81 matches
-
pe care-o demonstrase în tren, ca și cum ariditatea fundamentală a așezării sudice ar fi paralizat organul producător de sunete, așa cum rănile de război au provocat paralizia lui Donald Mahon. Simțind că alunecă într-un teritoriu al negativității pure, apăsătoare, Faulkner contrapunctează frecvent, apelând la faconda ironică și la ŕ part-eul jovial, în spectaculoase schimburi de replici, ca în piesele decadent-sarcastice ale lui Oscar Wilde: "Jones rămase într-o tăcere sumbră, învârtind un pahar între degete. În cele din urmă, ea se
Primul Faulkner (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6818_a_8143]
-
funcția regeneratoare a inelelor din care sunt alcătuiți viermii. Figuri geometrice diverse - hexagoane, pătrate, cercuri, dreptunghiuri suprapuse simetric, ramificate sau pulsatorii, linii, puncte sau rețele de linii, asemănătoare cu stringurile, generatoare ale materiei în Univers - s-au perindat pe ecran, contrapunctând varietatea coloristic-expresivă a traseelor vocale. Șirul imaginilor s-a încheiat cu proiecția astrului solar, incandescent, eruptiv, pe un fond negru, neliniștitor. Dar, optimismul lui Henry Vega, care preconiza un „viitor fantastic” omenirii, l-a determinat să înfășoare astrul exploziv, cu
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
dintre doi tineri contemporani ori gândurile unui bărbat care se străduise inutil să impresioneze o femeie. Romanul întreg, de altminteri, e alcătuit (sau, mai bine zis: compus) muzical. Amintirile din copilăria lui Vlad petrecută într-un București eliadesccă rtărescian sunt contrapunctate de aventurile vârstei adulte, când bărbatul se vede singur și decide să încerce o relație cu o colegă de serviciu, Andreea. Spre finalul romanului, însă, Andrei Pogorilowski dă cărțile pe față, intitulându-ș i capitolele de-a dreptul Sonata și Fuga
Muzical by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4467_a_5792]
-
și amorul? - iată cuvintele care servesc drept fond anunțului pentru Vita Nova, titlu, exhumat din Dante, al ultimului proiect romanesc al lui Barthes din care a lăsat opt schițe - reproduse în facsimil la sfârșitul Operelor Complete - și care a fost contrapunctat de seminarul despre Pregătirea romanului, evocat într-una dintre etapele ce încheie ansamblul expoziției, având drept fundal un zid lung și înalt pe care se profilează, la întâmplare, fișe de lucru, cât vezi cu ochii, ad infinitum. Iată, cu o
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
atunci, când, peste ani, va denunța plagiatul lui Eugen Barbu). În schimb, scenele de intimitate în care sunt surprinși, îndeaproape, scriitori contemporani (și omenește, foarte apropiați) lui Dinu Pillat sunt absolut cuceritoare. Sigur că figura centrală a amintirilor (foarte sobre, contrapunctate de anecdote lipsite de acea dezagreabilă lejeritate a anecdoticului) e disputată între Ion Pillat și G. Călinescu. Lucruri îndeobște cunoscute (inclusiv din edițiile anterioare), dar încă înzestrate cu un farmec iradiant. În ce-l privește pe Călinescu, mi se pare
Mozaic existențial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3031_a_4356]
-
Epps, deja tezismul ia locul autenticismului pe care-l caută regizorul. Remarcabilă și atent construită este scena în care Solomon stă pe vârfuri, spânzurat la câțiva centimetri de sol, în timp ce viața din jur își urmează cursul într-un firesc care contrapunctează eficient abominabilul. Copiii se joacă, sclavii își văd de treburile lor, fluturii zboară, natura e calmă, serenă, idilic fundal pentru un picnic cu spânzurat. Pentru a sublinia dacă nu ipocrizia, atunci falsificarea mesajului Scripturilor pe care un responsabil cap de
Stăpâni și sclavi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2837_a_4162]
-
și transparența icoanei, ambalate în note de jurnal și în felurite cogitații colorate moral și metafizic, se împreună cu trupul nud din fotografii, costeliv pînă la ascetism, al artistului însuși. Sau, mai exact, imponderabilul organ al credinței și al devoțiunii este contrapunctat prompt de organul celălalt, evident ponderabil, care se smulge din ceața peliculei alb-negru și se odihnește molcom pe coapsă ori pe unde apucă. Schizoidia unei asemenea viziuni este doar aparentă. Ion Grigorescu, nițel narcisiac, nițel voluntarist în propozițiile plastice, încearcă
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
tip și cult de geometrie, de tăvălirea simultană în pasiune și în gând...” Aici nu pune încă punctul pe i. Nu tăvăliri, nu extaze, nu pasiune. Toate astea urmau să fie trecute printr-un filtru și prefăcute în intensitate. Intensitate contrapunctată cu ironie și scepticism. „Pe dată ce valorile ei se sleiesc și nu mai împing insul la crez și faptă, viața își dezvăluie nonsensul.” Fiind, probabil, mai sceptic decât el, n-aș spune non-sens, ci lipsă de sens. Nonsens înseamnă
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4233_a_5558]
-
tocmai din această serie de combinații se naște toposul specific caragialian, aflat la interferența a două universuri - cel real și cel moftologic - interferență ce nu poate fi detectată în spectacol. Și, neîndoielnic, nu ar fi stricat ca veselia să fie contrapunctată de acea tristețe infuză specifică personajelor lui Caragiale, respectivul aliaj făcând din marele dramaturg un ilustru precursor al teatrului secolului al XX-lea. Montarea nu prilejuiește evoluții actoricești ieșite din comun. Singurul actor care mi-a plăcut cu adevărat, de la
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
zona echivalentă umărului stîng, pictorul a semnat decis cu o culoare roșie, a subliniat cu o linie groasă semnătura și a notat anul. Această pată aerisită de roșu, așezată atît de ferm, este ea însăși un element de compoziție și contrapunctează, prin pasajul umbrei colorate, accentele puternice din partea luminată a bonetei. Lucrare foarte timpurie, practic una de adolescență, Autoportretul dezvăluie un artist sigur pe sine, cu abilitate manuală și cu un ochi bine exersat, dar, mai ales, unul care cunoaște bine
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
fost exprimată - omnisciența și rigoarea lui Liviu Rebreanu. Recunoaștem în acest studiu unul dintre cele mai subtile ale volumului Centrul și periferia. întrucâtva asemănător este Grigore Alexandrescu, în poezia căruia ,libertățile de simțire și de imaginație ale romanticului se văd contrapunctate de convențiile clasicului și nu o dată poetul se află în starea de confuzie a drumețului ajuns la răscruce". în urma analizelor lui N. M., împletirea clasicismului cu romantismul pentru epoca începuturilor literaturii noastre literare și nu numai, unanim cunoscută, este examinată
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
artizanat poate și din cauza faptului că, fiind atât de numeroase, într-un spațiu atât de mic, dau senzația de serie și produc în privitorul comun sentimentul de cumpărător... de obiecte decorative, ușor extravagante și haioase! Dar mai este ceva care contrapunctează urmele de lemn, niște lucrări pe care nu ne hotărâm să le catalogăm ca fiind pictură ori lucrări de grafică, duse și ele pe granița prețiozității, prin folosirea aproape ostentativă a foiței de aur. Există, totuși, un grad de poezie
Trei artiști din Vest by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5786_a_7111]
-
prin formă sunt prezente în aceeași măsură și se manifestă la fel de puternic. În al doilea rînd, în cîmpul fragil al culorii, oricît ar părea de paradoxal, vocația unui decorativism amplu și fascinația pentru ritmurile care susțin adevărate construcții simfonice sunt contrapunctate prin tensiunile irepresibile pe care le generează fie dinamica liniei, fie nenumăratele contraste, de la cele statice, de cantitate, și pînă la impulsivitatea complementarelor. Și, finalmente, în al treilea rînd, această pictură care se complică proporțional cu intensitatea privirii se dezvăluie
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
din Drumul egal al fiecărei zile până la ficțiunea exilului ca imposibilă întoarcere din Întâlnirea (două vârfuri care n-ar trebui, cu nici un chip, puse în umbră de Dimineață pierdută), traseul Gabrielei Adameșteanu a fost unul de căutări sinuoase, laborioase, tenace, contrapunctat de „sateliții naturali“ ai unei proze scurte inconfundabile, de hi fi psihologic. Și, de fiecare dată când a „lovit“ cu un roman, a lăsat urme adânci, cu relevanță categorială. Deși mă irită toată discuția pe tema „de ce nu avem Nobel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
de atunci, Ayatollahul criticii naționale de teatru. Era un om serios, minuțios. Elabora, studia, se documenta, nu pierdea nopțile. Nu l-am văzut niciodată bând al treilea șpriț. Era un om de sobrietate profundă, morală, echilibrată; desigur, fiind și umorist, contrapuncta, uneori, cu mici glume. Umorul, poate, ne-a și apropiat... După 1990, criticul instituție a dispărut. Domnul Teatru, cum i se spunea, nu și-a mai găsit locul. Nici Doamna sau Domnișoara Teatru. De ce? Pentru că a dispărut spaima față de cronici
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
căldură. Încăperea arăta, pe departe, ca cea mai înduioșător pregătită încăpere dintre toate cele prin care cântase el. Garnisită, încondeiată și împodobită ca un ou de Paște. Peste tot, mii de soiuri de dantele, dantelării și danteluțe albe, foarte rar contrapunctate cu unele negre. De parcă fiecare dintre bătrânele doamne s-ar fi strecurat în câte un cupon de dantelă și s-ar fi pornit, rostogolindu-se, peste mobile, bibelouri, pereți și ferestre, așternând pretutindeni fețe de masă, draperii și garnituri din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
socială e foarte importantă -, al multimetodismului (triangulației) și altele descrise de noi, aceasta se datorează mecanismelor pieței: sondajele devenind o industrie prosperă, legea e ca prin costuri cât mai mici să se producă beneficii cât mai mari. Mă grăbesc să contrapunctez cu observația că încrederea în răspunsuri veridice la întrebări directe simple, cum ar fi: „Aveți de gând să divorțați în următorii ani?”, „La ce vârstă ați început activitatea sexuală?”, „Ce mijloace contraceptive folosiți?”, este în mare măsură justificată. Pentru că și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tine cu iubire/ Decât să viețuiesc înmormântat/ în acest veac ucis de cimitire/ Paharul bucuriei l-am sorbit/ Beție sfântă pururi Slavă ție/ Eu nu mai sunt decât un Imn divin" ("Lumină necreată în Pustie"). Imnul năzuinței spre cer e contrapunctat de cântarea închinată vieții simple, împărtășită din roadele pământului: "Nu-i nici filozofie multă de folos/ Nici sihăstrie multă nu-i folositoare/ Să te lași dus e bine să fii duh/ Acolo unde-i zvon de sărbătoare/ Bun este-acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sublimul, grotescul cu tragicul, realismul demitizat cu romantismul mizerabilist (idealizarea declasaților, disculparea delincvenților), relatarea cursivă, limpede cu dialogul polemic sofisticat, cu monologul contorsionat sau cu cel dramatic, uneori subiacent dialogului, pe care, ca în teatrul lui Eugene O’Neill, îl contrapunctează, îmbină artificialul literar nedisimulat cu aliteratura, utilizează vocabularul periferic și exprimarea protocolară, injuria pitorească și citatul distins, fraza eliptică și perioada orchestrată poematic ș.a.m.d. Totul pare uneori un joc intelectual, o demonstrație de virtuozitate artistică, o însumare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
obiectelor și gesturilor banale, derizorii, ca într-o pagină de ziar, rezultatul fiind, cum s-a observat, o poezie „de pură notație”, „biografică, dar una care pare vidată de subiectivitate” (Gheorghe Crăciun). Instantaneele din realitate, simple, în registru „realist”, sunt contrapunctate, din loc în loc, prin versuri reflexive, vorbind cu autoironie despre „existența în alb și negru”. B. s-a afirmat, în paralel, printr-o suită de studii de critică și istorie literară, mai întâi în calitate de colaborator la volume colective (Dicționar de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
o vom regăsi în filmele de mai târziu, niciodată însă închegată atât de puternic și expresiv. Ce presiune exercită liniștea de pe ecran după minutele în șir în care claxonul defect al GAZ-ului a sunat înnebunitor ! Zgomotul surd al stadionului, contrapunctat cu imagini ale munților învăluiți în cețuri, trecerea trenuri lor care ritmează acțiunea, ușile batante ale vestiarelor de ștrand deschizându-se și închizându- se simultan, melodiile formațiilor Phoenix și Romanticii care încarcă imaginile cu sensuri nebănuite, zbieretele de neuitat ale
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
literaturii noastre”. Conceptele operaționale care dirijează clasificarea sunt în acord cu disocierea operată de Sorin Alexandrescu între „scrib”, „scriitor” și „disident”. Criticul a mai publicat, în 1999, un jurnal intelectual al călătoriei de cincisprezece zile în China. Notația scrupuloasă e contrapunctată de reveria cărturărească și chiar poetică: la un moment dat, autorul compune un „poem”, numind, unul după altul, felurile speciale ale gastronomiei chinezești, care sunt tot atâtea metafore pentru urechea europeanului: „Cuibul rândunicii în zăpadă parfumată”, „Cuib de pasăre cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
decât suferea, protagonistul de aici nu are aptitudini de cazuist al culpabilității morale, ci este o fire poetică ce își sondează trecutul prin insistente incursiuni anamnetice și prin reverii. Întreg romanul e, de altfel, bazat pe reverberații poetice, textul fiind contrapunctat de pagini poematice. Prozatorul apelează la folosirea persoanei a doua singular, procedeu care permite o serie de suprapuneri: planul real cu cel al visului, monologul interior cu replicile interlocutorului, autorul cu naratorul. Nostalgia, cauzată de „imposibila întoarcere” la mentalitatea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
dimineața, Filoftei! / - Bună dimineața, Ieronime”. El aude cum „plouă în munții Carpați peste oasele fraților mei”, cum „leuzele mamelor murmură repede ruga / De amintire nestinsă și dragoste”. Uneori e bântuit de sentimentul, atât de frecvent în lirica ardeleană, al dezrădăcinării, contrapunctat de dorința întoarcerii la vatră: „Eu am uitat cum crește grâul și am uitat să țin un plug, / privirile îmi sunt străine și chipurile fără chip. / De ce se miră ochii voștri la vorbăria ce-o îndrug / când eu mă simt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
decide coborîrea reziduurilor comunismului. Înlocuite cu grupuri statuare avînd ca model stilistic cele cîteva, de bun simț, rămase pe vechea arhitravă. Ce mixaj inspirat în filmul lui Liiceanu, din '91, unde îl vedeam filmat, pentru prima oară, pe Petre Țuțea, contrapunctînd, cu elocința lui halucinantă, venită dintr-o Românie veșnică, imaginea grotescă a statuii lui Lenin, uitată undeva, între bălăriile unui maidan sordid! Două exemplare umane, unul al gîndirii libere, casante, pentru care a înfundat pușcăriile comuniste, celălalt, părintele însuși al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]