305 matches
-
ci trei tipuri de obiective la care se raportează diferit: 1) scopurile legate de îndeplinirea sarcinilor sau „hopurile de trecut” (hoop jumping); 2) scopurile pedagogice ale sistemului educațional; 3) scopurile de autoconstrucție și autoformare prin cunoaștere 255. Acestea nu sunt convergente. Studenții sunt preocupați, cu prioritate, să „treacă hopurile”; adevăratele lor motivații privesc însă nu aceste hoops pe care le consideră „rele necesare”, ci obiectivele de autoformare prin cunoaștere. Designul instrucțional modern le ignoră pe ambele. Designul instrucțional postmodern pledează pentru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
construiesc colectivitățile reprezentările lor sociale. Nexus-urile pot fi caracterizate ca noduri afective prelogice, comune unui număr important de indivizi, într-o anumită societate. Ele sunt „noduri” în măsura în care leagă între ele opinii și atitudini diverse, făcându-le să fuzioneze, să devină convergente sau măcar interdependente. Se organizează polar, în numele unor ideologii, convingeri, sentimente, mobilizând indivizii, ștergând diferențele, în scopul obținerii afilierii. Ele se sprijină pe o retorică adecvată, acționează prin proclamații, sloganuri, semne distinctive, limbaj emfatic. S-a propus o apropiere între
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
capi de serie ca Eminescu sau Ion Barbu pe traseul devenirii poeziei românești. P. a fost și un teoretician remarcabil, interesat de punctele nodale ale studiului literaturii și propunând adesea soluții îndrăznețe și ingenioase. De altfel, multe din preocupări sunt convergente cu - și uneori independente de - investigațiile de ontologie și semantică a ficțiunii demarate de critica americană în deceniile al șaptelea și al optulea. Conceptul central al teoriilor sale este acela de „model cosmologic”, pe care îl construiește combinând date din
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
sociale „sănătoase” (Becker și Horowitz, 1978). Sociologia angajată poate fi obiectivă în două situații distincte, dar interdependente într-o mare măsură. În primul rând, în situația indicată de Lenin, a unei clase, grup social sau subsistem ale cărui interese sunt convergente până la urmă cu cele ale întregii colectivități. Este cazul clasei muncitoare. Ideologia științifică este aici complementară cu o știință angajată strict obiectivă. Acest caz este discutat pe larg în literatura marxistă, motiv pentru care nu voi mai insista asupra lui
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de tratament. Conform unui raport Inserm care evaluează trei abordări psihoterapeutice, eficiența terapiilor cognitive și comportamentale a fost stabilită prin intermediul uneia sau a mai multor meta-analize sau/și cu ajutorul unor experimente clinice controlate aleatoare cu o puternică forță statistică și convergente pentru următoarele tulburări: - tulburarea de panică cu sau fără agorafobie, - fobia socială, - anxietatea generalizată, - starea de stres post-traumatic, - tulburarea obsesională compulsivă, - depresiile de intensitate mică sau medie, - schizofrenia (pentru problemele care se referă la reabilitarea psihosocială), - personalitatea bordeline, - dependența de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și abateri proiectate într-o idealitate de tip utopic, care, de altfel, au dus la excluderea regimului comunist de pe scena istoriei. Modernități multiple Traiectele de configurare ale modernității nu au fost unice și sunt departe de a fi întru totul convergente. Trebuie mai degrabă să avem în vedere modernitățile multiple, cu structuri instituționale distincte, care sunt totuși raportabile la una și aceeași matrice cu principii determinate. J. Habermas, U. Beck sau C. Lau, de exemplu, disting un set de principii referențiale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cea a modernității reflexive, ar schimba și ținta configurărilor sociale, și interpretarea constelațiilor emergente, și modul de operare cu cunoașterea despre configurări și constelații. Specificitatea noastră ar consta tocmai în modul în care se configurează modernitatea noastră reflexivă: contemporană și convergentă în unele privințe cu cea din Europa dezvoltată, divergentă și particulară în alte privințe, întrucât corespunde tranziției noastre. De aici și nevoia de o nouă sociologie românească. În locul opțiunii pentru „ordonarea” cunoașterii în deducții, abstractizări sau ipoteze testabile, asociate cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
referim la fiecare dintre acestea, pentru a releva moduri de intervenție și de configurare a reflexivității specifice modernității actuale. Calificările individuale Explozia cantitativă și calitativă a școlarității, la care ne-am referit mai înainte, și nevoile de calificări individuale sunt convergente: cererea individuală pentru o școlaritate tot mai înaltă și pentru diplome sau certificări tot mai diversificate și selecte generează presiuni pentru creșterea, diversificarea și competiția fluxurilor de școlaritate. Societatea a intrat deja în stadiul de multiplicare a certificărilor de calificări
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
indus. Totuși, în termenii analizelor întreprinse, abordările se află în decalaj. Schimbările se produc mai repede decât analiza lor. Factorii sunt analizați cel mai adesea în izolare unii față de alții, deși acțiunile lor sunt pe cât de simultane, pe atât de convergente. În genere, două presupoziții par a fi esențiale în orice considerare a analizei învățământului superior. Mai întâi, științificitatea lor este încă într-un stadiu infantil, iar apoi receptivitatea universitarilor față de analizele centrate pe învățământul superior este infimă. Se instituie astfel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fiecare dintre acești factori și să observăm ce efecte posibile și probabile ar avea asupra sistemului și instituțiilor de învățământ superior. Demografie și rată de participare universitară Tendințele demografice și ratele de participare în învățământul superior nu sunt întru totul convergente. De regulă, se consideră că învățământul superior este universal atunci când rata de participare atinge pragul de 50% din populația de vârstă modală (18-24 ani). Această valoare relativă convertită în valori absolute poate lua însă forme diferite în funcție de volumul populației. Și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
În primele numere ale revistei noastre. Dar și În numerele recente se pot citi fraze greoaie, ca aceasta: «Văzut În trăsăturile lui caracteristice Năcazul apare, deci, ca o operă ce se desfășoară pe două planuri, aparent antagonice, dar - În realitate - convergente, ambele fiind subordonate, În ultimă analiză, efortului de a salva de la naufragiu, așa cum am mai spus, despotismul monarhic de tip feudal. El apare, de asemenea, ca un document În care se pot descifra câteva concepții de „derivație iluministă”, convertite În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
atenției noastre și de capacitatea de empatie. Dar ce este potențialul nostru subliminal? Anatomia potențialului subliminal A seduce înseamnă a țese legături cu persoanele care ne plac la mai multe niveluri și a face ca toate aceste legături să fie convergente. Mai concret, atunci când spunem ceva (mesaj verbal formal), gesturile noastre traduc exact ceea ce spunem (mesaj nonverbal conștient), emoțiile ne permit să întărim mesajul (mesaj nonverbal semiconștient), iar gesturile fugitive ale corpului și mimica întăresc și ele mesajul (mesaj nonverbal inconștient
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
emoțiile ne permit să întărim mesajul (mesaj nonverbal semiconștient), iar gesturile fugitive ale corpului și mimica întăresc și ele mesajul (mesaj nonverbal inconștient), interlocutorul recepționează perfect acel mesaj. Persoanele care pot face ca aceste patru niveluri ale comunicării să fie convergente sunt, incontestabil, mai seducătoare. Foarte concret, atunci când suntem convinși de ceea ce spunem, trimitem imagini (indexate și etichetate în mod științific) care ocolesc deplin câmpul conștiinței noastre și pe cel al conștiinței partenerului. Aceste imagini accentuează mesajul nostru și îl fac
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
puși uneori în situația de a lua decizii în cazuri dilematice din punct de vedere moral. Dacă resursele rațiunii comune sunt în asemenea cazuri pe deplin suficiente, aceasta arată încă o dată că ele conduc la maxime de acțiune care sunt convergente cu cele pe care le susține o reflecție filosofică asupra bazelor moralității. Ar fi însă îndreptățită concluzia că cercetarea kantiană a bazelor moralității este, ce-i drept, o realizare speculativă sublimă, care poate procura cea mai înaltă desfătare cunoscătorilor, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ambele părți. Dacă primii doi pași au fost făcuți corect, adesea soluția va apărea natural. Uneori, soluțiile trebuie create, deci este necesar să ne dezvoltăm și creativitatea. Pentru găsirea soluțiilor trebuie să se plece de la fundamentele comune (sau măcar asemănătoare), convergente. Se pune întrebarea dacă poate fi folosit modelul echivalențelor în rezolvarea conflictelor atunci când cealaltă parte nu cooperează, nu înțelege, ci acționează împotrivă. Sigur că, dacă modelul echivalențelor este acceptat de ambele părți aflate în divergență, procesul va merge mult mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de recuperare a acesteia, selectiv ca toate fenomenele de gen. Ion Iliescu mi-a răspuns aprobativ În această privință. Cred că el poate fi de acord În multe privințe și cu Michnik, și cu George Soros, atâta vreme cât pozițiile lor sunt convergente. L-am Întrebat, de pildă, cum vede afirmația lui Adam Michnik „Amnistie da, amnezie nu”. S-a declarat perfect de acord, astfel că l-am invitat să ne reamintim puțin cum s-au făcut industrializarea și colectivizarea În România, care
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Lumières, Fagard Paris, 1970, p. 207. D. Prodan, „Transilvania sub regimul absolutismului luminat”, în Istoria României, vol. III, București, 1964, p. 731, 740. Victor Neumann, „Reflecții proprii și repere apusene în gândirea istorică luministă a centrului și sud-estului european”, în Convergente spirituale, ed. cit., București, 1986, pp. 18-19. Vezi comentariile noastre pe marginea corespondenței dintre cărturarii români, sârbi, maghiari, ruși și austrieci, cuprinzând un aspect important al acestor interferențe, în volumul Convergențe spirituale, ed. cit., capitolul „Ștefan Stratimirović și istoria românilor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
preîntâmpina riscurile inflației de informare (vezi Bellier, 2001, p. 54). Prima acțiune este de natură pedagogică și este îndreptată spre indicarea legăturilor indispensabile sau secundare în raport cu învățarea conținutului. Este o muncă tehnică de punere în relație a mai multor surse, convergente, complementare, justificate din punct de vedere didactic. A doua acțiune este îndreptată spre luarea în considerare a profilului psihosomatic individual al educatului, spre luarea în calcul a datelor acestuia în ceea ce privește motivația, competențele și aspirațiile. Raportarea la conținut trebuie înțeleasă ca
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și Lucian Blaga la Mircea Eliade, Martin Heidegger, Paul Ricoeur și Sergiu Al-George. O temă reiterată este aceea a rigorii poetice față în față cu aleatoriul avangardiștilor. Câteva eseuri despre metaforă par începutul unei cercetări de anvergură. Preocupările traducătorului sunt convergente cu opera poetului și eseistului. În condiții potrivnice, a tradus și publicat Istoria credințelor și ideilor religioase (I-III, 1981-1988), fundamentala sinteză a lui Mircea Eliade. A continuat cu Dicționar al religiilor de Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu (1993
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
înălțime și lățime. Marginea incizală, orizontală, se întâlnește cu marginile proximale în unghiuri drepte. Marginea cervicală are formă de linie curbă cu rază mică și concavitatea spre incizal. Marginile proximale au dimensiuni egale, fiind paralele în două treimi incizale și convergente spre colet. Relieful feței vestibulare este marcat de prezența a două șanțuri verticale ce separă cei trei lobi de creștere, cu dimensiuni egale. Fața linguală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse mezio-distal. Relieful feței linguale este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
-ului este mai aproape de marginea mezială și de unghiul mezio-incizal. Unghiurile rezultate din unirea marginii incizale cu marginile proximale sunt obtuze, unghiul distal este mult mai mare decât cel mezial și situat mai sus, aproape de treimea mijlocie. Marginile proximale sunt convergente spre colet. Marginea distală este mai convexă și mai convergentă decât cea mezială. Relieful feței vestibulare este convex în dublu sens, convexitatea maximă fiind situată mezial în treimea cervicală. Prezintă trei lobi de creștere, separați de două șanțuri verticale, lobul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
V”-ul marginii ocluzale mai 'deschis și mai rotunjit. Marginea cervicală este în formă de semicerc, cu convexitatea spre ocluzal. Marginea ocluzală este formată din două segmente inegale, cel mezial fiind mai lung decât cel distal. Marginile proximale sunt ușor convergente spre colet. Relieful este convex în dublu sens, axial și mezio-distal, cu convexitatea maximă situată mezial în treimea cervicală. Prezintă două șanțuri cu direcție verticală ce delimitează lobulii de creștere. Fața palatinală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
feței linguale. Fața vestibulară are un contur asemănător cu al caninului, dar cu dimensiuni mai reduse și cu “V”-ul ocluzal mult mai deschis. Marginea cervicală are formă de semicerc cu concavitatea orientată ocluzal. Marginile proximale sunt ușor curbe și convergente spre colet, cea distală fiind mai scurtă și mai convexă. Relieful feței vestibulare este convex în toate sensurile, dar convexitatea în sens mezio-distal este mai accentuată pe toată lungimea coroanei. Convexitatea maximă este situată la unirea treimii meziale cu treimea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este cea mai voluminoasă din grupul premolarilor. Are formă cilindrică cu patru fețe axiale și o față ocluzală. Fața vestibulară are un contur delimitat de patru margini. Marginile proximale au dimensiuni egale cu ale feței vestibulare a premolarului 1, sunt convergente spre colet, marginea distală fiind mai scurtă și mai convexă. Marginea cervicală are formă de semicerc, cu concavitatea spre ocluzal. Marginea ocluzală are formă de “V” larg deschis, mai rotunjit decât la ceilalți premolari. Relieful este convex în ambele sensuri
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
lobi de creștere. Fața linguală are un contur asemănător cu al feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai mici. Relieful are o dublă convexitate, în sens mezio-distal și cervico-ocluzal. Convexitatea maximă este situată în treimea mijlocie. Fețele vestibulară și orală sunt convergente spre ocluzal, deci diametrul maxim vestibulo-lingual este situat în treimea cervicală. Fețele proximale au diametrul cervico-ocluzal mai mic ca cel vestibulo-lingual. Fața distală este mai mică și prezintă un relief mai convex. Ariile de contact sunt situate la joncțiunea treimii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]