226 matches
-
clar! S-a văzut ulterior. Doar din rațiuni de... Și Mira zâmbi la gândul că era să zică rațiuni de stat! Poate așa și era, căci în familia lui Artemie tronase un regim despotic și, ori din comoditate, ori din convenționalism, Marieta îl acceptase împreună cu învoielile și opreliștile subînțelese. După primii trei ani de coabitare - răstimp în care li se născuseră Cosmin și Mira-Mică - destinul îi cam despărțise, Artemie mutându-se din parohie în parohie, din ce în ce tot mai
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
meu este țintuit pe un pat de suferință nevăzut.Conștiința mea este zguduită de priveliști exterioare și de propriul meu destin până la halucinații apăsătoare. Destinul meu este chinuit de seisme mai mult sau mai puțin înțelese. ********************************************** Pentru mine revolta împotriva convenționalismului unor absurde canoane este crezul care îmi creionează viața. Timiditatea mea neștiută de ceilalți o port cu mine, apăsătoare mereu. Uneori timiditatea mea capătă un curaj nebun frizând ilogicul și absurdul și făcând paradă de o trăire ce pare nesăbuită
AŞTEPTAREA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373597_a_374926]
-
cu ciocul în geam, sună clopotul oare? vei fi treaz, vei spune că o fi fost un cutremur”...(Pasărea nopții) Desenele lirice cuprind naturi vii, simulări ale realității, ale trecutului devenit ilustrații, și ce este remarcabil ar fi lipsa oricărui convenționalism al discursului, prin muzicalitate creând inefabilul oricărei imagini nostalgice, melancolice. Metafora aici este cufundată în contururi colorate tactil: „Mama trebăluind prin visele mele „(natură vie cu ierburi) sau în poezia Turla bisericii „Turla bisericii- înălțime de suflet sfinții pe ziduri-
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
văd din-colo de gestul lui frânt, nervos. Mă interesa omul de dincolo de literatură (...). e o comedie în trei acte. Are câteva personagii și un motto, dar nici o lungime, nici o dulcegărie (deși e poveste de dragoste la mijloc) și nici unul din convenționalismele meșteșugului. Situațiile sunt grotești, iar oamenii trăiesc dincolo de aparențele realității, reacționează anapoda și totuși fără să se falsifice un moment. Simți că autorul nu vrea să-i lase un moment să fie comuni, lacrimogeni, convenționali. Ai impresia că-i vezi
ANIVERSARE -BOGDAN AMARU, ARTICOL DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345820_a_347149]
-
poate fi extrem de util deoarece ne permite să reevaluăm șansa și capacitatea de a ne aloca resurse pentru a putea realiza țelurile în viață. Oamenii din păcate nu-și valorifică talentele, sunt sceptici și se supun în marea lor majoritate convenționalismelor și limitărilor. Problema este că oamenii nuși valorifică talentul și la asta contribuie scepticismul și lipsa încrederii în forțele proprii. Păcatul cel mai mare este că oamenii nuși folosesc aceste resurse, nu-și doresc să facă o schimbare care să
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2984]
-
cu o viteză mai mare de citire. Antrenamentul nr. 2: Reveniți la textul inițial și căutați următoarele cuvinte: norocul, situație, ignora, ocazii, țel, lupta, campioni, radar, oportunitățile, conștientizăm, capacitate, plajă, directiva, scanare, viitorului, stejarul, ghinde, muzicale, nuanțele, ambiționeze, reevaluăm, talentele, convenționalismelor, șansele, potențial. Antrenamentul nr. 3: Numărați în text cuvintele italice. Treceți peste pagină în survol mental și le căutați. Scrieți răspunsul în această casetă: Antrenamentul nr. 4: Citim de data aceasta normal textul cronometrându-ne și comparând viteza de citire
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2984]
-
au fost alese, ci impuse de partea perfect conturată și unitară a istoriei Rusiei și anume: 1825 - 1861. Și în cazul nostru, ca și în multe alte cazuri, departajarea cronologică a fenomenelor istorice poartă în sine o bună doză de convenționalism. II. Principalele etape ale politicii externe țariste între <anii> 1825 și 1861 Desfășurarea politicii externe țariste în epoca dată și însăși logica expunerii ne-au îndemnat la o periodizare a materiei. Periodizarea este mult înlesnită de individualizarea unor etape, distincte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aparține decât Franței. Dar ce s-a Întâmplat mai apoi cu dandysmul se dovedește a fi tipic englezesc. Fenomenul nu putea să apară ca atare decât În sânul unei lumi obosite, blazate, Încremenite (ipocrit) Într-un fel de inerție a convenționalismului, a rigidității, a unei legi morale „prea strâmte”. O lume bătrână și Îmbătrânită. O rasă - spune tot Barbey - „limfatică, palidă, rece”. Or, Franța și temperamentul ei „nervo-sangvin” sunt cu totul altceva. Adevărat, Franța va Încerca să imite dandysmul, dar ceea ce
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nu a ajuns să publice un volum de poezii Închinate bisericii Angliei? Shelley, ateul, nu mai avea nici măcar siguranța exilului. Liberalismul ideilor, care strălucise ca o rază a inteligenței celor mai iluștri bărbați din această țară deasupra fariseismului Înalt, a convenționalismului Înghețat și mincinos, nu a luminat decât fulgurant, căci mumia sentimentului religios și formalismul au continuat să domnească din străfundul mormântului lor Îmbătrânit. Totul s-a Încheiat, iar societatea aceea frumoasă, al cărei idol fusese Brummell, a murit, pentru că el
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Observațiile criticului au în vedere, de regulă, calitățile literare ale operei dramatice (originalitatea, suflul ei de viață, construcția personajelor, ritmul acțiunii) și, nu mai puțin, transpunerea ei scenică, prin jocul actorilor, B. dovedindu-se, în această privință, deosebit de exigent. Mediocritatea, convenționalismul sunt sancționate cu fermitate. Formulele novatoare sunt acceptate selectiv, în măsura în care și-au dovedit eficiența. B. ar fi putut deveni un nume de referință în istoria dramaturgiei și în cea literară dacă și-ar fi adunat însemnările în volum. C.Bz
BOBES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285771_a_287100]
-
organizații nu dispun de reguli pe care le impune o structură specializată de informații convențională. Atunci când organizațiile teroriste încep să adopte modele ale structurilor specializate și modalități de operare specifice acestora, sarcina activității de informații este condiționat de gradul de ,,convenționalism". Activitatea de informații este facilitată, într-o anumită măsură, de multitudinea scopurilor organizațiilor mari, importante, care sunt nevoite să adopte structuri ce presupun o ierarhie piramidală. Organizațiile mari oferă mult mai multe ținte și ocazii de acțiune împotriva lor decât
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
acesta, Întregul material devine mai accesibil puterii lor de analiză și de explorare activă, de „transformare” a obiectelor și fenomenelor până la sesizarea esenței acestora. Fără Îndoială, utilizarea modelării prezintă și unele dezavantaje inerente limitelor cognitive și metodologice specifice oricărui model, convenționalismului și caracterului lui de aproximație. Există, adeseori, riscul unor simplificări nejustificate, duse până la exagerare sau pur și simplu eronate, efectuate cu multă stângăcie, care pot să meargă până la obținerea unei vulgarizări dăunătoare receptării și Înțelegerii corecte a obiectelor și fenomenelor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tineretului - i-a țintuit în realitatea lor istorică de nesuprimat: iar de aici a derivat - în mod fatal - regresul. De fapt, ei au ajuns în urma părinților lor, făcând să le reînvie în suflete conformisme și terori, iar în aspectul fizic, convenționalisme și mizerii ce păreau depășite pentru totdeauna. Acum, aceste plete spun, în limbajul lor non-verbal, nearticulat și obsesiv, prin iconografia lor de huligani, „chestiuni” tipice televiziunii sau reclamelor la produse, în care este deja de neconceput să-ți imaginezi un
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
anume cel al „jeanșilor Jesus” - „Nu vei mai avea alți jeanși în afară de mine” -, apare ca un fapt nou, o excepție de la canonul fix al sloganurilor, dezvăluind o posibilitate expresivă nebănuită și indicând o evoluție diferită de cea care, dintr-un convenționalism adoptat imediat de disperații ce vor să considere viitorul drept moarte, se putea prevedea la nivel rațional. A se vedea reacția ziarului Osservatore romano 1 la acest slogan: cu modesta sa italiană învechită, spiritualistă și puțin îngâmfată, jurnalistul intonează un
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
dacă ar fi dotat cu o inteligență excepțională și deci în stare să extragă, din ceea ce rămâne din vechiul fel de a fi, totalitatea sa: „lumea culturală” în care poporul italian se exprima în plan fizic și existențial. Doar puțin convenționalism „à la ’68” sau ortodoxie comunistă l-ar împiedica pe un tânăr să înțeleagă că felul de a fi al italienilor de atunci nu era condamnabil sau nedemn, deoarece nu era revoluționar sau de-a dreptul pasiv. Există epoci întregi
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
care alege să se căsătorească în repetate rânduri, ca metodă de a supune viața, Carlo Gozzi și Carlo Goldoni - în disputa pentru supremație artistică de la mijlocul secolului al XVIII-lea, din Italia, desfășurată între teatrul bazat pe improvizație gestuală și convenționalism, de tip commedia dell’arte, și teatrul cu text, denotând imaginație, creativitate). Ținând seama și de numărul deloc neglijabil al scenariilor pentru televiziune și radio - Drumul spre lună (1965), Ce mai e nou pe Strada Salcâmilor (1980), Întâmplări dintr-o
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
sensibilitatea, delicatețea trăirilor, precum și simplitatea clasică a formei, plasticitatea, virtuozitatea prozodică. I s-au reproșat însă exprimarea prea directă, chiar naivă, prea psihologică și mai puțin estetică, lipsa originalității viziunii și a limbajului poetic, o anume artificialitate și un ușor convenționalism în construirea imaginilor, unele asamblări de elemente incongruente. Peste ani, rămâne ardoarea cu care s-a dedicat poeziei. Chiar dacă era înzestrat cu posibilități modeste, lipsit de o forță de creație și expresie notabilă, D. reprezintă un caz de sinceritate, de
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
uneori același tărâm al abundenței - vegheat de astre-„n hoarbă”, apărat de semnul bourului, populat cu cirezi și turme și prisosind de „vipturi” - cântat și de Stihurile la luminatul herb a Țărâi Moldovei (sustrase, prin forța sau grația unor imagini, convenționalismului speciei și întregite în manuscris, în 1689-1690, versurile „la stemă” ajung să constituie cea mai reprezentativă compunere originală a mitropolitului, superioară poemului cronologic). Darurile de merinde divină iscă în pustiu ospețe prelungite, generoasa dispunere a culorii, frustețea, primitivitatea, în sens
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
similară de diferitele structuri guvernamentale. Într-o astfel de situație, este puțin probabil ca simpla existență a unor centre analitice concurente să pună sub semnul întrebării concepțiile convenționale, având în vedere că toate aceste centre ar fi dominate de același convenționalism. Pornind de la această considerație, s-a propus crearea unui „avocat al diavolului” - altfel spus, a unei entități analitice având ca scop declarat contestarea punctelor de vedere general-acceptate. Echipa B și Comisia Rumsfeld reprezintă, totodată, exemple de „avocați ai diavolului” constituiți
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
organizatorice trebuie să țină cont de modalitățile optime de contracarare a tendințelor negative identificate. Aceeași soluție - de exemplu, analiza competitivă - poate fi utilă sau nocivă, în funcție de caracteristica generală a sistemului: dacă sistemul se caracterizează printr-un grad prea mare de convenționalism, analiza competitivă ar putea avea ca rezultat luarea în considerare a unor puncte de vedere noi; în schimb, dacă există tendința de a permite problemelor politice interne să domine strategia de securitate națională, poate fi necesară consolidarea unei structuri de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
creația a șase dramaturgi importanți. Retrospectiva istoristă surprinde mai întâi modalitatea conformistă a teatrului. Alta decât cea înstăpânită, accepția noțiunii de conformism definește aici corespondența dintre realitatea literară și existența socială de fond, atribut distinctiv al artei perene. Prin opoziție, convenționalismul, interferat până la identificare cu nonconformismul, vizează potrivirea operei pe formele înșelătoare ale unei realități născute artificios în afara determinărilor istorice ale culturii. Chiar dacă generalizările nu sunt decât premise care au rostul să incite la meditație, G. pledează convingător pentru continuitatea ascendentă
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
de influența lui V. Alecsandri și a lui B. P. Hasdeu, în Fata de la Cozia R. încearcă să mute centrul de greutate al dramei istorice în sfera caracterului rustic și a psihologiei populare, componente ale specificului național. Încercarea eșuează în convenționalism idilic. Pornind de la nuvela lui C. Negruzzi, Lăpușneanu, domnul Moldovei are o acțiune mai bine legată și motivată, deși autorul se arată și aici preocupat de trăsăturile românești ale figurilor aduse în scenă. Conflictul este determinat, ca în tragedia clasică
ROSCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289370_a_290699]
-
Franz Liszt și Barbu Lăutaru. Scriere modestă, cu personaje „de operetă”, cu tablouri vivante colorate convențional, pitorescul fiind asigurat, între altele, prin împrumuturi onomastice din Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu, piesa deschide seria evocărilor istorice dramatizate. Diferite între ele, mergând de la convenționalismul schematic al viziunii „operetistice” la verva inteligent administrată (Procesul domnului Caragiale, cu referire la conflictul Caragiale-Caion) ori la evocarea ilustrativă, „cuminte” și meșteșugărească, de popularizare istorică (Cuza Vodă, Eminescu), acestea rămân inferioare producției de până atunci a lui Ș. Dintre
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
sul de stofă” (Eugen Simion) sau „Această «comedie a literaturii» [...] născută ca o reacție la stereotipie, imobilitate și automatism, sfârșește prin a institui o monotonie a imprevizibilului, o tiranie a mișcării permanente, un delir al metamorfozelor și un triumf al convenționalismului” (Mircea Iorgulescu). Reductibilă, în ultimă analiză, la proze scurte, pentru că, oricât de ample, romanele lui S. sunt decompozabile în fragmente semiautonome, articulate în manieră postmodernistă, iar „dicționarele” și „fișierele” sunt prin definiție înșiruiri de astfel de fragmente, literatura lui e
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Dumitru Micu). Micromonografia consacrată lui Miron Costin este o interpretare a operei cronicarului văzut mai mult ca scriitor decât ca istoric. La apariția eseului despre Ion Barbu - în care își exersează o ipoteză de lucru structurantă: „Câtă spontaneitate și cât convenționalism există în poezia barbiană?” - criticul elabora Istoria poeziei românești, cea mai importantă, prin amploarea construcției, prin concepția care o ordonează, dintre lucrările sale. S. investighează trei secole de poezie românească, de la Dosoftei, Miron Costin, Dimitrie Cantemir până în perioada interbelică, ultimul
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]