798 matches
-
al persoanelor îndreptățite la măsuri reparatorii. Examinând această critică, Curtea constată că ea nu poate fi reținută. Astfel, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu stabilirea unei simple contrarietăți între norme legale din același domeniu, coordonarea legislației în vigoare fiind de competența autorității legiuitoare. Mai mult, dispozițiile legale criticate reglementează chiar posibilitatea persoanei îndreptățite de a ataca, în justiție, decizia prin care se refuză măsura reparatorie, în termen de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158766_a_160095]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004) Ca atare, față de această critică, Curtea observă că nu se află în prezența unei chestiuni privind constituționalitatea unor norme legale în raport cu prevederi constituționale, ci a unei simple pretinse contrarietăți între norme legale din același domeniu, în succesiunea lor în timp. 22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276889_a_278218]
-
modificări legislative ale textelor legale în vigoare și care conțin propuneri de lege ferenda, deoarece controlul de constituționalitate semnifică verificarea conformității dispozițiilor legale criticate cu normele și principiile fundamentale invocate, în limita unor critici ce vizează evidențierea unui raport de contrarietate dintre acestea, și nu modificarea sau completarea textelor legale atacate în funcție de aprecierea subiectivă a autorului excepției. A converti, în cazul de față, susținerile autoarei excepției în veritabile critici de neconstituționalitate și a proceda la examinarea textelor de lege vizate excedează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253026_a_254355]
-
a hotărât de cel puțin două ori, în mod definitiv, împotriva deciziilor consiliului de familie. Articolul 132 Imposibilitatea constituirii consiliului de familie Dacă în cazul prevăzut la art. 131 nu este posibilă constituirea unui nou consiliu, ca și în cazul contrarietății de interese dintre minor și toți membrii consiliului de familie și supleanți, tutorele poate cere instanței de tutelă autorizația de a exercita singur tutela. Secțiunea a 4-a Exercitarea tutelei §1. Dispoziții generale Articolul 133 Exercitarea tutelei în interesul minorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251083_a_252412]
-
ori în interesul lor sau al unor terți, după caz, bunurile persoanei juridice ori informațiile pe care le obțin în virtutea funcției lor, afară de cazul în care ar fi autorizați în acest scop de către cei care i-au numit. ... Articolul 215 Contrarietatea de interese (1) Este anulabil actul juridic încheiat în frauda intereselor persoanei juridice de un membru al organelor de administrare, dacă acesta din urmă, soțul, ascendenții sau descendenții lui, rudele în linie colaterală sau afinii săi, până la gradul al patrulea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251083_a_252412]
-
nu menționează motivele "de recurs specifice" nu poate fi reținut ca o încălcare a prevederilor constituționale menționate, întrucât în această situație se aplică dreptul comun în materie, adică dispozițiile Codului de procedură civilă. În sfârșit, Curtea nu constată existența vreunei contrarietăți între prevederile art. 30 alin. (1) și (2) și art. 31 alin. (1) din legea criticată și prevederile constituționale ale art. 45 referitor la "Libertatea economică" și ale art. 53 cu privire la "Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți". Față de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174652_a_175981]
-
față de prevederile art. 16 alin. (3) din Constituție, pe motivul că textul constituțional prevede condiția cetățeniei române exclusive pentru persoanele care ocupă funcții sau demnități publice, în timp ce dispozițiile legale extind această cerință și pentru candidați, iar pe de altă parte, contrarietatea dintre dispozițiile criticate și art. 20 din Constituție, raportat la anumite prevederi din actele internaționale, pe motivul că acestea din urmă nu interzic persoanelor cu dublă cetățenie să ocupe funcții sau demnități publice. I. În ceea ce privește primul motiv de neconstituționalitate, Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140939_a_142268]
-
dispozițiile art. 146 și următoarele. Prevederile art. 20 alin. (1) din Constituție stabilesc o modalitate de interpretare a dispozițiilor constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor în acord cu actele internaționale, iar nu preeminenta dreptului internațional asupra prevederilor constituționale, în cazul contrarietății acestora. Pe de altă parte referirea din art. 20 alin. (2) la "legile interne" trebuie înțeleasă că excluzând Constituția. Această deoarece tratatele internaționale sunt ratificate prin legi organice sau ordinare, în funcție de obiectul acestora, legile de ratificare a tratatelor internaționale prevalând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140939_a_142268]
-
al articolului 46 se introduce alin. (4), ce prevede că: "persoana îndreptățită are obligația de a urma calea prevăzută de prezenta lege, după intrarea acesteia în vigoare. Prevederile prezentei legi se aplică cu prioritate", Curtea observă următoarele: - Cât privește pretinsa contrarietate față de dispozițiile art. 16 alin. (1) și art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituție, deoarece textul legal criticat nu ocrotește în mod egal dreptul de proprietate al celor deposedați abuziv și dreptul de proprietate dobândit de foștii chiriași în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206268_a_207597]
-
considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față, inclusiv în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248^1 din Codul penal. În sfârșit, Curtea constată că autorul excepției nu a motivat în ce constă pretinsa contrarietate a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu Constituția. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate". Iată de ce Curtea urmează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222392_a_223721]
-
rezultă din celelalte prevederi ale legii, cu care art. 47 din Legea nr. 7/1996 se coroborează, după caz, în funcție de felul înscrierii, prin interpretarea logică și sistematică a întregului act normativ. Consideră că, în mod eronat, autorul excepției a invocat contrarietatea textelor de lege criticate în raport cu dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (3). Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214265_a_215594]
-
constată că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale, iar nu compararea prevederilor de lege între ele. Rezultă deci că nu ne aflăm în prezența unei chestiuni privind constituționalitatea, ci a unei posibile contrarietăți între două norme de lege, constatarea acestora și eliminarea eventualelor contradicții neintrând în competența instanței de contencios constituțional, ci fiind de resortul autorității legiuitoare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 fiind, astfel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170563_a_171892]
-
aduce vreo restrângere a dreptului la pensie, în cazul persoanelor pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001, care solicită recalcularea pensiilor potrivit art. 169 alin. (1^1) și (2)". Astfel, consideră că "nu se poate reține că ar exista vreo contrarietate între acest text și prevederile constituționale invocate". De altfel, observă că textul legal menționat este criticat nu pentru cuprinsul său, ci pentru ceea ce nu conține, în sensul dorit de autorul excepției. De asemenea, arată că autorul excepției face confuzie între
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169941_a_171270]
-
unei taxe de timbru pentru anumite categorii de cereri nu face nici o diferențiere între contribuabili, astfel încât nu sunt înfrânte prevederile art. 16 din Constituție și ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În ceea ce privește pretinsa contrarietate a textului de lege criticat în raport cu art. 21 din Constituție, Curtea a statuat, în mod constant, că accesul liber la justiție nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201713_a_203042]
-
de la plata impozitelor și taxelor, contravin dispozițiilor art. 41 alin. (2), art. 49 alin. (1) și (2), art. 53 alin. (2), art. 119 și art. 138 alin. (1) și (2) din Constituția României", fără a arăta însă în ce constă contrarietatea. Judecătoria Constanța apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, cu privire la susținerile autorului excepției, potrivit cărora prevederile de lege criticate contravin autonomiei locale, lezează dreptul de proprietate privată, ocrotit în mod egal de Legea fundamentală, îngrădesc și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155346_a_156675]
-
1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, bunuri aparținând domeniului public. Așa fiind, nu poate fi primită nici invocarea încălcării art. 53 din Constituție, republicată, privind "Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți". În sfârșit, în legătură cu invocarea contrarietății dintre dispozițiile ce fac obiectul controlului de constituționalitate și art. 56 alin. (2) din Constituție, republicată, potrivit căruia "Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale", Curtea constată că nici această critică nu este întemeiată. Stabilirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155346_a_156675]
-
neîntemeiată, întrucât "confiscarea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 12/1990 intervine numai atunci când se constată săvârșirea unei infracțiuni, respectiv a unei fapte ilicite, având pericolul social prevăzut de lege și fiind sancționată ca atare de lege". Referitor la contrarietatea textului legal dedus controlului față de art. 44 din Constituție, președintele Camerei Deputaților apreciază că aceste prevederi constituționale reglementează o prezumție a caracterului licit al dobândirii averii, prezumție ce poate fi răsturnată prin administrarea probei contrare sau ori de câte ori legea care sancționează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164550_a_165879]
-
speță, "paratele nu pot invocă în propriul lor beneficiu excepția de scutire de taxă de timbru numai pe considerentul că în cadrul acțiunii intentate de lichidator au formulat acțiune reconvenționala, deoarece excepția nu vizează decât acțiunea principala intentata de lichidator [...]". În ceea ce privește contrarietatea dintre art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, și prevederile art. 21 alin. (1) și (2) și ale art. 51 din Constituție, instanța apreciază că acest text legal nu are aplicabilitate în speță, iar soluționarea cauzei nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157981_a_159310]
-
stabilit că nu este de competența sa să analizeze conformitatea unei dispoziții de drept național cu textul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene prin prisma art. 148 din Constituție. O atare competență, și anume aceea de a stabili dacă există o contrarietate între legea națională și Tratat, aparține instanței de judecată, care, pentru a ajunge la o concluzie corectă și legală, din oficiu sau la cererea părții, poate formula o întrebare preliminară în sensul art. 267 din Tratat la Curtea de Justiție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227299_a_228628]
-
susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât permit continuarea procedurii de administrare pe timpul judecării cererii de recuzare. Curtea de Apel Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece excepția nu vizează o contrarietate între textele de lege atacate și Constituție, ci concursul între normele generale de procedură și normele speciale de procedură fiscală. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193786_a_195115]
-
cererii de recuzare, fiind respectat astfel dreptul părților la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. De altfel, dispozițiile criticate reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituție. În ceea ce privește contrarietatea dispozițiilor criticate cu prevederile art. 4 și 16 din Constituție, se arată că acestea nu instituie privilegii sau discriminări pe criterii de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171781_a_173110]
-
respinsă. III. În sfârșit, autorul excepției consideră că "aplicarea unor sancțiuni prevăzute în art. 25-28 din Legea nr. 60/1991 pentru încălcarea unor dispoziții neconstituționale (arătate mai sus)" este, de asemenea, neconstituțională. Examinând conținutul prevederilor criticate, Curtea nu poate reține contrarietatea acestora față de dispozițiile art. 36 din Constituție invocate de autorul excepției ca fiind încălcate, si, în consecință, si aceasta susținere urmează să fie înlăturata. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133870_a_135199]
-
Curtea Constituțională nu este competentă să analizeze conformitatea unei prevederi din dreptul național cu dispoziții din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prin prisma art. 148 din Constituție, astfel cum solicită autorul excepției de neconstituționalitate. Competența de a stabili dacă există contrarietate între legea națională și o normă europeană aparține instanței de judecată, care, pentru a ajunge la o soluție corectă, din oficiu sau la cererea părții, poate formula o întrebare preliminară în sensul art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227025_a_228354]
-
posibilitatea părților de a pune întrebări martorului atât direct, cât și prin avocat. Dispozițiile art. 320 alin. 2 din Codul de procedură penală încalcă, în opinia autorului, dreptul la apărare. Nu a arătat însă în mod concret în ce constă contrarietatea pretinsă. Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209613_a_210942]
-
pronunță fără a putea modifica sau completa prevederile legale criticate. Critica referitoare la art. 320 alin. 2 din Codul de procedură penală nu poate fi primită, fiind inadmisibilă, întrucât autorul excepției nu a arătat în mod concret în ce constă contrarietatea textului cu prevederile art. 24 din Constituție. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209613_a_210942]