cardiomiopatia dilatativă este cea mai des întâlnită formă de cardiomiopatie. Cauza producerii afecțiunii este ateroscleroza coronariană, dar a fost pus în evidență și un determinism genetic. Miocardul hipoperfuzat nu poate dezvolta o forță contractila adecvată care să contracareze presiunea intracardiacă din timpul sistolei și ca urmare se dilată (are loc expansiunea camerelor inimii). Aritmiile cardiace pot induce scaderea debitului cardiac dar relația poate fi și reciprocă, în sensul că o cardiomiopatie poate fi cauza
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
În cazul leziunilor bilaterale se pot întâlni și paraplegii sau tetraplegii. Evoluția este de la paralizie flască la forma spastică cu reflexele osteo-tendinoase exagerate, explicația constând în faptul că motoneuronii spinali, nemaifiind controlați prin căile piramidale, ajung să descarce spontan impulsuri contractile. Lezarea căilor extrapiramidale sau a nucleilor lor de origine are drept consecință instalarea unui tip sau altul de sindrom extrapiramidal. Astfel, sindromul parkinsonian (numit și sindrom de paleostriat) are etilogie degenerativă, fiind produs prin distrugerea lentă și progresivă a neuronilor
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
agoniști și antagoniști), sau modificărilor de flexibilitate musculară și sensibilitate proprioceptivă. Capacitatea motrică este afectată de oboseala mușchilor striați sau a sistemului nervos central; nu se poate vorbi de oboseala nervilor periferici, aceștia având doar rol de transmitere a impulsurilor contractile. Oboseala musculară este produsă de factori locali și modificări ale funcționalității sistemului nervos central, care se intercondiționează reciproc. Hipoxia și acumularea produșilor de catabolism, atât la nivelul mușchilor cât și în întregul organism, provoacă dureri musculare dar și generalizate, difuze
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]