KorAP: Find »[drukola/base=contribuțiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...19 >

466 matches

Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821

I., Din trecutul stăpânirii românești asupra Ardealului. Pierderea Amlașului și Făgărașului, București, 1914. Idem, Despre stema Moldovei, în Cercetări Istorice, 1925, nr. 1, p. 401-402. Moga I., Voievodatul Transilvaniei. Fapte și interpretări istorice, în AIIN 1, 1945, p. 55-148. Idem, Contribuțiuni la istoria colonizărilor din Transilvania, în AIIN 9, 1943-1944, p. 448-476. Moisescu G., Catolicismul în Moldova până la sfârșitul secolului al XIV-lea, București, 1942. Idem, Urmările schismei la români, în Ortodoxia, 1954, nr. 2-3, p. 339-364. Munteanu Alex. A., Arhiepiscopia

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
cruciată și imperiul mongol, București, Editura Enciclopedică, 1993. Idem, De la Romanii la România. Formarea unei națiuni, în SMIM 17, 1999, p. 45-54. Idem, Geneza statului medieval românesc, București, 1999. Pascu Șt., Voievodatul Transilvaniei, vol. I, Cluj, Editura Dacia, 1971. Idem, Contribuțiuni documentare la istoria românilor în secolele XIII și XIV, Sibiu, 1944. Păcurariu Pr. Prof. Dr., Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. I, București, EIBMBOR, 1991. Idem, Începuturile Mitropoliei Transilvaniei, București, 1980. Petrovici E., Studii de dialectologie și toponimie, București, 1970. Pippidi

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
sec. IX-XII), Craiova, 1976. Tudor D., Stăpânirea romană în sudul Daciei de la Aurelian la Constantin, București, 1941 (extras din RIR, X, 1940). Idem, Constantin cel Mare și recucerirea Daciei traiane, în RIR, XI, 1941. Tufescu V., Răspândirea satelor de răzeși. Contribuțiuni la studiul populării Moldovei, în Arhivele Basarabiei, 1934, nr.1, p. 11-35. Vasilescu Al., Data 1290 a descălecatului Țării Românești, în Convorbiri Literare, 1923, p. 499-510. Velcu A., Contribuții la studiul creștinismului daco-roman, sec. I-IV d. H., București, 1934

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774

C. Grigoraș (Țăranul de la Dunăre), CL, 1930, iulie-august; ed. îngr. și introd. Gabriel Ștrempel, București, 1976. Repere bibliografice: A. Philippide, Introducere în istoria limbei și literaturei române, Iași, 1888, 125-126; Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 64-79, II, 486-490; C. Giurescu, Contribuțiuni la studiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin, Tudosie Dubău, Vasile Dămian), București, 1907; Giorge Pascu, Istoria literaturii române din secolul al XVIII-lea, București, 1927, 42-62; Pușcariu, Ist. lit., 142-146; Iorga, Ist. lit., II, 90-156; Ioan Șt. Petre, Nicolae Costin. Viața

COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
Corola-publishinghouse/Science/286478_a_287807

din urmă în America de Nord. Reîntors în 1878 la Chișinău, urmărit din nou de poliția țaristă, emigrează în România, stabilindu-se la Tulcea. Se înscrie la Facultatea de Medicină din București în 1886 și își ia doctoratul în 1895, cu lucrarea Contribuțiuni la studiul pediatriei populare. Credinți și obiceiuri relativ la pediatrie la locuitorii din Dobrogea. A fost medic la Sfântu Gheorghe (județul Tulcea), Buftea, Fierbinți și Slănic (în județul Prahova), și a murit, probabil la Slănic, îngrijind, pe timp de război, bolnavii

CRASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286478_a_287807]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920

știință care trebuie învațată și care stă în legătură atât cu economia politică cât și cu știința administrațiunii generale a statului, pentru ca oricine - un nimenea politic - să poată fi erijat în financiar, în om care judecă asupra gingașei materii a contribuțiunilor pe de-o parte, a cheltuirii lor productive pe de alta? Așadar, înc-odată... ce caută, ce însemnează d. G. Leca la Finanțe? Iată ceea ce am dori să ne spuie ziarele oficioase. Un mare punct de întrebare după o mare nulă

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
votată, cu totul de prisos, de vreme ce legea percepției din 26 mai 1868, și azi în vigoare, e foarte clară în privirea aceasta. Iată în adevăr ce zice art. 25 al. 4 a acelei legi: Dreptul agenților fiscali de-a urmări contribuțiunile datorite statului, împreună cu zecimile adiționale, încetează la finele anului al treilea de la începutul fiecărui exercițiu. Dar asta ce e decât tot dispozițiile legii celei nouă? Însă, în loc de-a aplica cu stricteță legea veche, se face una nouă, pentru două

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
ziua de 25 iulie până la 2 august 1882, la ora 10 de dimineață, se va vinde prin licitație la primăria comunei Odobeasca, din plasa Marginea de Sus, județul R. Sărat, obiectele ce s-au sechestrat pentru neplata dărilor datorite din contribuțiuni directe, răscumpărarea clăcii, prestațiuni județene și altele. Obiectele sechestrate sunt: 51 vaci, 8 boi, 88 mânzați cu mânzate, 2 cai, 15 iepe, 5 noateni, 13 capre, 5 iezi, 83 oi, 12 miei, 3 berbeci, 5 râmători, una căruță de boi

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
căror inalienabilitate e garantată de Constituție și de legea de împroprietărire. Ce zice "Romînul" la acest specimen de percepție liberală? Ce zice? Băieții cari-l redijează n-au ochi să citească. În loc de-a constata de ce natură sunt dările neplătite: contribuțiuni directe, răscumpărarea clăcii, prestațiuni județene și altele, se leagă de capitație. Capitația nu este justificată. Capitația amânduror țărilor, pe când nu exista nici o altă dare, constituia abia a douăsprezecea parte a bugetului actual de venituri și nu se va găsi un

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
cari să le adaptăm căderii râurilor noastre și să le traducem aci în cifre concrete. ["LEGE MODIFICATOARE... "] 2264 Lege modificatoare legii de percepție de la 11 mai 1867 (26 m. * 1868) art. 25 al. 4. Dreptul agenților fiscali de-a urmări contribuțiunile datorate statului, împreună, cu zecimile adiționale, încetează la finele anului al 3-lea de la începutul fiecărui exercițiu. Inalienabilitatea teritoriilor țărănești, abuzuri - lege nouă Legea tocm [elelor ] agricole - ["S-A ORÎNDUIT... "] 2264 S-a orânduit procuror al C[urții ] Populeanu să

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
Corola-publishinghouse/Science/285179_a_286508

Candrea, a Dicționarului enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, a cărui a doua parte, cu date istorice și geografice, a redactat-o. Dar, din tot ce a scris A., cu migală și paciență, cea mai importantă rămâne o adevărată lucrare de benedictin, Contribuțiune la bibliografia românească (I-III, 1921-1928), cea dintâi bibliografie a literaturii noastre, pe autori, cu trimiteri la opere și scrieri critice. Acesteia i-au urmat, de-a lungul anilor, studii speciale despre unii autori, despre curente și reviste, iar bibliografia

ADAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285179_a_286508]
Seminarului Veniamin din Iași, București, 1904; Istoria literaturii române pentru școalele normale, București, 1910; Indicațiuni bibliografice pentru literatura română. Sec. XVI-XIX, București, 1912; ed. 2, București, 1914; Istoria literaturii române, București, 1913; ed. îngr. și introd. Paul Lăzărescu, București, 1998; Contribuțiune la bibliografia românească, I-III, București, 1921-1928; Bibliografia și organizarea unei bibliografii științifice la noi, în Omagiu lui Mihail Dragomirescu, București, 1928; Bibliografia României, București, 1928-1929; Viața și activitatea lui Spiru Haret, București, 1936; Între cinism și ipocrizie, București, 1936

ADAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285179_a_286508]
Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273

I-II, pref. edit., București, 1973. Repere bibliografice: Firan, Macedonski-Arghezi, 143; Valentin Silvestru, O remarcabilă cercetare teatrologică, RL, 1984, 16; Doina Modola, „Viziuni și forme teatrale”, ST, 1984, 9; Maria Vodă-Căpușan, „Motive și structuri dramatice”, CNT, 1986, 48; Mircea Filip, Contribuțiuni teoretice în teatrologie, L, 1989, 45; Firan, Profiluri, II, 51-53. C.Pp.

MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
Corola-publishinghouse/Science/288020_a_289349

învățământului în limba română. Deputat de Cahul din 1920, va fi, între 1922 și 1939, profesor și director al Liceului „B.P. Hasdeu” din Chișinău. În 1926 concurează la un post de profesor universitar, susținându-și în prealabil doctoratul, cu lucrarea Contribuțiuni la istoria literaturii românești din veacul al XIX-lea, însă îi va fi preferat Ștefan Ciobanu. Desfășoară o bogată activitate publicistică în „Glasul moldovenesc”, „Răsăritul”, „Curentul nou”, „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Deșteptarea”, „Renașterea Moldovei”, „Floarea soarelui”, „Viața Basarabiei” ș.a.

MARIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288020_a_289349]
poeme în proză în registru minor. Câteva poezii, publicate târziu, vădesc o bună stăpânire a versului, pe o tematică insuficient personalizată. Destul de bogata publicistică literară face loc cu timpul unor studii mai aplicate, vizându-l îndeosebi pe B.P. Hasdeu. În Contribuțiuni... sunt incluse și alte cercetări, cum ar fi cele privind istoria presei românești, literatura comparată (Pușkin în românește), sociologia literară ( Ideea proprietății literare la scriitorii noștri). SCRIERI: Simeon Florea Marian, București, 1910; Suflete stinghere, București, 1910; Printre stropi, Suceava, 1912

MARIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288020_a_289349]
1910; Printre stropi, Suceava, 1912; Coloniștii nemți din Basarabia, București, 1920; Proza noastră estetică, Chișinău, 1921; B.P. Hasdeu și Rusia, Chișinău, 1925; Civilizație și poezie, București, 1927; B.P. Hasdeu și M. Eminescu, Chișinău, 1927; Activitatea mea publicistică. 1908-1927, Chișinău, 1927; Contribuțiuni la istoria literaturii românești din veacul al XlX-lea, Chișinău, 1927; Bogdan Petriceicu Hasdeu, București, 1928; I. Creangă, Chișinău, 1930; Alexandru Hasdeu și Academia Română, București, 1932; Activitatea publicistică a lui B.P. Hasdeu, Chișinău, 1932. Antologii: Prozatorii noștri, I-II, Chișinău

MARIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288020_a_289349]
Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933

Primul ziar bulgaro-român: „Viitorul”, București, 1940; G.S. Rakovsky și literatura română, București, 1940; Începuturile teatrului bulgar în România, București, 1941; Înrâuriri românești în literatura și viața bulgarilor, București, 1941; Bibliografia scrierilor lui V.A. Urechia, pref. Aurelian Sacerdoțeanu, București, 1942; Contribuțiuni la istoricul tipografiilor muntene. Activitatea tipografiilor bulgărești, București, 1943; Ivan Vazov în România, București, 1943; Viață și opera lui Jonathan Swift, București, f.a. Ediții: V. Alecsandri, Teatru, pref. edit., București, f.a.; A.I. Odobescu, Câteva ore la Snagov, pref. edit., București

IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
Corola-publishinghouse/Science/287697_a_289026

netrebnic], postfața trad., București, 1958 (în colaborare cu Kacsó Sándor); Al. Vlahuță, Hideg tűzhely mellett [Opere alese], introd. trad., Târgu Mureș, 1959 (în colaborare cu Majtényi Erik). Repere bibliografice: Nagy Pál, Kakassy Endre, „A fiatal Eminescu”, IGZ, 1959, 11; Perpessicius, Contribuțiuni maghiare în literatura română, LCF, 1960, 3; Kiss Géza, „Viața lui Eminescu”, ST, 1962, 10; Elena Stan, „Eminescu élete és költészete”, NYRK, 1963, 1; Al.I. Ștefănescu, Kakassy Endre, GL, 1963, 43; Petre Pascu, O monografie Sadoveanu în limba maghiară

KAKASSY. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287697_a_289026]
Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823

Cihodaru, I. Caproșu și L. Șimanschi, București, 1975 (în continuare: DRH, A, I), nr. 1, p. 1-2. • Carol Auner, Cei din urmă episcopi de Siret, în „Revista Catolică“, București, 1914, nr. 3, p. 570-571. • Ibidem, p. 570-571, 574-575; Ștefan Pascu, Contribuțiuni documentare la istoria românilor în sec. XIII și XIV, în „Anuarul Institutului de Istorie Națională“, Cluj, Sibiu, 10, 1945 (în continuare: Pascu, Contribuțiuni documentare), p. 204. Statutul privilegiat de care s-au bucurat un timp călugării catolici moldoveni părea să

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
de Siret, în „Revista Catolică“, București, 1914, nr. 3, p. 570-571. • Ibidem, p. 570-571, 574-575; Ștefan Pascu, Contribuțiuni documentare la istoria românilor în sec. XIII și XIV, în „Anuarul Institutului de Istorie Națională“, Cluj, Sibiu, 10, 1945 (în continuare: Pascu, Contribuțiuni documentare), p. 204. Statutul privilegiat de care s-au bucurat un timp călugării catolici moldoveni părea să confirme așteptări mai vechi ale papalității în legătură cu cele două principate, de la sud și, respectiv, est de Carpați. Să ne amintim, aici, că, patru

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Papacostea, Desăvârșirea emancipării politice a Țării Românești și a Moldovei (1330-1392), în „Revista istorică“, București, 2, 1991, nr. 9-10; Șerban Papacostea, Domni români și regi angevini. Înfruntarea finală 1370-1382, în idem, Geneza statului în evul mediu românesc, Cluj-Napoca, 1988; Pascu, Contribuțiuni documentare; Radu Rosetti, Despre unguri și episcopiile catolice din Moldova, în „Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice“, București, seria II, tom 27, 1904-1905; I. Sabău, O nouă listă a episcopilor catolici din Moldova, în „Revista Istorică“, București, 29, 1943; Sýkora, Poziția

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
1875, datele statistice ne arată la începutul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea existența a 3.295 de meseriași și a 66 de industriași și fabricanți. Din rândul ambelor categorii, circa 45% reprezentau evrei, așa cum ne demonstrează „Rolurile de contribuțiune ale casieriei generale de Covurluiu pe anul 1889“. Analize și date recente publicate de Avram Rosen și Liviu Rotman 16 atestă conturarea unei elite economice, industriale, evreiești și în alte centre ale Moldovei, precum și reorientarea unei părți a minoritarilor evrei

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Corola-publishinghouse/Science/287837_a_289166

A. Papadopulos-Kerameus, Scrieri și documente grecești privitoare la istoria românilor, București, 1914 (în colaborare cu G. Murnu). Repere bibliografice: D. Evolceanu, „Poezia religioasă bizantină”, CL, 1900, 4; [Necrolog], U, 1921, 143; I. Rădulescu-Pogoneanu, C. Litzica, CL, 1921, 6-7; Marin Popescu-Spineni, Contribuțiuni la istoria învățământului superior, București, 1928, 44-45, 122; [C. Litzica], „Almanahul literar”, 1971, 204; Traian Nicola, Liceul „Gh. Roșca Codreanu”, Bârlad, 1971, 214-216; Maria Marinescu-Himu, Adelina Piatkovski, Istoria literaturii eline, București, 1972, 488; Bucur, Istoriografia, 242-243; Titu Maiorescu și prima

LITZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287837_a_289166]
Corola-publishinghouse/Science/286925_a_288254

a URSS. Preocuparea științifică prioritară pentru D.-M. a constituit-o studierea relațiilor literare româno-ruse. Cercetătoarea a debutat cu studiul Influența literaturii ruse asupra scriitorului Constantin Stamati (1929), apoi, în 1933, a tipărit monografia Viața și opera lui Constantin Stamati. Contribuțiuni după izvoare inedite, iar în 1936 - Începuturile literare ale lui B.P. Hasdeu. După 1957, își lărgește aria de investigație, beneficiind acum și de documente aflate în arhivele rusești. În 1966 a editat în rusește la Moscova studiul monografic Relații literare

DVOICENCO-MARKOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286925_a_288254]
colective sau în publicații periodice literare din Moskova, Kiev și în special Chișinău, abordând variate aspecte și momente privitoare la contactele scriitorilor români cu literatura rusă, la tematica românească în creația scriitorilor ruși. SCRIERI: Viața și opera lui Constantin Stamati. Contribuțiuni după izvoare inedite, București, 1933; Începuturile literare ale lui B.P. Hasdeu, București 1936; Pușkin și România: Viața și opera lui Pușkin în Basarabia și influența sa asupra scriitorilor români, București, 1937; Russko-rumânskie literaturnâe sviazi v pervoi polovine XIX veka, Moscova

DVOICENCO-MARKOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286925_a_288254]