217 matches
-
patrimoniului mondial UNESCO „Peștera Movile“ Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Obiective specifice domeniului: extracția de resurse minerale Nr. crt. Obiective specifice Direcții de acțiune/Măsuri Instituții responsabile 1. Dezvoltarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră în vederea contribuirii la asigurarea securității și independenței energetice 1.1. Îmbunătățirea cadrului legislativ și de reglementare competitiv, transparent și predictibil 1.2. Întărirea capacității instituționale 1.3. Noi dezvoltări ale Sistemului național de transport în scopul preluării gazelor naturale de la țărmul Mării Negre Ministerul
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
metodologia auditului în domeniul calității serviciilor contabile Articolul 3 Auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile răspunde următoarelor obiective: a) oferirea posibilității ca publicul să aibă o bună percepție asupra calității serviciilor prestate și armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor; ... b) contribuirea la buna organizare a cabinetelor și la perfecționarea metodelor de lucru; ... c) aprecierea modului de aplicare a regulilor și normelor profesionale și de respectare a obligațiilor de membru; ... d) dezvoltarea solidarității în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea
HOTĂRÂRE nr. 23/754 din 19 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278183]
-
INVRE(47(1)(a)) - Investiții în active corporale și necorporale, cercetare și metode experimentale și inovatoare de producție, precum și alte acțiuni Investiții în active corporale și necorporale, cercetare și producție experimentală și inovatoare, metode și alte acțiuni IS-LF-01 CLIMA(46(f)) contribuirea la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea COMP(46(c)) îmbunătățirea competitivității pe termen mediu și lung, în special prin modernizare CONC(46(b)) concentrarea ofertei și introducerea pe piață a produselor, inclusiv prin marketing direct PROD(46(a)) planificarea și
NORME din 25 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274291]
-
în agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea adoptării acestor măsuri TRANS(47(1)(e)) - acțiuni pentru îmbunătățirea sustenabilității și a eficienței transportării și depozitării produselor Acțiuni pentru îmbunătățirea sustenabilității și a eficienței transportării și depozitării produselor IS-LF-04 CLIMA(46(f)) contribuirea la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea COMP(46(c) ) îmbunătățirea competitivității pe termen mediu și lung, în special prin modernizare CONC(46(b)) concentrarea ofertei și introducerea pe piață a produselor, inclusiv prin marketing direct CONS(46(i)) sporirea consumului
NORME din 25 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274291]
-
în agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea adoptării acestor măsuri CLIMA(47(1)(i)) - acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea Acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea IS-LF-06 CLIMA(46(f)) contribuirea la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea CONC(46(b)) concentrarea ofertei și introducerea pe piață a produselor, inclusiv prin marketing direct PROMO(46(e)) promovarea, dezvoltarea și implementarea: (i) metodelor și tehnicilor de producție care respectă mediul; (ii) practicilor
NORME din 25 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274291]
-
SOCIETATEA ROMÂNĂ DE LECTURĂ, asociație înființată la Cluj în 1861. Este rezultatul strădaniilor „intelighenței” române de la Colegiul Romano-Catolic din Cluj pentru „cultivarea în limba maternă, perfecționarea în literatura română și contribuirea la înavuțirea literaturii prin elaborate proprii”. Statutul evidenția scopul societății: „înaintarea în cultura mai înaltă și în estetică, prin lecturi de cărți și ziare românești”, mijloacele fiind „adunarea unei biblioteci mai cu seamă din producțiile literare românești, apoi germane, maghiare
SOCIETATEA ROMANA DE LECTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289768_a_291097]
-
tradițiile folclorice, a publicat, în 1885, Codicele Voronețean și a intenționat să realizeze o istorie culturală și literară a românilor, din care au apărut numai volumele Mișcări culturale și literare la românii din stânga Dunării, în răstimpul de la 1504-1714 (1897) și Contribuiri pentru o istorie soțială cetățenească, religionară bisericească și culturală literară a românilor, de la originea lor încoace până în iuliu 1504 (1906). Cu o valoare documentară de necontestat, acestea reprezintă o prelucrare a cursului de limba și literatura română predat de S.
SBIERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
literare la românii din stânga Dunării, în răstimpul de la 1504-1714, Cernăuți, 1897; Familia Sbiera, după tradițiune și istorie și amintiri din viața autorului, Cernăuți, 1899; O pagină din istoria Bucovinei, din 1848-1850, dimpreună cu niște notițe despre familia Hurmuzachi, Cernăuți, 1899; Contribuiri pentru o istorie soțială cetățenească, religionară bisericească și culturală literară a românilor, de la originea lor încoace până în iuliu 1504, Cernăuți, 1906; Grigoriu Ureche. Contribuiri pentru o biografie a lui, București. Culegeri: Povești poporale românești, Cernăuți, 1886; Colinde, cântece de stea
SBIERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
O pagină din istoria Bucovinei, din 1848-1850, dimpreună cu niște notițe despre familia Hurmuzachi, Cernăuți, 1899; Contribuiri pentru o istorie soțială cetățenească, religionară bisericească și culturală literară a românilor, de la originea lor încoace până în iuliu 1504, Cernăuți, 1906; Grigoriu Ureche. Contribuiri pentru o biografie a lui, București. Culegeri: Povești poporale românești, Cernăuți, 1886; Colinde, cântece de stea și urări la nunți, Cernăuți, 1888; Povești și poezii populare românești, îngr. și pref. Pavel Țugui, București, 1971. Ediții: Codicele Voronețean, introd. edit., Cernăuți
SBIERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
îngr. și introd. P.P. Panaitescu, București, 1955; ed. 2, București, 1958; ed. îngr. și introd. Liviu Onu, București, 1967; îngr. și pref. Dan Horia Mazilu, București, 2002; îngr. și pref. Dumitru Velciu, București, 2003. Repere bibliografice: Ion Sbiera, Grigoriu Urechie. Contribuiri pentru o biografie a lui, București, 1884; Ioan Bogdan, Vechile cronici moldovenești până la Ureche, București, 1891, 104-139; I. Tanoviceanu, Contribuțiuni la biografiile unora din cronicarii Moldovei, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXVII, 1905; Iorga, Ist. lit., I, 285-309; P. P.
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
trebuie să se reprezentate ambele perspective, -de creare prin sport a promovării educației interculturale, -de creare, prin sport a combaterii rasismului/xenofobiei, -de ajutorarea, prin sport a celor cu dezavantaje, din punct de vedere socio-economic sau din alte motive, -de contribuire, prin sport la includerea măsurilor financiare și sociale, care pot asigura participarea efectivă a celor cu dificultăți economice și sociale, -de contribuire, prin sport la facilitarea participării celor cu dizabilități, -de contribuire, prin sport, la facilitarea participării minorităților etnice și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
-de ajutorarea, prin sport a celor cu dezavantaje, din punct de vedere socio-economic sau din alte motive, -de contribuire, prin sport la includerea măsurilor financiare și sociale, care pot asigura participarea efectivă a celor cu dificultăți economice și sociale, -de contribuire, prin sport la facilitarea participării celor cu dizabilități, -de contribuire, prin sport, la facilitarea participării minorităților etnice și a altor grupuri minoritare, -de contribuire, prin sport, la facilitarea participării muncitorilor emigranți, rromi; socialul, politicul și, mai ales, economicul care machiază
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de vedere socio-economic sau din alte motive, -de contribuire, prin sport la includerea măsurilor financiare și sociale, care pot asigura participarea efectivă a celor cu dificultăți economice și sociale, -de contribuire, prin sport la facilitarea participării celor cu dizabilități, -de contribuire, prin sport, la facilitarea participării minorităților etnice și a altor grupuri minoritare, -de contribuire, prin sport, la facilitarea participării muncitorilor emigranți, rromi; socialul, politicul și, mai ales, economicul care machiază mișcarea sportivă, ori arată cum în aceste părți ale activității
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
financiare și sociale, care pot asigura participarea efectivă a celor cu dificultăți economice și sociale, -de contribuire, prin sport la facilitarea participării celor cu dizabilități, -de contribuire, prin sport, la facilitarea participării minorităților etnice și a altor grupuri minoritare, -de contribuire, prin sport, la facilitarea participării muncitorilor emigranți, rromi; socialul, politicul și, mai ales, economicul care machiază mișcarea sportivă, ori arată cum în aceste părți ale activității sportive există prelungiri, filamente ale activității și a exercițiului fizic modificat de felurile economice
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
deprindere la muncă fizică și spirituală și sub acel regim sobru florile deșerte a tinerei și neîncercatei Asociațiuni ar fi făcut loc altor flori care să producă sâmburi de propășire. Formele, primite și susținute acolo de bună voie și prin contribuiri libere, la noi au fost impuse poporului de căpățînele frizate la Paris. Poporul nostru din România are de susținut cu miile formele goale de cultură, în care nimica nu e real decât plata personalului însărcinat cu pisarea apei în piuă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
său nobil față cu cauzele mărețe! Apelăm dară la naționalismul tuturor românilor, rugând pre toți acei frați ai noștri cari voiesc a conlucra spre realizarea serbării să binevoiască a se pune în corespondință cu comitetul central. Comitetul primește corespondințele și contribuirile sub adresa: Vas. Bumbac, Viena, Universitate. Viena, în 14 iuniu 1871 V. Bumbac, m. p. vice-președinte Ioan Slavici, m. p. secretariu {EminescuOpIX 492} APEL Cătră junimea română Fraților! Nime nu e mai mult pătruns de ideea serbării întru memoria lui Ștefan cel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
față cu modul în care doriți ca ea să se realizeze, ca așa serbarea să poată fi un act produs conform dorințelor comune ale junimei române. 3. A lucra în cercul vostru pentru lățirea ideei serbării și realizarea ei, colectând contribuiri și trimițîndu-le comitetului central până la 15 iuliu a. c. 4. A vă îngriji mai cu deosebi despre aceea ca să puteți participa cât mai mulți la serbare. Până la finea acestei lune, comitetul central va compune programul festiv și vi-l va face
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
R: urmează, Viena 36. R, A: părerile 37. R: ea lipsește. 38. R: pentru ca o așa serbare 39. K, A: conform dorințelor generale 40. R: ideii și serbării și realizării ei; A: ideii serbării și realizării ei 41. R, A: contribuirile și trămițîndu-le nouă 42. R: despre aceea ca lipsește 43. K, A: să puteți fi reprezentați cât mai numeros la locul serbării 44. R, A: lunei acesteia, noul comitet 45. R: festiv lipsește; A: serbării 46. R, A: La lucru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
țara-gazdă reducerea decalajelor economice, sociale și ambientale ale acesteia față de țările dezvoltate. În cazul în care investițiile străine directe nu contribuie la realizarea unui astfel de obiectiv, nu se poate afirma că au avut un rol pozitiv în asigurarea sau contribuirea la dezvoltarea durabilă a țării respective. O primă teorie susține impactul favorabil al investițiilor străine directe, în sensul creșterii economiei și bunăstării. Deși o serie de studii empirice evidențiază impactul favorabil al investițiilor străine directe asupra creșterii economice în țările
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
economice, prin prisma brevetelor de invenție și a impactului lor asupra progresului tehnic. Drepturile de proprietate intelectuală își găsesc însă expresia deplină în plan juridic; acestea reprezintă ansamblul de norme care reglementează creațiile intelectuale, care promovează progresul științific sau care contribuire la dezvoltarea artei, asigurând inventatorilor sau, după caz, autorilor, drepturi exclusive asupra creațiilor lor, o perioadă de timp, limitată la un anumit număr de ani. Reglementarea în plan juridic a acestor drepturi produce consecințe importante pentru dezvoltarea pieței cercetării-dezvoltării-inovării prin
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
care-și asumă un rol de revelator, cităm În continuare din această minunată carte, am convenit să numim seducere exercitarea unei influențe tinzînd sa trezească la un pacient dorința unei stări plăcute și În subsidiar voința unei acțiuni concepute În vederea contribuirii la realizarea acestei stări”. Cătălin este și un interdictor, este un agent care tinde să influențeze deciziile unui partener (Cătălina) Însuflețindu-i conștiința unei interdicții de respectat. Cătălin este și un sfătuitor inhibator “ ... am convenit sa numim sfat orice influență
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
trilioane de descendenți ai primelor trei celule ale zigotului sunt, în mod inevitabil, destinate anihilării și morții - „pământ ești și în pământ te vei întoarce” -, câțiva descendenți ai celei de-a patra celule - celula sexuală - scapă de dispariția finală prin contribuirea cu un spermatozoid sau un ovul la un nou zigot în timpul actului sexual. Așadar, într-un sens foarte real, această a patra celulă atinge un fel de nemurire prin trecerea continuă de la o generație la alta, prin reproducerea sexuală. Acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
s-ar fi admis ultimul tarif, ca să lase altuia locul de a tolera antreprenori ca Moldoveanu și Botezatu, să exploateze pe bieții țărani cu preț mai de nimic în comparațiune cu cele ce au fost nevoiți a plăti. Va să zică rezultatul contribuirii d-sale din răsputeri, a amenințării că va demisiona daca nu s-ar fi admis noul tarif, este articolul V din convenția cu Warszawsky, care se rostește astfel: V. Plata unei zile de lucru să se fixeze la zece lei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
suveranitatea politică aparține poporului, organizată sub formă republicană, cetățenii își pot aduce contribuția la binele public. Doar în republicile populare, care solicită participația activă și civismul fiecărui cetățean care este considerat constitutiv corpului politic, indivizii își pot exprima patriotismul prin contribuirea la sporirea "fericirii de obște". În comparație cu monarhiile, unde indivizii sunt tranformați în supuși față de stăpânire, trebuind să se retragă în sine datorită faptului că nu au acces la viața publică, republicile populare creează premisele politice pentru ca "toți [cetățenii] să trăiască
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a cere să i se restituiască suma contribuită, căci și el a contribuit spre același scop ca donatorii și n-a pus atunci când a contribuit nici o condițiune din care ar putea să-și deducă dreptul de a desființa institutul. Astfel contribuirea din partea statului e numai o dovadă mai mult că trebuința întemeierii unui institut ca cel de la Panteleimon era - cel puțin - de toți simțită. Statul are dar dreptul de control, poate chiar să nu mai contribuie pentru întreținerea acelui institut, însă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]