236 matches
-
Planul armonic prezintă o evidentă focalizare asupra celor două bicordii re-mi și mi-fa, integrate în mod succesiv unor multiple structuri armonice, care oferă proba conceptului de polifuncționalitate sau armonie polivalentă. Configurația supraetajată a scriiturii, cu cele trei evoluții contrapunctice, ce îndeplinesc funcții diferite la nivelul ansamblului, se distinge încă din debutul preludiului: motivul ostinato al „pașilor”, cu o puternică încărcătură psihologică; melodia, o melopee tânguitoare cu un evident caracter modal - eolian pe re; pedala sonoră, stabilind disonanțe sau relaxări
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ce menține cu insistență disonanța secundei mari () cu intenția obținerii unui efect de bruiaj acustic; o voce secundară cu același aspect predominant cromatic, în care configurația ritmică conservă, în mod frecvent, formula trohaică de bază, și care descrie un traseu contrapunctic expus în sens opus articulației tematice. Nivelul dinamic extrem de redus (pp) menționat în circumstanța unui discurs cu o asemenea densitate sonoră impune o foarte atentă diferențiere interpretativă bazată pe conștientizarea rolului fiecărui plan constitutiv, fapt dictat de aspectul pregnanței tematice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
postmodern nietzschean, sau mai exact spus cu modul receptării lui de către filosofii diferenței. În 1870, Eminescu tipărea în "Convorbiri literare" poema Epigonii. Poetul preluase termenul tot din literatura germană, cum va face și Nietzsche, dar cei doi îl interpretează diferit, contrapunctic. E nevoie, așadar, de o nouă lectură a Epigonilor, poezie care dădea impresia facilității unei antiteze romantice, căci eminescologia n-a depășit niciodată tălmăcirea școlărească de simplă artă poetică de fragedă tinerețe. Dar Epigonii nu-și dezvăluie înțelesurile fără ansamblul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Mare, de la Revoluția din Octombrie la imaginea flotei aeriene sovietice. Scrisă în anii 1950-1952 și supusă canonului ideologic oficial, cartea se sprijină, totuși, pe o bogată documentare istorică, menită mai cu seamă să confere un relief simbolic prezentului, temele recurente contrapunctic fiind timpul măsurat „solemn și grav” din turnul Spaski al Kremlinului și călătoria corăbiilor pe marile fluvii și mări, de la argonauți până la vasul „Aurora”. Pagini memorabile sunt dedicate nopților albe ale Leningradului, monumentelor artistice, descrierii mulțimii de neamuri din Caucaz
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
Afirmație care susține ca adevărate lucruri inexistente, imaginare, mincinoase; 3. Căutarea și alegerea ideilor și argumentelor adecvate Într-un discurs sau a ideilor și temelor corespunzătoare Într-o creație artistică. 4. (Muz.; În forma invențiune) Mică piesă muzicală În stil contrapunctic, imitativ, specifică barocului. Invenția tehnică este realizată uneori de aceeași persoană care este descoperitor În știință, fiind, deci, și inventator În tehnică. Astfel, Evangelista Toricelli (1608-1647) a inventat barometrul după 57 Tudor Vianu, ibidem, p.265. 58 Solomon Marcus, Invenție
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Afirmație care susține ca adevărate lucruri inexistente, imaginare, mincinoase; 3. Căutarea și alegerea ideilor și argumentelor adecvate Într-un discurs sau a ideilor și temelor corespunzătoare Într-o creație artistică. 4. (Muz.; În forma invențiune) Mică piesă muzicală În stil contrapunctic, imitativ, specifică barocului. Invenția tehnică este realizată uneori de aceeași persoană care este descoperitor În știință, fiind, deci, și inventator În tehnică. Astfel, Evangelista Toricelli (1608-1647) a inventat barometrul după 57 Tudor Vianu, ibidem, p.265. 58 Solomon Marcus, Invenție
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și, uneori, nici nu au fost rostite de el. Chiar prestația lui parlamentară, mai ales la o vîrstă înaintată, nu era întotdeauna remarcabilă: uneori își încurca foile și nu-și găsea ochelarii de citit. Adulatorii lui Churchill caută să demonteze contrapunctic aceste grave acuzații: 1) Da, ar putea fi considerat un traseist politic, dar vina nu este a lui, ci a partidelor care, prin politica lor, l-au decepționat; altfel spus, trecerea dintr-o tabără în alta a fost dictată de
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Rădulescu 7 arată În ce constă originalitatea malefică a experimentului românesc: victimele erau alese cu precădere dintre studenți, aceștia trăiau În aceeași celulă cu torționarul, care, de preferință, trebuia să fie cel mai bun camarad al victimei, schingiuirea era reluată contrapunctic și după reeducare, iar pentru a supraviețui, fosta victimă era silită să devină călău. La rândul său, Virgil Ierunca pune În paralel fenomenul Pitești cu „spălarea creierului” și cu „sinuciderea personalității”, procedee chinezești Însoțite de tortură fizică moderată (fără ca ea
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
aspecte din viața țărânilor, precum și cea a intelectualilor din universul rural. Se derulează pe scena românului momente din viața de familie a învățătorului Zaharia Herdelea, dificultățile materiale, confruntarea cu autoritățile maghiare sau cu preotul satului. Întâmplările din familia Herdelea subliniază contrapunctic semnificațiile dramei țărănești. Unitatea acestor planuri narative este dată de "fluidul de mare poezie epica rebreniană", care asigură coerentă montajului. În capitolul Arhitecturi rebreniene din lucrarea Constructori ai românului, N. Cretu apreciază solidaritatea lumilor rebreniene, forța dramatică a tensiunilor, deschiderea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
nostalgia comunicării cu natura și conștiința unei rupturi dureroase: „Să fii un inocent navetist/ să nu-ți părăsești condiția/ tiparul genetic/[...] Să petreci aniversările frunzelor,/ nucilor, fragilor, merelor/ lângă reclame” (Să fii). Notația eliptică autobiografică, tensionată reflexiv, este adeseori interferată contrapunctic cu „decupaje” (cum sunt numite câteva poeme) în real, cu „ficțiuni”, cu „invazia purificatoare/ Logosul”. Progresiv, poemele din Roza și închipuirea (1976), Duminică spre luni (1980), Cazemata de rouă (1983) devin un fel de „istorie personală” mozaicată. Poezia este invocată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288403_a_289732]
-
în parte, prin variațiuni succesive 167, această "situație-tip", cu personaje "înghețate" în posturi hieratice, de natura "icoanei". 4.1.2. În luminile rampei. De la Oedip la Boubouroche Dovedind o intuiție artistică sigură, după secvența retrospectivă Lovinescu alternează iar planurile, contrapunctic, și în capitolul al treilea poartă pașii eroului său trezit din visare chiar într-o sală de teatru spațiu de două ori privilegiat, pentru că: 1. oferă spectatorului posibilitatea evaziunii din prezentul neconvenabil; 2. promite vindecarea cathartică, purificarea de "patimi". Însă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
sâmburele său epic, la elementele de "intrigă", întotdeauna mai triviale în raport cu poezia inefabilă a iubirii și cu suferința obligatorie pusă în scenă printr-un ceremonial patetic, grandilocvent. Lovinescu a intuit foarte bine că, spre a putea fi integrată în compoziția contrapunctică a romanului, nuvela trebuia comprimată, "rezumată" la nucleul ei narativ, fără pic de retorică și fără scenariul dramatic cerut de poetica acestei specii narative preponderent "teatrale". Nuvela florentină își pierde, așadar, dramaticitatea, caracterul literar stricto sensu, fiind prelucrată în felul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
eliminăm, versul încetează să fie vers, devenind o simplă bucată de proză ritmată. În studierea poeziei metrice obișnuite, formaliștii ruși folosesc metode statistice pentru a stabili relația dintre modelul metric și ritmul vorbirii. Poezia este considerată ca un complicat sistem contrapunctic care reprezintă un compromis între metrul impus și ritmul obișnuit al vorbirii, căci, așa cum plastic se exprimă ei, poezia constituie "un act de violență organizată" împotriva limbii vorbite. Ei fac o distincție între "impulsul ritmic" și modelul metric. Modelul este
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Acest lucru s-ar putea reprezenta grafic notând pe abscisă numărul silabelor, iar pe ordonată, procentele. Desigur, versuri care să prezinte o asemenea regularitate nu sunt frecvente, pentru simplul motiv că sânt extrem de monotone. In majoritatea poeziilor există o împletire contrapunctică între modelul metric și realizare, în pentametrul iambic, de pildă, numărul cazurilor în care accentul cade pe prima silabă poate fi destul de mare, costituind un fenomen binecunoscut, desemnat sub numele de "incipit trohaic", sau sub acela de "accent fluctuant", sau
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
marii proze contemporane. Profilul scrisului său e definit tocmai de conjugarea acestor însușiri de modernitate. Căci pot fi depistate și puse în evidență clivaje temporale, variante ale aceleiași scene ori întâmplări, puneri în abis și jocuri de oglinzi narative, structurare contrapunctică și, în general, construcție muzicală (după procedeul temei cu variațiuni), alternarea unghiurilor de vedere, multiplicarea firelor narative. Nu o dată, montajul de secvențe al unui discurs reprodus devine complex prin apariția citatelor în citat: naratorii-personaje ale căror spuse sunt „transcrise” recurg
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
Pragul. Acesta face trecerea de la etapa conspirativă la cea desfășurată la scenă deschisă. Prin urmare, autoarea dublează vocea relativ prudentă din textele anterioare, existentă și aici în prim-plan, cu alta, care se exprimă într-un Jurnal direct. Acesta intervine contrapunctic, revelând fața ascunsă a evenimentelor prezentate în Jurnal indirect. E vorba mai ales de complicitatea responsabilă, dar subterană dintre exilul extern și cel intern. Contextul particular al textului critic din Jurnal indirect devine astfel public, își pierde calitatea de subtext
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
planul epic cu cel liric sau dramatic propriu-zis, piesa este o sinteză unică în evoluția teatrului istoric românesc, realizată sub semnul tutelar al romantismului și în care se produce armonizarea unor elemente aparent divergente. Înscenarea are autenticitate psihologică, istorică și, contrapunctic, aură mitică, hieratică, precum în eposul popular. Dramatismul fiind generat mai mult de atmosferă decât de acțiune, cuvintelor, țesute în largi monologuri ori în dialoguri repezi, li se acordă un rol esențial. Cuvântul, capabil să suscite trăiri, emoții intense, valorizat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
păsărele (peon 3: U U/U, U U/U) coriambul - cu două accente: (/U U/: Sara pe deal...) Ritmul poeziei moderne nu mai urmează succesiunea formală a picioarelor metrice, înlocuind accentele de intensitate cu accente afective și stilistice, construinduși cadențele contrapunctic, prin contrastul dintre cuvintelecheie accentuate și contextul cu fluență firească a ritmului vorbirii. Măsura este totalitatea silabelor unui vers, grupate în unități ritmice. Versurile cu măsură scurtă (până la 8 silabe) conferă un ritm alert discursului poetic, în vreme ce măsura medie (812
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
la persoana a III a sunt marcate une ori subiectiv și/sau afectiv, în text putând apărea și mărci ale persoanei I cu o frec vență nesemnificativă. În Povestea lui HarapAlb, de exemplu, domină nararea la persoana a IIIa, dar, contrapunctic, naratorul este textualizat prin enunțuri la persoana I: Dar cemi pasă mie, eu sunt dator să spun povestea și vă rog să ascultați. B. NARATORUL INTRADIEGETIC/HOMODIEGETIC este proiectat în text ca eu na ra tor prin indici ai persoanei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
paralele. Caracterul simultan al întâmplărilor este semnalat prin secvențe lingvistice, precum în tot timpul acesta, în același timp/moment...etc.: Sa rupt din locul său de sus, / Pierind mai multe zile. // În vremea asta Cătălin... (M. Eminescu, Luceafărul) Narațiunile paralele/contrapunctice sunt frecvente în proza romantică și în cea modernistă, fiind caracterizate prin alternanța unor secvențe/episoade din planuri narative diferite (alternanța real/ireal, de exemplu, în proza fantastică); alte modele diegetice alternează două paliere temporale (timp real, obiectiv/durată interioară
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
real, în pusta arădeană (Fundureni, Ineu, Oradea sunt toponime reale), întro zonă de răscruce, sălbatică, plină de mister. Evenimentele se desfășoară pe durata unui an. Timpul real, obiectiv este dublat de un timp simbolic, „săptămânii luminate a Paștelui“ îi corespunde, contrapunctic, o durată malefică, un timp simbolic al „târziului“ (era târziu, întrun târziu, târziu după miezul nopții). Nu întâmplător, jaful, crima, trădarea, uciderea Anei și sinuciderea se petrec noaptea, întrun timp al stihiilor dezlănțuite. Item 3: evidențierea relațiilor dintre două personaje
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
eroului certitudinea că femeia iubită îl înșală cu Grigoriade și Ștefan hotărăște săi ucidă. Acest punct culminant al poveștii de dragoste este însă suspendat, fiindcă Ștefan este rechemat la unitate și trimis să lupte în linia întâi. Ultimul capitol reia, contrapunctic, situația dramatică de la Câmpulung. Aflat în permisie la București, Ștefan nu dă curs scrisorii anonime, pentru ai surprinde și pedepsi pe cei doi, ci îi propune Elei, cu seninătate, divorțul. Finalul evidențiază astfel o schimbare radicală în ierarhia de valori
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
obiectiv alternează cu perspectivele interne, subiective, ale eroilor (personaj focalizator: Ilie Moromete; personaje narator: Niculae, Ilinca, Marița). Incipitul este modern, cu intrări multiple. În primul volum, fixează spațiul ficțiunii (În câmpia Dunării), tema timpului și cea a familiei. Finalul reia, contrapunctic, supratema: Trei ani mai târziu, izbucnea cel deAl Doilea Război Mondial. Timpul nu mai avea răbdare. Volumul al doilea se deschide cu un enunț intero gativ ce impune tema schimbării (În bine sau în rău se schimbase Moromete?). Finalul este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
verii până toamna târziu), în timp ce volumul al doilea comprimă o durată amplă, din 1937 până în anii ’50. In cipitul este modern, cu intrări multiple. În primul volum, fixează spațiul ficțiunii (În câmpia Dunării), tema timpului și tema familiei. Finalul reia, contrapunctic, supra tema: Trei ani mai târziu, izbucnea cel deAl Doilea Război Mondial. Timpul nu mai avea răbdare. În volumul al doilea, finalul este deschis, iar perspectiva narativă omniscientă este înlocuită cu perspectivele interne, subiective, ale personajelor. Principala temă a romanului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
intra în viața lui. Reuniunea familială din salonul casei Giurgiuveanu prilejuiește prezentarea personajelor în ipostaze definitorii, surprinderea relațiilor dintre ele, evidențierea tensiunilor conflictuale. În același timp, episodul schițează linia narativă principală a romanului, reunind mai multe teme: moștenirea, paternitatea, parvenirea. Contrapunctic, acțiunea urmărește și firul epic ce dezvoltă tema iubirii și pe cea a afirmării intelectualului, reliefând elemente specifice bildungsro ma nului, prin destinul lui Felix și al Otiliei. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]