187 matches
-
Paradigma conflictului și contractul social actual " Iată specia umană împărțită în turme de vite, fiecare avându-și șeful său, care o păstorește pentru a o mânca." ( Gânditorul contractualist Jean-Jacques Rousseau, ironic la adresa concepției privind legitimitatea puterii absolutiste susținute de gânditorul contractualist Thomas Hobbes. Contractul social, cap. II.) Este bine știut că, încă de la începuturile reflexiei umane, s-a ridicat problema originii societății privite atât ca organizare "gregară", cât și ca organizare politică. Potrivit întrebării fundamentale în acest sens, ne putem îndoi
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
formelor celor mai adecvate de organizare socială și politică, viitorului societății umane nu fac decât să reia teme izvorâte încă din gândirea antică și continuate sub diferite forme până în zilele noastre. Cele mai coerente modele de societăți imaginate înainte de "marii contractualiști" sunt, probabil, cele ale "cetăților ideale". Reprezentanți de marcă în acest sens sunt, firește, Platon (c.428-c.348 a.Chr.) cu a sa Republica; sau promotorii "socialismului utopic", cum ar fi Thomas Morus (More) (1478-1535) în Utopia (1516), Tommaso Campanella
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
degrabă îl cercetăm uneori cu uimire decât îl stăpânim cu superioritate. Pe de altă parte, puterea noastră explicativă fiind limitată, controversele (dar și variate răspunsuri) nu încetează să apară. În acest context, formulez următoarea ipoteză de lucru: dacă fundamentele gândirii contractualiste clasice sunt pe cale de transformare, atunci societatea postindustrială în special, societatea occidentală contemporană tinde să absoarbă aceste alterări, prin filtrul gândirii paradigmatice conflictualiste; astfel, societatea tinde să devină izomodernă. Pentru început, voi face o scurtă incursiune în teoria contractului social
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și raționale ale indivizilor; altfel spus, teoria contractului social presupune "participarea" benevolă a indivizilor înzestrați cu raționalitate și care cad de acord să delege o parte din libertatea lor pentru a trăi în societate. Apoi, în opinia majorității exegeților, autorii contractualiști nu consideră contractul social ca fiind real, ci acesta reprezintă un construct teoretic privind o stare ipotetică, necesar pentru explicarea funcționării societății (deși exegeze pretențioase ale unora dintre textele autorilor clasici susțin că s-ar putea ca aceștia să fi
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
funcționării societății (deși exegeze pretențioase ale unora dintre textele autorilor clasici susțin că s-ar putea ca aceștia să fi crezut de fapt în existența istorică a unui pact social). Nu în ultimul rând, este necesar să plasăm elaborarea lucrărilor contractualiste fundamentale în contextul istoric în care au apărut. Acestea sunt formulate pe fundalul renascentist care prefigurează apariția Iluminismului. În particular, nu trebuie să ignorăm și interesele de susținere politică a sistemelor tradiționale sau, dimpotrivă, aflate pe cale de constituire. Astfel, Hobbes
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
trebuie să definim o stare precontractuală. Cum erau (a se citi "cum ar fi") indivizii în starea lor naturală, presocială? Și care sunt motivele pentru care decid să se constituie în societate mai degrabă decât să își păstreze libertatea deplină? Contractualiștii clasici numesc epoca precontractuală "stare naturală" (engl. "state of nature"; fr. "état de nature"). O abordare contractualistă timpurie îi aparține lui Hobbes, pentru care natura umană este esențialmente conflictuală. "Omul este lup pentru om" (homo homini lupus) sau "război al
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
lor naturală, presocială? Și care sunt motivele pentru care decid să se constituie în societate mai degrabă decât să își păstreze libertatea deplină? Contractualiștii clasici numesc epoca precontractuală "stare naturală" (engl. "state of nature"; fr. "état de nature"). O abordare contractualistă timpurie îi aparține lui Hobbes, pentru care natura umană este esențialmente conflictuală. "Omul este lup pentru om" (homo homini lupus) sau "război al tuturor contra tuturor" (bellum omnium contra omnes) sunt expresii celebre prin care autorul descrie starea naturală. Ce
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
iar eu pot să-l constrâng fie să treacă împreună cu mine la o situație comunitar-legală, fie să se retragă din vecinătatea mea." (id., p. 394, n. sub.). Pe fondul dificultăților ridicate de aplicabilitatea funcțională a principiilor democratice enunțate de marii contractualiști clasici, în secolul al XX-lea s-a încercat reformularea teoriei contractului social. Aceste dificultăți constau, printre altele, în apariția, între timp, a unor societăți socialiste (comuniste) care păreau să amenințe ideologic democrațiile de tip occidental, dar și în transformările
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ordonate în așa fel încât: a) contractanții să se aștepte rațional ca acestea să fie în avantajul tuturor; și b) ca acestea să fie asociate cu poziții și roluri accesibile tuturor (id., p. 60). Ca element de continuitate cu principiile contractualiștilor clasici, nu putem să nu scoatem în evidență și faptul că, potrivit lui Rawls, o societate în care să funcționeze principiile dreptății (enunțate) nu va putea fi decât o democrație constituțională (id., p. 195). 5.2. Paradigma conflictului social Conflictul reprezintă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
pierderea identității individuale a proprietarilor de drepturi de autor și prin generarea de situații conflictuale specifice. Dreptul la egalitate Forme noi ale egalitarismului clasic nu încetează să apară: * Egalitatea de șanse este una dintre acestea. Relevantă este, spre exemplu, teoria contractualistă a lui John Rawls, conform căreia dreptatea trebuie definită ca echitate: inegalitățile sunt acceptabile numai în anumite condiții bine stabilite. * Legislația antimonopol și politicile în acest sens reprezintă un alt vector al dreptului la egalitate. Forme specifice pentru apărarea acestui
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
coexista unitar decât prin rearanjarea distributivă a potențialelor conflictuale între indivizi, grupuri și unități statale sau naționale. Într-un contract social abstract, primul principiu de dominație ar trebui să fie tocmai acela al redistribuirii potențialelor conflictuale. Ca urmare, numai umanismul contractualist ar putea, paradoxal, conduce către coeziune între păturile sociale. Societatea bine-reordonată prezintă o singură caracteristică esențială suplimentară față de societatea bine-ordonată. În timp ce societatea bine-ordonată presupune suprimarea conflictului, prin sublimarea acestuia în cadrul unui contract social, cea bine-reordonată presupune redistribuirea conflictului social "global
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
redeschiderea către cunoaștere reprezintă reîntoarceri la idealurile iluministe ale modernității timpurii care au creat din fracturări naționale state-națiune dar nu și imperii ideologice (precum ideologiile postmoderne ale secolului trecut) și care recuperează valorile tradiționale ale drepturilor omului. La fel, spiritualitatea contractualistă a Iluminismului și axiologia acestuia sunt recuperate, prin sublimare, sub forma atractorului social izomodern. În fine, la nivel comunicațional, interesul modernității inițiatoare pentru diseminarea fractală a informației (mai ales sub aspectul "procesului cooperant Gutenberg") este în epoca actuală recuperat, mai
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
epoci prin contrast formal cu postmodernitatea relativizantă. Noua paradigmă a modernismului, potrivit grilei metodologice a complexității, este reliefată în tabelul următor: Modernitate inițiatoare versus izomodernitate redempțională Periodizarea modernității Caracte ristici ale etapelor epocii moderne; restructurări morfogenetice izomoderne Modernitatea inițiatoare. Iluminismul contractualist (sec. XVIII-XIX) Postmodernitate. Relativism axiologic. Paradigme conflictualiste (sec. XX) Izomodernitate redempțională. Paradigme postconflictualiste. (prezentul postindustrial) Spațiu social privat Segmentarea comunității tradiționale Integrarea individului în statul-națiune autoritarian Convergența prin atractori locali-regionali-globali. Reîncapsulare în hiperrealitatea ciberspațiului Spațiu social public Implementarea drepturilor fundamentale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
este interpretat ca o expresie a solitudinii intelectuale, din moment ce gânditorul își exprimă credința de a nu-și putea împărtăși convingerile cu ceilalți și refuză, ca atare, orice formă de cooperare 319. În fine, și individualismul politic, așa cum apare în gândirea contractualistă, și mai ales în gândirea lui Hobbes, nu este altceva decât o expresie a solitudinii naturale a omului, întrucât fiecare individ este, din natură, izolat 320. O asemenea imagine asupra individualismului ne arată că acesta este un produs secundar al
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
timp în care echilibra diferențialul puterii pentru români. Marii perdanți ai acestei afaceri ecleziale cu masive ramificații politice erau, neîndoielnic, "națiunile politice" consacrate de sistemul Unio Trium Nationum. Termenii contractului (căci despre așa ceva a fost vorba, în acest caz limbajul contractualist pierzându-și valențele metaforice), consfințiți imperial prin cele două diplome leopoldine ale unirii, statuau conferirea de drepturi uniților echivalente celor de care beneficiau catolicii în "Statul" cărora erau acum asimilați. Prin primirea unirii, conștiința de neam a românilor transilvăneni a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a justifica etica. Dar o dată abandonată metafizica kantiană a Eu-lui, nu mai rămâne nimic în argumentul acestuia care să impună principiile liberale drept singurele potrivite pentru ființele umane". În fine, cea de a treia linie de gândire ține de doctrina contractualistă, care se află, de asemenea, într-o relație directă cu cea a drepturilor naturale, având drept concept central contractul social. Așa cum am amintit deja, această idee reprezintă a doua mare invenție fondatoare a liberalismului, pe lângă cea a stării de natură
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
întruchipa rezultatul relațiilor voluntare dintre agenții morali independenți cu urm]torul corolar atât de caracteristic teoriilor moderne ale drepturilor: importantă moral] a individualit]ții. Succesul acestei concepții asupra relațiilor sociale poate fi evaluat prin importantă teoriilor care o includ: teoriile contractualiste ale legitimit]ții politice, teoriile morale consensualiste și, mai ales, teoriile alegerii raționale. Aceste teorii bazate pe drepturi au ins] un punct slab tocmai acolo unde secularismul lui Grotius se dovedea și el problematic: ele par incapabile s] ofere o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Press, 1982). 15 Tradiția contractului social WILL KYMLICKA Orice teorie moral] trebuie s] r]spund] urm]toarelor întreb]ri: care sunt cerințele moralei pentru individ și de ce ar trebui s] ne supunem acestor cerințe? Marea parte din atracția abord]rii contractualiste în etic] se datoreaz] r]spunsurilor simple pe care această pare s] le ofere: cerințele moralei se stabilesc pe baza unor contracte pe care indivizii le încheie în scopul reglement]rii interacțiunilor sociale și trebuie s] ne supunem lor deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lor deoarece am fost de acord cu ele. Ce ar putea fi mai simplu? Aparentă simplitate a abord]rii este totuși înșel]toare, deoarece ea cuprinde teorii diferite care ofer] explicații divergențe pentru conținutul și forță normativ] a „contractului”. Morală contractualist] ne cere s] „ne al]tur]m celorlalți pentru a acționa în moduri pe care fiecare, împreun] cu ceilalți, le putem accepta drept standard moral comun” (Diggs, 1982, p. 104). Dac] nu oper]m ins] cu o definiție a contractului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moduri pe care fiecare, împreun] cu ceilalți, le putem accepta drept standard moral comun” (Diggs, 1982, p. 104). Dac] nu oper]m ins] cu o definiție a contractului liber și rațional, atunci aproape orice teorie poate fi descris] ca fiind contractualist], de vreme ce aproape orice teorie pretinde c] ofer] un standard moral comun pe care indivizii îl pot adopta în mod liber și rațional. A pleda pentru o teorie înseamn] a ar]ta c] cerințele sale sunt rezonabile și c] oamenii ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îl pot adopta în mod liber și rațional. A pleda pentru o teorie înseamn] a ar]ta c] cerințele sale sunt rezonabile și c] oamenii ar trebui s] le accepte în mod voluntar. Dac] dorim s] stabilim limite pentru etică contractualist], trebuie s] limit]m tipurile motivelor la care se face apel în crearea contractului și tipurile de condiții în care aceasta apare. Dar ce tip de motive și condiții fac dintr-o teorie moral] una contractualist] în mod evident? Voi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stabilim limite pentru etică contractualist], trebuie s] limit]m tipurile motivelor la care se face apel în crearea contractului și tipurile de condiții în care aceasta apare. Dar ce tip de motive și condiții fac dintr-o teorie moral] una contractualist] în mod evident? Voi aborda aceast] chestiune din punct de vedere istoric pentru a vedea unde și de ce a ap]rut o tradiție contractualist]. i. Scurt istoric Deși abordarea contractualist] în etic] își are r]d]cinile în Antichitatea greac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care aceasta apare. Dar ce tip de motive și condiții fac dintr-o teorie moral] una contractualist] în mod evident? Voi aborda aceast] chestiune din punct de vedere istoric pentru a vedea unde și de ce a ap]rut o tradiție contractualist]. i. Scurt istoric Deși abordarea contractualist] în etic] își are r]d]cinile în Antichitatea greac], ea a început s] capete vizibilitate în timpul Iluminismului. În sistemele teleologice și religioase care au dominat gândirea preiluminist], s-a considerat c] obligațiile morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de motive și condiții fac dintr-o teorie moral] una contractualist] în mod evident? Voi aborda aceast] chestiune din punct de vedere istoric pentru a vedea unde și de ce a ap]rut o tradiție contractualist]. i. Scurt istoric Deși abordarea contractualist] în etic] își are r]d]cinile în Antichitatea greac], ea a început s] capete vizibilitate în timpul Iluminismului. În sistemele teleologice și religioase care au dominat gândirea preiluminist], s-a considerat c] obligațiile morale își au sursă în ordinea natural
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
social, legitimarea obligației politice se face prin determinarea tipului de contract asupra înființ]rii autorit]ții politice la care ar ajunge indivizii din starea de natur]. Termenii contractului vor stabili obligațiile guvern]mântului și ale cet]țenilor. Dar, desi teoreticienii contractualiști au legitimat obligația politic] prin promisiunea contractual], abordarea lor se încadra de fapt într-o teorie moral] necontractualist]. Ideea contractului social a fost utilizat] pentru a-i constrânge pe conduc]torii politici, dar conținutul și forță justificativ] a acestui contract
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]