280 matches
-
o speranță a fostei clase conducătoare, a nobilimii și burgheziei, și a tuturor celor care aspirau la o revenire la ordine, sau doar la pedepsirea severă a bolșevicilor . În fabrici și în armată, a început să se prefigureze pericolul unei contrarevoluții. Sindicatele, în care bolșevicii erau în majoritate (în ciuda represiunii), au organizat o grevă masivă. Tensiunile se acumulau treptat, marcate de radicalizarea discursului partidelor politice. Astfel, la 20 august, la comitetul central al Partidului Constituțional-Democrat (KD), spunea: „pretextul va fi asigurat
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
Lev Troțki: „Al II-lea Congres trebuie să constate că plecarea menșevicilor și SR-iștilor este o tentativă criminală și lipsită de speranță de a rupe reprezentativitatea acestei adunări într-un moment când masele încearcă să apere revoluția împotriva atacurilor contrarevoluției”. A doua zi, sovietele au ratificat constituirea unui Consiliu al Comisarilor Poporului în întregime format din bolșevici, ca bază a noului guvern, până la convocarea Adunării Constituante. Lenin se justifica în ziua următoare în fața reprezentanților garnizoanei din Petrograd, spunând că „nu
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
mult decât atât, Lenin și Troțki, fascinați de economic militarizat pus la punct de către statul major general prusac în Germania, doreau să pună din nou muncitorii la lucru pe metode similare, în scopul de a putea să facă față viitoarei contrarevoluții. Totuși, mulți muncitori nu doreau să renunțe la cuceririle lor și să revină la eforturile enorme și la autoritarismul impuse de războiul total. Constrângerea lor a devenit rapid inevitabilă. Situația s-a deteriorat brusc, provocând în câteva luni, cvasidispariția oricărei
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
din producția de oțel și fier. Situația economică a tinerei republici sovietice, deja devastate de un război sângeros de patru ani, părea disperată. Încă din 20 decembrie 1917, s-a înființat „Comisia Extraordinară pentru Lupta împotriva Actelor de Sabotaj și Contrarevoluției” (în ), cunoscută mai ales sub numele de Ceka. Acțiunea sa nu avea niciun temei legal sau judiciar (decretul prin care s-a înființat nu a fost făcut public înainte de moartea lui Lenin), și a fost în primul rând concepută ca
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
asalt Palatul de Iarnă, sau chiar în Armata Roșie și în Ceka. Cu toate acestea, Țările Baltice au reușit să scape de regimul sovietic în timpul războiului. Numeroși în toate partidele și mișcările revoluționare, evreii au fost abuziv asimilați bolșevicilor de către contrarevoluție. Armatele Albe, și mai ales armata lui Petliura, își punctau înaintările cu pogromuri antisemite sistematice și pe scară largă, de o violență fără precedent în istoria europeană. Victimele s-au ridicat la aproape de morți (dintre care câțiva au murit în timpul
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
comande” și a încurajat înflorirea unor tendințe avangardiste. Conform istoricului artelor , „există puține țări care au dedicat atâția bani artelor plastice, teatrului, literaturii, picturii, ca URSS în perioada cea mai dificilă pe care a cunoscut-o. Deși domnea foametea, iar contrarevoluția își scotea capul pe toate fronturile intern și extern tânăra republică sovietică cheltuia sume enorme pentru dezvoltarea artelor și nu doar ca instrument de propagandă”. Încă din primele zile ale Revoluției din Octombrie, guvernul bolșevic a pus în aplicare o
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
a însărcinat să se ocupe de organizarea unei forțe care să lupte cu amenințările politice interne. Pe 20 decembrie 1917, Sovietul Comisarilor Poporului a înființat în mod oficial VECEKA (ВЧК), acronimul rusesc pentru "Comisia extraordinară pe întreaga Rusie pentru combaterea contrarevoluției, speculei și abuzului de putere". CEKA a primit foarte multe resurse, și în scurtă vreme urmărea fără milă pe cei percepuți ca elemente contrarevoluționare. Odată cu extinderea luptelor războiului civil din Rusia, Dzerjinski a început să organizeze trupe interne de securitate
Felix Edmundovici Dzerjinski () [Corola-website/Science/302157_a_303486]
-
realizările acesteia în parte sau total sau să răstoarne noul regim politic înstaurat de revoluție. Adjectivul „contrarevoluționar” definește mișcarea care încercă să restaureze starea politică de fapt sau principiile economice și politice care fuseseră valabile în perioada prerevoluționară. Consecințele unei contrarevoluții pot fi negative sau pozitive, funcție de caracterul progresist sau dăunător al revoluției care se încearcă a fi răsturnată. Astfel, în timpul Revoluției Franceze, iacobinii au considerat că Rebeliunea din Vendée este o contrarevoluție cu un caracter negativ indiscutabil. Noțiunea „contrarevoluțioar” desemna
Contrarevoluționar () [Corola-website/Science/318157_a_319486]
-
care fuseseră valabile în perioada prerevoluționară. Consecințele unei contrarevoluții pot fi negative sau pozitive, funcție de caracterul progresist sau dăunător al revoluției care se încearcă a fi răsturnată. Astfel, în timpul Revoluției Franceze, iacobinii au considerat că Rebeliunea din Vendée este o contrarevoluție cu un caracter negativ indiscutabil. Noțiunea „contrarevoluțioar” desemna la origini pe cei care se opuneau Revoluției Franceze din 1789, așa cum au fost Joseph de Maistre, Louis de Bonald sau, mai târziu, Charles Maurras, fondatorul mișcării monarhiste "Action française". Termenul contrarevoluționar
Contrarevoluționar () [Corola-website/Science/318157_a_319486]
-
care refuzau să accepte legitimitatea revoluției din 1789 Revolution, cei pe care istoricul René Rémond în numea "légitimistes". Astfel, sprijinitorii monarhiei franceze membri ai "Ancien Régime" (Vechiului Regim) care au supraviețuit Revuluției Franceze au fost considerați contrarevoluționari. Printre exemplele de contrarevoluții franceze se numără Războiul din Vendée și alianțele monarhiste care au înăbușit Revoluțiile de la 1848. Mișcarea ligitimiștii monarhiști francezi a supraviețuit până în zilele noastre, deși ocupă o poziție marhinală pe scena politică franceză. Legitimiștii au fost mai activi în timpul „"Revoluției
Contrarevoluționar () [Corola-website/Science/318157_a_319486]
-
Patrie”), Regimul de la Vichy dorea să înlocuiască idealurile republicane ilustrate de "Liberté, Egalité, Fraternité" („Liberate, Egalitate, Fraternitate”). După victoria Revoluției Franceze, politica anticlericală a noului regim și executarea regelui Ludovic al XVI-lea a dus la izbucnirea războiului civil și contrarevoluției în Vendée. Această contrarevoluție a dus la apariției unui fenomen care este considerat de unii dintre istoricii primul genocid al epocii moderne. Monarhiștii și catolicii au declanșat războiul împotriva Republicii Franceze în 1793, după ce guvernul central a cerut ca din
Contrarevoluționar () [Corola-website/Science/318157_a_319486]
-
dorea să înlocuiască idealurile republicane ilustrate de "Liberté, Egalité, Fraternité" („Liberate, Egalitate, Fraternitate”). După victoria Revoluției Franceze, politica anticlericală a noului regim și executarea regelui Ludovic al XVI-lea a dus la izbucnirea războiului civil și contrarevoluției în Vendée. Această contrarevoluție a dus la apariției unui fenomen care este considerat de unii dintre istoricii primul genocid al epocii moderne. Monarhiștii și catolicii au declanșat războiul împotriva Republicii Franceze în 1793, după ce guvernul central a cerut ca din rândul locuitorilor din regiune
Contrarevoluționar () [Corola-website/Science/318157_a_319486]
-
noastre începând cu izbucnirea Războaielor Carliste în 1833, este cel mai vechi grup contrarevoluționar din Spania. Carliștii susțin punctul de vedere legitimist al succesiunii regale și autonomia regională în cadrul monarhiei tradiționale și catolice. Războiul Civil Spaniol poate fi considerat o contrarevoluție. Sprijnitorii carlismului, a monarhiei și naționalismului (Falangele Spaniole) și-au unit forțele în 1936 împotriva Republicii Spaniole. Falangiștii considerau Constituția spaniolă din 1931 un document revoluționar, care era împotriva culturii, tradițiilor și religiei spaniole. Armata Albă și sprijinitorii ei, care
Contrarevoluționar () [Corola-website/Science/318157_a_319486]
-
mexican în timpul Războiului „partizanilor lui Hristos”. După alegerea ca președinte al Mexicului a lui Plutarco Elias Calles în 1924, aceasta a început să aplice o politică anticatolică care a dus la apariției în 1926 a unei rezistențe pașnice a catolicilor. Contrarevoluția catolicilor a început ca o rezistență pașnică împotriva legilor anticatolice. În vara anului 1926 a izbucnit războiul civil. Luptătorii catolici cunoscuți și cu numele de „cristeros” au declanșat lupta împotriva guvernului central pentru încetarea represiunilor împotriva bisericii, împotriva arestării și
Contrarevoluționar () [Corola-website/Science/318157_a_319486]
-
cinci luni incognito într-o comunitate lângă orașul său natal, Tianjin: Au stabilit că corupția era larg răspândită și că multe cadre la nivel de bază s-au opus Partidului (ca și un procentaj mare de țărani) [...] ei simțeau că contrarevoluția deținea controlul pe o porțiune extinsă a Chinei rurale și că era nevoie de măsuri draconice pentru a salva situația. Chiar dacă Mao a fost de acord cu acest diagnostic, ulterior a dezaprobat ferm măsurile luate pentru a obține un remediu
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
germano-evreu Hans Singer (1910-2006), al istoricului sociolog american Immanuel Wallerstein (n. 1930), susținătorul teoriei sistemului mondial, împreună cu economistul brazilian Theotonio dos Santos (n. 1936). Uneori, și adversarii teoriei oferă date în sprijinul ei. În această direcție, avem exemplele apărute după contrarevoluția din Chile de la începutul anilor 1970, unde CIA a avut rolul ei recunoscut astăzi. Până pe la mijlocul anilor '90 ai secolului trecut, unii economiști liberali formați la Școala din Chicago au gestionat parțial politica economică de privatizare a întreprinderilor publice din
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și într-o afirmație a lui Sorin Bocancea la p. 183: "E lansată ideea că ar fi fost o revoluție până la plecarea Ceaușeștilor, care de fapt s-a terminat cu izgonirea cuplului, si ca după aceea s-a produs o contrarevoluție, practic o preluare a puterii de către triunghiul Iliescu-Militaru-Brucan". 8 A se vedea în acest sens pp. 22, 25-26, precum și Cap. 1.6., "Membri de partid apolitici" (pp. 49-55): "Partidul era tare, partidul conducea". 9 În acest sens, vezi p. 117
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
luptăm împotriva tuturor nedreptăților care există. Așa au făcut și cehii în vara lui ’68. A fost o perioadă în care oamenii au întrerupt orice formă de comunicare cu soldații. Rușii încercau să găsească motive cum că ar exista o contrarevoluție, că oamenii sunt înarmați. Dar nimeni nu se lupta cu rușii, cehii nu aveau arme. Oamenii s-au gândit că dacă ar fi pornit o manifestație, rușii ar fi fost agitatori și ar fi urmat un masacru. Așa că au ales
Josef Koudelka: quot;Fotografiile mele marchează istoria. Nu sunt însă sigur că și schimbă cevaquot; () [Corola-website/Science/295716_a_297045]
-
lămuritoare decât o confirmare. Theodor Codreanu vine cu o idee nouă, folosindu-se de ceea ce spunea Eminescu: "E o adevărată nenorocire de-a prevedea tot și de a nu putea împiedica nimic", că în 1989 a fost, de fapt, "o contrarevoluție" sau "o revoluție de import". Conținutul tematic al capitolului poate provoca o amplă dezbatere. Din considerente de spațiu transcriem cu titlu de mare interes doar denumirea capitolelor următoare: "Golul etnic" și ofensiva perifericilor (o prezentare a ideilor forță care au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
spusele lui F. Engels, cel care afirmă că: "românii sunt o națiune/ obstacol în calea revoluției mondiale. Românii sunt un popor fără istorie... destinați să moară în furtuna revoluției mondiale, prin conservatorismul lor național. Ei (românii) sunt suporteri fanatici ai contrarevoluției și (vor) rămâne astfel până la extirparea sau pierderea caracterului lor național". Tocmai despre caracterul profund național, atacat de această fantomă a istoriei mondiale, vorbește poetul M. Eminescu considerând că este e "cestiune de existență pentru poporul roman". Acestea sunt argumentele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
am primit 20 de ani. Socru-meu 15, cumnatu-meu 15, părintele Tarcea 254, mi se pare, a și murit la Aiud. Asta a fost... Deci, ați luat 20 de ani pentru „O, ce veste minunată!”. Așa. Și pentru comentarii asupra contrarevoluției din Ungaria, fapt deosebit de grav, nu? Cum a decurs această a doua anchetă? Să precizez că, Între timp, eu am fost chemat la Securitate de foarte multe ori. Securiști din Arad veneau acolo să mă tortureze. Foarte-foarte des am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dragi ei decât noi, așa că stai cu ei”... „Dați-mă În judecată că n-am vrut să colaborez cu Securitatea.” „Nu pentru așa ceva, Îți găsim noi ție destule.” Și mi-au găsit două capete de acuzare: anume, că În perioada contrarevoluției din Ungaria din 1956, la Leordina ascultam În grupuri aparatul de radio și ne manifestam intenția de a organiza și la noi o contrarevoluție. Eu În perioada aia eram militar... Ei nu s-au prins, dar eu am tăcut din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
găsim noi ție destule.” Și mi-au găsit două capete de acuzare: anume, că În perioada contrarevoluției din Ungaria din 1956, la Leordina ascultam În grupuri aparatul de radio și ne manifestam intenția de a organiza și la noi o contrarevoluție. Eu În perioada aia eram militar... Ei nu s-au prins, dar eu am tăcut din gură, l-am acceptat la Securitate, că după mine nu era grav. Ei au fost mulțumiți cu asta, că am acceptat. Recunosc! Și al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
în fața cărora Ceaușescu a spus: „Intrarea trupelor celor cinci țări socialiste în Cehoslovacia este o mare eroare și un grav pericol pentru pacea în Europa și pentru soarta socialismului în lume(...) S-a afirmat că în Cehoslovacia există pericolul unei contrarevoluții. Se va găsi mâine cineva care să spună că și aici, în această adunare, se manifestă tendințe contrarevoluționare. Răspundem tuturor că poporul român, în ansamblul său, nu va permite nimănui să calce în picioare patria noastră!” Ziua de 22 august
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
preluată de guvernul provizoriu în Revoluția din februarie 1917. O minoritate bine organizată și formată din tehnicieni ai puterii în frunte cu V.I. Lenin a preluat puterea la 7 noiembrie 1917 printr-o lovitură de stat sau chiar printr-o contrarevoluție, s-a spus. Vedem în controversa în legătură cu ceea ce s-a întâmplat la 7 noiembrie 1917 expresia complexității Revoluției ruse concretizată în pluralitatea ipostazelor sesizate de istorici. Cert este că interesul nostru se centrează asupra propagandei desfășurată de bolșevici. Din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]