543 matches
-
nu numai că elimină un beneficiu suplimentar acordat unor angajați ai statului, dar îi integrează pe cvasimajoritatea acestora într-un sistem unic de pensii publice. Totodată, conform jurisprudenței Curții, dreptul la pensie nu este afectat decât atunci când este redusă pensia contributivă (a se vedea Decizia nr. 872 și Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010); or, în cauza de față, nu se pune o atare problemă, pensia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239585_a_240914]
-
a se vedea Decizia nr. 872 și Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010); or, în cauza de față, nu se pune o atare problemă, pensia contributivă nefiind în niciun fel afectată sau restrânsă. De asemenea, cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239585_a_240914]
-
dispozițiile art. 44 din Constituție, Curtea constată că, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a reținut că pensiile de serviciu aveau atât o componentă contributivă, cât și una necontributivă, acordarea acesteia din urmă fiind condiționată de existența resurselor financiare suficiente ale statului. Încetarea acordării părții necontributive a pensiei de serviciu nu poate fi considerată ca o expropriere, întrucât "partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243648_a_244977]
-
neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale. În acest sens, arată că tratamentul diferențiat pe care îl instituie textul de lege criticat în ceea ce îi privește pe pensionari este nejustificat și nu ține cont de capacitatea contributivă a acestora, respectiv de necesitatea așezării obligațiilor fiscale în așa fel încât să se țină seama de necesitatea de protecție a categoriilor sociale cele mai dezavantajate, luând în considerare elementele ce caracterizează situația individuală și sarcinile sociale ale contribuabililor. De
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251823_a_253152]
-
pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni. Prin urmare, așezarea justă a sarcinilor fiscale trebuie să reflecte însuși principiul egalității cetățenilor în fața legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situații identice și să țină cont, în același timp, de capacitatea contributivă a contribuabililor, luând în considerare elementele ce caracterizează situația individuală și sarcinile sociale ale acestora". În acest sens sunt Decizia nr. 176 din 6 mai 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 9 iunie 2003
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251823_a_253152]
-
și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale; ... c) justețea impunerii sau echitatea fiscală asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcție de mărimea veniturilor sau a proprietăților acestuia; ... d) eficiența impunerii asigură niveluri similare ale veniturilor bugetare de la un exercițiu bugetar la altul prin menținerea randamentului impozitelor, taxelor și contribuțiilor în toate fazele ciclului economic, atât în perioadele de avânt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279252_a_280581]
-
pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni. Prin urmare, "așezarea justă a sarcinilor fiscale trebuie să reflecte însuși principiul egalității cetățenilor în fața legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situații identice și să țină cont, în același timp, de capacitatea contributivă a contribuabililor, luând în considerare elementele ce caracterizează situația individuală și sarcinile sociale ale acestora." Referitor la principiul egalității în drepturi a cetățenilor, Plenul Curții Constituționale, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256918_a_258247]
-
ale salariaților (funcționari, lucrători la stat, personal navigant maritim, funcționari notariali, agenți EDF-GDF, SNCF și RATP, personalul de la Operă și de la Comédie française etc.), altele decât regimul pentru mineri. F. GRECIA Nimic. G. IRLANDA Prestațiile pentru copii, alocația (de tip contributiv) pentru orfani și majorările la pensia (de tip contributiv) de văduvă și pensia (de tip contributiv) de văduv, achitate pentru copiii care îndeplinesc condițiile impuse în temeiul Legii codificate din 1993 privind securitatea socială [Social Welfare Consolidation Act 1993] și
jrc4269as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89434_a_90221]
-
funcționari notariali, agenți EDF-GDF, SNCF și RATP, personalul de la Operă și de la Comédie française etc.), altele decât regimul pentru mineri. F. GRECIA Nimic. G. IRLANDA Prestațiile pentru copii, alocația (de tip contributiv) pentru orfani și majorările la pensia (de tip contributiv) de văduvă și pensia (de tip contributiv) de văduv, achitate pentru copiii care îndeplinesc condițiile impuse în temeiul Legii codificate din 1993 privind securitatea socială [Social Welfare Consolidation Act 1993] și al modificărilor ulterioare ale acesteia. H. ITALIA Nimic. I.
jrc4269as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89434_a_90221]
-
personalul de la Operă și de la Comédie française etc.), altele decât regimul pentru mineri. F. GRECIA Nimic. G. IRLANDA Prestațiile pentru copii, alocația (de tip contributiv) pentru orfani și majorările la pensia (de tip contributiv) de văduvă și pensia (de tip contributiv) de văduv, achitate pentru copiii care îndeplinesc condițiile impuse în temeiul Legii codificate din 1993 privind securitatea socială [Social Welfare Consolidation Act 1993] și al modificărilor ulterioare ale acesteia. H. ITALIA Nimic. I. LUXEMBURG Nimic. J. OLANDA Nimic. K. AUSTRIA
jrc4269as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89434_a_90221]
-
indemnizației pentru creșterea copilului, aceasta se suportă de la bugetul de stat, în această materie nefiind datorate celelalte contribuții sociale obligatorii stabilite de lege, ceea ce atestă, o dată în plus, faptul c�� dreptul de asistență socială în discuție nu este supus sistemului contributiv", astfel încât textul de lege criticat din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 nu încalcă prevederile constituționale și convenționale invocate. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246976_a_248305]
-
nu duce la încălcarea egalității în drepturi a persoanelor indicate în ipoteza normei. Referitor la pretinsa încălcare a art. 44 din Constituție, Avocatul Poporului precizează că dreptul de asistență socială în discuție (indemnizația pentru creșterea copilului) nu este supus sistemului contributiv, deoarece contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate corespunzătoare indemnizației pentru creșterea copilului se suportă de la bugetul de stat, în această materie nefiind datorate celelalte contribuții sociale obligatorii stabilite de lege. Cât privește încălcarea art. 47 și art. 49 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256119_a_257448]
-
exercitarea unei profesii, pe durata concediului pentru creșterea copilului". Astfel, Curtea Constituțională constată că, pentru îndeplinirea scopului urmărit de legiuitor, s-a instituit o indemnizație ce reprezintă o prestație de asistență socială cu caracter universal, care nu este supusă sistemului contributiv. Agenția Națională pentru Prestații Sociale se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, având ca scop administrarea și gestionarea tuturor prestațiilor sociale acordate de la bugetul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256119_a_257448]
-
pentru creșterea copilului, aceasta se suportă de la bugetul de stat, în această materie nefiind datorate celelalte contribuții sociale obligatorii stabilite de lege, ceea ce atestă, o dată în plus, faptul că dreptul de asistență socială în discu��ie nu este supus sistemului contributiv. Așa cum reiese din cuprinsul art. 1 alin. (1) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 , "Pentru copiii născuți, adoptați, încredințați în vederea adopției, luați în plasament, în plasament în regim de urgență sau tutelă până la data de 31 decembrie 2010
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256119_a_257448]
-
Referitor la încălcarea art. 44 din Constituție, consideră că această critică este neîntemeiată, deoarece partea din pensie ce reprezintă suplimentul din partea statului se acordă numai în măsura în care există resursele financiare necesare, iar suprimarea pentru viitor a acestei componente, fără afectarea părții contributive nu poate avea semnificația unei exproprieri. În acest sens, invocă Hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza Muller împotriva Austriei, 1972. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243331_a_244660]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reținut, în esență, că "pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, "ține de politica statului în domeniul asigurărilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243331_a_244660]
-
2010, Curtea a reținut, în esență, că "pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, "ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243331_a_244660]
-
nr. 45.588/11 - Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețu împotriva României, s-a constatat că măsura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești în pensii contributive, în temeiul Legii nr. 119/2010 , este conformă prevederilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeași Convenție, chiar dacă acest lucru a însemnat o scădere cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243331_a_244660]
-
măsură de conformare cu legea în cazul neîndeplinirii obligației de virare a taxelor de timbru social, din proprie inițiativă, de către persoanele juridice și fizice care sunt obligate să le încaseze, în contul Fondului național de solidaritate". Se susține că măsurile contributive prevăzute de Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 118/1999 din veniturile unor sectoare de activitate prestatoare de servicii sau de comercializare a unor produse considerate de lux sunt "menite să conducă la reducerea sărăciei în familiile aflate în situații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153478_a_154807]
-
1999 nu vin, în nici un fel, în conflict cu aceste dispoziții constituționale". Se susține, în argumentarea acestui punct de vedere, că ordonanța de urgență criticată "nu reglementează raporturi de muncă forțată ci, în aplicarea principiului solidarității naționale, stabilește unele măsuri contributive din veniturile unor sectoare de activitate în care se prestează servicii sau se comercializează produse considerate de lux, menite să conducă la reducerea sărăciei în familiile aflate în situații de extremă dificultate". Avocatul Poporului consideră excepția ca nefondată. În esență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153478_a_154807]
-
Astfel, în ceea ce privește criticile invocate și în prezenta cauză, Curtea a statuat cu privire la natura specială a pensiilor de serviciu, arătând că acestea sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care este asigurat de la bugetul de stat, și a cărui acordare, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248101_a_249430]
-
realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii. De asemenea, în legătură cu măsura legislativă de transformare a pensiilor de serviciu, între care se numărau și pensiile deputaților și senatorilor, în pensii contributive, s-a statuat că posibilitatea statului de a acorda pensiile speciale este condiționată de elemente variabile, așa cum sunt resursele financiare de care acesta dispune. Astfel, aceste elemente, precum și faptul că acestor prestații sociale ale statului sub forma pensiilor de serviciu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248101_a_249430]
-
Ca situație premisă comună în acest segment al pensiilor speciale, pensiile de serviciu au fost stabilite și recunoscute de legiuitorul român pentru anumite categorii socioprofesionale, enumerate în art. 1 din Legea nr. 119/2010 , acestea fiind compuse dintr-o parte contributivă (identică celei calculate în baza sistemului public de asigurări sociale de drept comun în reglementarea Legii nr. 19/2000 , în prezent abrogată și înlocuită cu Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice), ce se suportă din bugetul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
speciale în baza cărora cei vizați le încasau, reprezintă un "interes patrimonial" ce intră în sfera de protecție a art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, atât sub aspectul părții contributive (partea achitată de la bugetul asigurărilor sociale de stat), cât și sub aspectul părții necontributive (care se suporta de la bugetul de stat). În acest sens, Înalta Curte are în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în Cauza Stec ș.a. împotriva
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
Legii nr. 119/2010 pensiile speciale au devenit pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 , iar titularii de pensii speciale au devenit titulari de pensii de asigurări sociale de stat, cu consecința diminuării cuantumului pensiei până la limita corespunzătoare unui beneficiu contributiv, statul suprimând achitarea părții necontributive (suportată până atunci de la bugetul de stat), această lege reprezintă o "ingerință" din perspectiva respectării dreptului de proprietate al reclamanților, în raport cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]