85 matches
-
atât creștin] (toți suntem copiii lui Dumnezeu), cât și laic] (utilitarismul furnizeaz] o interpretare necontractualist], proprie a imperativului de a-i gândi pe toți în mod egal; vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal” pentru o alt] intepretare necontractualist]). Spre deosebire de versiunea hobbesian], contractualismul kantian include aceste elemente de bâz] ale înțelegerii morale contemporane. Nu este clar ins] dac] instrumentul contractului ap]r] sau contribuie la dezvoltarea acestor teorii. În viziunea lui Rawls, contractanții imparțiali vor c]dea de acord asupra împ]rțirii egale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
agentului. Așa cum am v]zut, aceast] concepție asupra imparțialit]ții a fost preluat] în multe teorii etice necontractualiste, f]r] a fi nevoie de instrumente speciale pentru a o exprimă. Într-adev]r, exist] un soi de perversitate ciudat] în folosirea contractualismului kantian pentru a exprima ideea egalit]ții morale. Conceptul v]lului ignorantei încearc] s] evidențieze ideea c] ceilalți conteaz] pentru ei înșiși, nu numai ca parte a propriului nostru bine. Acest lucru este f]cut ins] impunând o perspectiv] din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a angajamentelor morale care o preced]. Poate fi, de asemenea, dup] cum spune Whewell, „o form] convenabil] de exprimare a Adev]rurilor Morale” (1845, p. 218), dar nu ap]r] și nici nu genereaz] aceste adev]ruri. Evaluarea ultim] a contractualismului kantian depinde deci de angajamentul fâț] de idealul egalit]ții morale și de obligația natural] care îl determin]. Pentru hobbesieni, aceste idealuri nu au nici un fundament. Contractualismul kantian pretinde c] exprim] Adev]rurile Morale în timp ce hobbesianismul le neag] existența. A
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu ap]r] și nici nu genereaz] aceste adev]ruri. Evaluarea ultim] a contractualismului kantian depinde deci de angajamentul fâț] de idealul egalit]ții morale și de obligația natural] care îl determin]. Pentru hobbesieni, aceste idealuri nu au nici un fundament. Contractualismul kantian pretinde c] exprim] Adev]rurile Morale în timp ce hobbesianismul le neag] existența. A vorbi despre obligații morale naturale este destul de ciudat din moment ce aceste presupuse valori morale nu sunt vizibile și nici testabile. Nu exist] nici un fel de egalitate moral] natural
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceste presupuse valori morale nu sunt vizibile și nici testabile. Nu exist] nici un fel de egalitate moral] natural] care s] fundamenteze (în)egalitatea fizic] natural]; în consecinț], nici kantianismul nu are nici un fundament. Aceast] obiecție explic] în mare parte atractivitatea contractualismului hobbesian, deoarece pare s] ofere un r]spuns acceptabil scepticului moral (deși face acest lucru sacrificând pretenția la statutul de moral] real]). Totuși, contractualismul kantian nu este mai vulnerabil la aceast] acuz] decât orice alt] teorie moral]. Kantienii folosesc o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
natural]; în consecinț], nici kantianismul nu are nici un fundament. Aceast] obiecție explic] în mare parte atractivitatea contractualismului hobbesian, deoarece pare s] ofere un r]spuns acceptabil scepticului moral (deși face acest lucru sacrificând pretenția la statutul de moral] real]). Totuși, contractualismul kantian nu este mai vulnerabil la aceast] acuz] decât orice alt] teorie moral]. Kantienii folosesc o abordare particular] de determinare a principiilor morale, dar aproape toate filosofiile tradiționale occidentale împ]rt]șesc asumpția potrivit c]reia exist] principii care genereaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o acțiune este satisfacerea unei dorințe proprii. Dac] acțiunile morale nu îndeplinesc acest criteriu, atunci nu am nici un motiv s] întreprind astfel de acțiuni. Aceast] teorie a raționalit]ții se poate dovedi adev]rât] chiar dac] exist] norme morale obiective. Contractualismul kantian poate oferi o teorie adev]rât] a moralei, fiind în același timp singură perspectiv] intelectual] care nu are nici un efect motivațional. Din contr], teoriile de inspirație hobbesian] ofer] agentului un motiv suficient de puternic pentru a-i p]să
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
London: MacMillan, 1986) Pateman, C.: The Sexual Contract (Oxford Polity Press, 1988) Riley, P.: Will and Political Legimacy: A Critical Exposition of Social Contract Theory în Hobbes, Locke, Rousseau, Kant and Hegel (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1982) Scanlon, T.M.: „Contractualism and utilitarism”, Utilitaristsim and Beyond, ed. A. Sen and B. Williams (Cambridge; Cambridge University Press, 1982) Vallentyne, P., Contract arianism and Rațional Choice: Essays on Gauthier (New York: Cambridge University Press, 1990) 16 Egoismul Kurt Baier i. Introducere S-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
legea este produsul voinței libere; promovarea noțiunii de drept subiectiv, de drept văzut ca o „calitate morală legată de o persoană, În virtutea căreia aceasta poate În mod legitim să aibă sau să facă anumite lucruri” (Grotius, 1984, p. 41). Ingredientele contractualismului modern au fost deci reunite: starea naturală, dreptul natural, contractul propriu-zis și raționalismul (Haarscher, 1987, p. 12). Ordinea prezentării acestora nu este lipsită de importanță. Ficțiunea stării naturale implică supoziția că, „natural”, oamenii sunt liberi și egali, egali În măsura În care sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai mult decît pe intuiții, iar dialogurile sfîrșesc prin "trecerea la acțiune", nu la contemplare pasivă și dezangajată. Comunicarea este concisă, operațională, eficientă și îndeamnă la acțiuni concrete, performante. Cuvintele sînt folosite cu precizie semantică, deseori în sensul lor literal. Contractualismul e puternic ancorat în orice strategie relațională și este rezultatul unor negocieri care degajă o soluție comună, depășind interesele private. Pînă și formulările documentelor oficiale sînt mai clare și mai precise. Cunoașterea în culturile slab dependente de context este transferabilă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a judeca semenii și de a le pune etichete negative, într-o continuă încercare de ierarhizare (de regulă prin situarea noastră în vârful ierarhiei)? * Trecerea la logica de tip contractualist a determinat nașterea politicului în sens tare. Oare nu cumva contractualismul constituie doar una din formele de discurs (una de succes, după cum ne arată Istoria) menite să mascheze dorința de putere a unui nou grup social, legitimându-i accesul la conducere? * Gândind din perspectiva conceptului de memă (exemplu: melodii, idei, povești
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
că actuala generație consumă, dar are grijă să lase resurse suficiente și pentru generațiile viitoare"31. Aceste considerații "nu sunt în totalitate în contradicție cu teoriile liberale ale dreptății, dacă ținem cont de faptul că punctul de plecare îl constituie contractualismul lui John Locke, în viziunea căruia una din limitele legitime ale proprietății este condiția de a ne însuși din proprietatea comună doar atât cât să nu prejudiciem accesul celorlalți la ea"32. Perspectiva intergenerațională este criticată în egală măsură și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
agenții morali nu decid sub vălul de ignoranță postulat de Rawls, ci mai degrabă în cunoștință de cauză a situației lor, a intereselor și a ceea ce este bine pentru ei, precum și a consecințelor viitoare ale regulilor pe care le aleg. "Contractualismul oferă o descriere exactă a motivației morale așa cum mulți dintre noi o trăiesc în experiență"40. Bibliografie Barry, Brian, A Treatise on Social Justice: Volume II: Justice as Impartiality, Clarendon Press, Oxford, 1995. , "Sustainable and Intergenerational Justice", în Fairness and
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și Cambridge (MA), 1993. Goodman, Nelson, Fact, Fiction and Forecast, Harvard University Press, Cambridge (MA), 1955. Harman, Gilbert și Sanjeev R. Kulkarni, "The problem of Induction", în Philosophy and Phenomenological Research, vol. 72, nr. 3, 2006, pp. 559-575. Marga, Andrei, Contractualismul lui John Rawls, http: //andreimarga.eu/contractualismul-lui-john-rawls-2/ 7 iunie 2014, accesat 2 aprilie 2015. Pârvu, Ilie, Introducere în epistemologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Quine, Willard Van Orman, "Two Dogmas of Empiricism", în The Philosophical Review, vol. 60, nr.
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Rawls are în vedere acele judecăți în care "capacitățile noastre morale sunt susceptibile de a fi exprimate fără nicio distorsiune". Rawls, A Theory of Justice, p. 47 [trad. n.]. Pentru traducerea sintagmei am recurs la soluția propusă de Andrei Marga (Contractualismul lui John Rawls, URL: http://andreimarga.eu/contractualismul-lui-john-rawls-2/ 7 iunie 2014, accesat la 2 aprilie 2015). În acest articol voi pune sintagma "judecată avută în vedere/ judecăți avute în vedere" între ghilimele pentru a evidenția faptul că o utilizez cu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
baze le vor pune gânditorii moderni, în special cei din spațiul anglo-saxon, nu existase niciodată, ci urma să se realizeze: cu starea naturală a lui Grotius, cu individul lui Hobbes, cu proprietatea și munca lui Locke, cu voluntarismul acestora, cu contractualismul lor, cu dreptatea definită ca respectare a înțelegerii, cu libertatea ca lege naturală, cu separația puterilor în stat ș.a.m.d. Pe acest fundament teoretic vor apărea meditațiile gânditorilor secolului al XVIII-lea și se vor produce și evenimentele ce
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și alți clerici își trag puterea de la suveran are drept corolar teza că tot ce poate face un cleric poate face și suveranul"65. Contestarea independenței religioase a clerului merge, la Hobbes, până la controlul interpretării Bibliei de către autoritatea civilă. Materialismul, contractualismul și anticlericalismul i-au adus lui Hobbes o serie de critici serioase atât din tabăra regalistă și anglicană (ar fi de notat criticile aduse de Filmer și de episcopul Bramhall), cât și din tabăra parlamentară și puritană (în special republicanii
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
trebuie să distingem aici între liberalismul contractualist clasic și neoliberalismul actual care ocultează aspectul dreptului natural. Considerațiile ecologiștilor "nu sunt întru totul în contradicție cu teoriile liberale ale dreptății, dacă ținem cont de faptul că ele își găsesc justificarea în contractualismul lui John Locke. Conform concepției acestuia, una dintre limitele legitime ce pot fi impuse proprietății este condiția însușirii din proprietatea comună a unei părți, astfel încât să nu fie împiedicat accesul celorlalți la ea". Daniela Sorea și Gabriela Rățulea, "Ecological Justice
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de la obraz: Daține statul înapoi!” și ideile (mentalitățile). Țara, oamenii, ideile, toate sunt cuprinse în faldurile ordonatoare ale nevoii de etică. Ce fel de etică? O etică raționalistă în orice caz, cu toate nuanțele ei, de la utilitarism la deontologie, de la contractualism la etica drepturilor. O etică în care se pune problema mai multor tipuri de dreptate. Cum este țara în care trăiește Mihaela Miroiu? Cum sunt oamenii acestei țări? Aproape toți săraci: „cei relativi săraci care au mijloace de supraviețuire dar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dăuna entităților din mediul natural care își urmăresc binele propriu; 2) a nu interveni în viața organismelor vii, adică a lăsa natura să-și urmeze cursul. Aceste două reguli negative sunt valabile pentru agenții morali, ceea ce înseamnă că ele resping contractualismul clasic bazat pe reciprocitate. Pe de altă parte, cele două reguli duc la consecința că agentul moral nu are obligația de a interveni pentru a corecta efectele distructive ale proceselor naturale. Suferința, degradarea și moartea sunt aspecte ale vieții. Celelalte
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ar reuși acest lucru 235. După Scruton, este lipsită de sens încercarea de a include în rețeaua drepturilor și obligațiilor alte ființe decât oamenii. Numai oamenii sunt ființe morale și ca ființe morale au datorii față de ființele non-morale236. În fine, contractualismul este cea mai acceptabilă teorie morală, ceea ce înseamnă că animalele nu pot avea un statut moral de vreme ce ele nu pot intra ca părți într-un contract 237. Asupra acestui aspect al contractualisnului voi reveni atunci când voi discuta despre situații specifice
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pot avea un statut moral de vreme ce ele nu pot intra ca părți într-un contract 237. Asupra acestui aspect al contractualisnului voi reveni atunci când voi discuta despre situații specifice, așa cum ar fi cazul obligațiilor față de generațiile viitoare, caz în care contractualismul pare în dificultate, deși nu este vorba despre alte ființe decât oamenii. 2.6. Drepturile animalelor versus etica holistă a mediului Am afirmat mai sus că dezbaterea din etica mediului duce la conturarea a două grupări teoretice care se recunosc
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Earth, Cambridge University Press, Cambridge, 1988. Sarkar, Saral, Eco-socialism or eco-capitalism? A critical analyses of humanity's fundamental choices, Zed Books, Londra, 1999. Sarkar, Sahotra, Biodiversity and Environmental Philosophy. An Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, New York, 2005. Scanlon, T. M., "Contractualism and Utilitarianism", în Amartya Sen, Bernard Williams (eds.), Utilitarianism and Beyond, Cambridge University Press, Cambridge, 1977, pp. 103-128. Scherer, D. (ed.), Upstream Downstream - Issues in Environmental Ethics, Temple University Press, Philadelphia, PA, 1990. Schulman, Joseph Neil, "The Illogic of Animal
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
se poate discuta despre condițiile în care acceptăm noul și revizuirea unei tradiții, a unui mod de viață. Tema are relevanță pentru etica mediului în măsura în care însemnătatea morală a strămoșilor obligă la continuarea unui mod de viață. 41 T. M. Scanlon, "Contractualism and Utilitarianism", în Amartya Sen, Bernard Williams (eds.), Utilitarianism and Beyond, Cambridge University Press, Cambridge, 1977, pp. 103-128. 42 Robin Attfield, A Theory of Value and Obligation, Croom Helm, Londra, New York, Sydney, 1987, p. 15. 43 Pentru susținerea filosofică a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
social?, de a deveni o �adev?raț?� ?tiin?? �n sensul experimental al termenului [Besnard ?.a., 1981], un obiectiv care nu va fi uitat, dac? ne g�ndim c?, l?s�nd naturalismul la o parte, el va lumină demersul durkheimian. Contractualismul Organicismul, rev?zut de c?tre Espinas, nu este singura teorie care cunoa?te un anumit succes �n Fran?a, mai ales �n mediile republicane, care se �ntrebau, �n ace?ți ani delica?i pentru regim, asupra fundamentelor reale ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]