1,052 matches
-
I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a statuat că structura excepției de neconstituționalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul
DECIZIA nr. 158 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258344]
-
stabilit că nu este de competența sa să analizeze conformitatea unei dispoziții de drept național cu textul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene prin prisma art. 148 din Constituție. O atare competență, și anume aceea de a stabili dacă există o contrarietate între legea națională și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, aparține instanței de judecată, care, pentru a ajunge la o concluzie corectă și legală, din oficiu sau la cererea părții, poate formula o întrebare preliminară în sensul art. 267 din Tratatul
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
16 noiembrie 2010). ... 23. Având în vedere considerentele mai sus enunțate, Curtea reține că eventuala neconformitate a unei dispoziții procesual penale cu prevederile dreptului european nu constituie o problemă de constituționalitate, care să atragă competența Curții Constituționale de a constata contrarietatea normei juridice în cauză cu prevederile Legii fundamentale, ci o problemă de interpretare și aplicare a legii de către instanțele judecătorești, care, conform celor statuate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, au obligația ca, din oficiu sau la cererea
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
este prevăzută de legea penală), în timp ce lipsa vinovăției este încadrată la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a doua din același cod (nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege). ... 26. În aceste condiții, o eventuală contrarietate a dispozițiilor dreptului Uniunii Europene cu prevederile de drept penal substanțial în vigoare la nivel intern va fi soluționată de către instanțele naționale prin aplicarea cu prioritate a celor dintâi - potrivit principiului preeminenței dreptului european, mai sus analizat - și încadrarea
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
din 6 ianuarie 2012, a conturat structura inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea, de către autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a
DECIZIA nr. 802 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252439]
-
vedea în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011). ... 18. Așa fiind, Curtea reține că, față de lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a fiecăreia dintre dispozițiile legale criticate față de normele din Constituție invocate, nu se poate identifica în mod rezonabil o veritabilă critică de neconstituționalitate. Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (2) și ale art. 29 alin. (1
DECIZIA nr. 802 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252439]
-
în ceea ce privește dispozițiile art. 104 din Legea nr. 254/2013, Curtea reține că autorul excepției de neconstituționalitate s-a limitat în motivarea acesteia la trimiterea la dispozițiile constituționale și convenționale, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]
-
excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde trei elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. [...] În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]
-
o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“. În consecință, dat fiind caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, Curtea apreciază că nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate. Așa fiind, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 104 din Legea nr. 254/2013 este inadmisibilă. ... 15
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]
-
11, 16, 21, 31, 41, 51, 52, 57, 73, 124 și 126 din Legea fundamentală, Curtea constată că autorul excepției de neconstituționalitate s-a limitat la trimiterea la dispozițiile constituționale invocate, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde trei elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. [...] În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“. ... 23. În consecință, dat fiind caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 este inadmisibilă. ... 24. Pentru considerentele expuse mai
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
6 ianuarie 2012, Curtea a conturat structura inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea, de către autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a
DECIZIA nr. 720 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251545]
-
va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“. Așa fiind, Curtea apreciază că, dat fiind caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate. ... 21. Ca atare, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate
DECIZIA nr. 720 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251545]
-
principiile legislative bugetare și principiul constituțional al universalității drepturilor și obligațiilor, consacrat de art. 15 alin. (1) din Constituție, întrucât posibilitatea fiecărei persoane de a se conforma obligațiilor legale și de a beneficia de drepturile cuvenite este incertă din cauza contrarietății legislative create prin norma dedusă controlului de constituționalitate. Or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, securitatea juridică este un „concept care se definește ca un complex de garanții de natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că acesta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de
DECIZIA nr. 509 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251956]
-
a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate, respectiv aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului
DECIZIA nr. 882 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252335]
-
aceeași problemă de drept reprezintă una din condițiile de admisibilitate a declanșării acestui mecanism. ... 68. Dincolo de a reprezenta o condiție de admisibilitate, simpla existență a practicii judiciare neunitare nu poate genera condiționalități reciproce între cele două soluții aflate în contrarietate, în sensul că, din perspectiva mecanismului recursului în interesul legii, numărul sau/și ordinea cronologică a hotărârilor judecătorești definitive este/sunt lipsită(e) de relevanță, odată ce s-a constituit situația premisă determinată de depășirea pragului critic sub care nu se putea
DECIZIA nr. 11 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253921]
-
excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 138/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe. ... 5. Autorul excepției de neconstituționalitate nu arată în ce constă contrarietatea dintre textele de lege criticate și dispozițiile constituționale invocate. ... 6. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr.
DECIZIA nr. 858 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253935]
-
drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și art. 44 - Dreptul de proprietate privată. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia nu arată în ce constă contrarietatea dintre textul de lege criticat și prevederile constituționale invocate. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate, astfel formulată, ridică o problemă de admisibilitate dintr-o dublă perspectivă, și anume din punctul de vedere al structurii excepției de neconstituționalitate, cu referire la motivarea
DECIZIA nr. 858 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253935]
-
2012, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Ca atare, sesizările adresate Curții trebuie motivate, ceea ce implică
DECIZIA nr. 858 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253935]
-
primelor elemente. Ca atare, sesizările adresate Curții trebuie motivate, ceea ce implică, în mod necesar, invocarea unui temei constituțional pentru contestarea legitimității constituționale a prevederilor ce fac obiectul sesizării. Or, în prezenta cauză autorul excepției nu arată în ce constă contrarietatea textelor legale invocate cu dispozițiile Legii fundamentale, astfel încât Curtea nu se poate substitui acestuia în ceea ce privește invocarea unui anume motiv de neconstituționalitate; în caz contrar, instanța constituțională ar exercita un control din oficiu, și nu la sesizare
DECIZIA nr. 858 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253935]
-
neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea
DECIZIA nr. 707 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251155]
-
din Codul de procedură penală, care nu reglementează în categoria nulităților absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la încunoștințarea avocatului suspectului sau inculpatului în legătură cu data și ora efectuării actelor de urmărire penală, este neconstituțională. Totodată, autorul excepției motivează relația de contrarietate dintre art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală și dispozițiile constituționale invocate, susținând că prevederile criticate sunt neconstituționale întrucât stabilesc în sarcina sa obligația de a face proba unui fapt negativ, absolut, viitor, aspect care contrazice esența sancțiunii
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
1.066D/2020 la Dosarul nr. 113D/2020, care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât autorii acesteia nu motivează contrarietatea dintre normele procesual penale criticate și dispozițiile constituționale invocate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 10 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 9.720/225/2019, Tribunalul Mehedinți - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu
DECIZIA nr. 231 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272072]