172 matches
-
Octombrie 1944, București, p. 4. țărănească - se arăta în capitolul I, intitulat Proprietatea rurală - va fi una din preocupările de căpetenie în acest domeniu. Ca urmare, Statul - reprezentant al interesului colectiv - are dreptul să procedeze la exproprieri, la împroprietăriri, la cooperativizări, la culturi comune, la comasare, la disciplina muncii etc., în scopul ca producția să crească la maximum, iar exploatarea capitalistă și a intermediarilor să fie înlăturată. Partidul Național-Țărănesc consideră că, în faza actuală de concentrare a proprietății agrare, a devenit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
minerilor de partid luase prin surprindere autoritățile: dacă nu se putea baza pe muncitori, regimul comunist din România devenea extrem de fragil, de fapt, iar conducătorii conștientizau cu stupoare acest lucru (cu țăranii și intelectualii alianța era și mai fragilă, din cauza cooperativizării forțate și agresive și a protocronismului promovat de comunismul ceaușist, care era respins de intelectualii de elită din România). Ceaușescu se simțise, în mod evident, lezat personal de greva minerilor: cvasileșinul său din finalul întâlnirii cu minerii indică faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
40% dintre intervievați erau în curs de terminare a studiilor) și sociale neîndeplinite (30% dintre chestionați). De asemenea, circa 60% își declară apartenența la o organizație, alta decât cele comuniste, apartenență ce avea drept motiv patriotismul - 5 răspunsuri, opoziția față de cooperativizare - 3 răspunsuri, tradiția politică a familiei - 3 răspunsuri. Dintre cele 20 de persoane intervievate, 6 declară că erau simpli membri ai unui partid politic, fără a avea o activitate deosebită contra regimului. Persoanele care susțin că au efectuat o opoziție
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sus, dar poate fi și foarte jos, în operele pe care le încercă.” Tot în anul 1971 la București se deschide expoziția de artă naivă intitulată „Pictori și sculptori țărani” care este dedicată împlinirii unui deceniu de la încheierea procesului de cooperativizare a agriculturii, expoziție în care au fost expuse 150 de lucrări ale unor talentați artiști populari din diferite zone ale țării. Pentru că noul stil artistic era o noutate ce începea să prindă contur, Arta Naivă intră și în atenția cineaștilor
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
întărirea venitului de muncă”. Crezând, nestrămutat, în spiritul colectivismului (solidarismului), scrie evocatorul amintit al lui Mladenatz, economistul român a dezvoltat ideea cooperatismului ca fiind soluția pentru emanciparea clasei muncitoare, organizarea forțelor muncii, țintind transformarea regimului capitalist într-altul bazat pe „cooperativizarea întregii vieți sociale”. Ideea aceasta solidarist-colectivistă are, desigur, nu numai o rezonanță economică, ci și una socială, educativă, pentru că năzuiește la transformarea personalității umane prin articulare la etosul comunitar. Un alt doctrinar al cooperatismului românesc, N. Ghiulea, care, am mai
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
emigrare „Istoria migrației interne în ultimii 60 de ani în România este istoria unor evenimente șoc precum reinstituirile administrative de după război, foametea din Moldova anilor 1946-1947, deportările forțate ale germanilor de după al Doilea Război Mondial sau a unor procese precum cooperativizarea forțată a agriculturii, industrializarea în stil socialist din anii ’70, colapsul sistemului economic românesc din anii ’80, revoluția din decembrie 1989, reorientarea macrosocială spre economia de piață din anii ’90, accesibilitatea la spațiul Schengen din 2002, aderarea la Uniunea Europeană din
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
generații diferențiate din punct de vedere al indicatorilor demografici, dar și ca impact produs asupra sistemelor de educație, piața muncii, șomaj, sistem de pensii etc9: generația instaurării și consolidării comunismului (născută între 1945-1966) care a trăit valul industrializării și al cooperativizării forțate, cu represiunile specifice epocii dar și cu avantajul investițiilor în educație și al construcției unor ample ansambluri de locuințe publice; generația "decrețeilor" (născuți în intervalul 1967-1989) marcată de numărul mare al cohortelor, cu toate implicațiile legate de suprasolicitarea sistemelor
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
uitând pelagra, analfabetismul, lipsa de igienă și cultură. Din istoria bimilenară a poporului român, țăranul nu a fost stăpân individual pe pă mânt, proprietar deplin, cu titlu de proprietate, decât timp de 98 de ani, de la reforma lui Cuza până la cooperativizarea agriculturii din 1962 pentru Vechiul Regat și 185 ceva mai mult pentru celelalte provincii românești, prea puțin pentru a face din țăranul român un împătimit al pământului. S-au căutat soluții pentru revigorarea satului românesc, stăpân pe milioane de parcele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în programele partidelor care-și spun și astăzi istorice. După cum se cunoaște, cei care au avut câștig de cauză în lupta pentru luarea puterii politice au fost comuniștii, care aveau în program ceea ce s-a numit transformarea socialistă a agriculturii, cooperativizarea agriculturii, făcută cu lacrimi și sânge, încheiată în 1962. Este discutabilă afirmația care aparține unora care n-au avut bucuria și nici curiozitatea de a sta într-un lan de grâu și nici n-au dat niciodată cu sapa, că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
făcută cu lacrimi și sânge, încheiată în 1962. Este discutabilă afirmația care aparține unora care n-au avut bucuria și nici curiozitatea de a sta într-un lan de grâu și nici n-au dat niciodată cu sapa, că prin cooperativizare li s-a luat pământul ță ranilor. Oare nu cumva s-a schimbat numai forma de proprietate, proprietarul rămânând același? Pământul țăranilor n-a fost dat cu acte în proprietatea altcuiva, caz în care ar fi trebuit, după 1989, să
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
strânge bani de la cei ce vin la meci (lucrător în administrația publică locală). În Tomșani „nu e nici o asociație agricolă, toți sunt particulari”, iar „conceptul de asociere este privit cu reținere, deoarece asocierea înseamnă întoarcerea la ceea ce a fost, la cooperativizare în sensul rău” (lucrător în administrația publică locală). Preotul apreciază că lipsa asocierii se datorează faptului că „au dus lipsă de pământ 50 de ani, și când au văzut ei că au locul lor personal au vrut să îl aibă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sală de clasă. Ca învățători au mai funcționat Ion Ciuche, Aurica Mardare, Elena Huștiu, Costache Boghiu, Vasile Ciulei, Virgil Prosie ș.a. În prezent, în Satu Nou funcționează o școală cu clasele I- IV, cu un singur post de învățător. Până la cooperativizarea agriculturii, locuitorii au lucrat pământurile la oamenii din Oncești și Dealul Perjului. Ei au puțin pământ, majoritatea beneficiind de 0,5 ha, conform Legii 18/ 1991. Tarnița Tarnița este un sat așezat de ambele părți ale pârâului Berheci. Satul actual
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
NaționaleMihai Puțeanu, Neculai Oprișan de la Frontul Democrat Social, iar de la Partidul liberal -Gheorghe Baban. PERIOADA 1945 -1989 Aparatul administrativ a slujit comuna în spiritul politicii Patidului Comunist, care viza desființarea moșierimii, persecuția celor avuți (chiaburii) și a foștilor lideri politici, cooperativizarea și dezvoltarea agriculturii socialiste, culturalizarea maselor, dezvoltarea învățământului, a comerțului local, paralel cu o serie de obiective edilitar- gospodărești. Mai întâi s-a trecut prin faza de întovărășire (T.O.Z.), înființându-se în 1951 la Oncești Gospodăria Agricolă Comunală
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se întâmple și s-a întâmplat: al doilea seism al agriculturii, desființarea C.A.P.- urilor și a agriculturii socialiste. Cum agricultura modernă nu se poate face pe parcele mici, desființarea C.A.P.-urilor a dus agricultura satului în faza premergătoare cooperativizării (T.O.Z.). În acea perioadă, fiecare ar fi vrut să se modifice radical sistemul de retribuire, oamenii să fi fost stăpâni pe produsul muncii lor, într- un sistem organizatoric în general bine pus la punct. N-a fost să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
construcții special amenajate: 128 de hambare, 312 coșare, sau în podurile caselor și lesele de sub șoproane. Până în 1950 s-a lucrat pământul în mod tradițional. Se ara manual cu plugul tras de animale, iar culturile erau întreținute manual. După cooperativizare, s-au pus bazele unei agriculturi mecanizate, pentru care s-a pregătit o forță de muncă specializată, în special mecanici agricoli, din rândul cărora îi amintim pe: Costică Greblă, Grigore Hanu, Dumitru Grigoreanu, Petru Lehăduș, Dumitru Aruxandei, Viorel Mardare, Costică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
03 ha, ceea ce reprezenta 68,28% din suprafața totală a localității. La aceasta se mai adaugă fondul forestier cu 24,4%, restul aparținând altor categorii de folosință (ape curgătoare, bălți, mlaștini, drumuri și construcții) care ocupau circa 7,08%. După cooperativizarea agriculturii, structura culturilor a suportat modificări: s-au introdus culturile de sfeclă de zahăr, s-au extins culturile de cartofi și legume pe terasele inferioare, iar pe terasele superioare au luat amploare livezile, viile și culturile furajere (la Tarnița, la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
03 ha, ceea ce reprezenta 68,28% din suprafața totală a localității. La aceasta se mai adaugă fondul forestier cu 24,4%, restul aparținând altor categorii de folosință (ape curgătoare, bălți, mlaștini, drumuri și construcții) care ocupau circa 7,08%. După cooperativizarea agriculturii, structura culturilor a suportat modificări: s-au introdus culturile de sfeclă de zahăr, s-au extins culturile de cartofi și legume pe terasele inferioare, iar pe terasele superioare au luat amploare livezile, viile și culturile furajere (la Tarnița, la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
toate timpurile. Fig. 3 Unelte și ustensile agricole: 1 - coasă; 2 - lopată; 3 - îmblăciu; 4 - traglă; 5 - furcoi; 6 - mătură pentru arie; 7 - jug; 8 - plug de lemn; 9 - tânjală. (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) După război, odată cu cooperativizarea agriculturii, lucratul pământului și culesul roadelor cu mijloace tradiționale au fost abandonate, constituind, în prezent doar amintiri pe care am dorit să le evoc ca posibile căi de cunoaștere a rădăcinilor de către generațiile următoare. O altă cultură importantă pe aceste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
periatul (separatul fuiorului de câlți), torsul, țesutul și nălbitul pânzei, după care urmau croitul și cusutul cămeșilor și a altor obiecte de îmbrăcăminte. Unitatea de măsură a fuioarelor de cânepă sau de in era „chita”, egală cu 12 bucăți. Începutul cooperativizării agriculturii, în anul 1949, a însemnat și începutul mecanizării ei. Comuna Oncești a fost, mai întâi, între anii 1949-1956, în raza de activitate a Stațiunii de Mecanizare a Agriculturii Izvorul Berheciului. Începând cu anul 1956, s-au înființat noi secții
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
căsoaie. Deși în zonă nau existat podgorii renumite, vinurile produse aici asigurau consumul populației din sate, surplusul fiind vândut la târgurile și iarmaroacele de peste an, pentru care se plăteau diverse dări, cum ar fi „camăna”, „cotărâtul 1” sau „bourăritul”. După cooperativizarea agriculturii, în locul viilor izolate au apărut plantații de vie altoită. Acestea au fost cultivate pe locuri în pantă, sub formă de terase, în punctele „Cioara” și „Satu Nou”, însumând circa 50 de hectare. Lucrările de întreținere a acestor plantații se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
proprietății private în agricultură. Reîmproprietărirea, în condițiile lipsei aproape totale de capital, cuplată cu lipsa unei politici clare de suport financiar pentru capitalizarea noilor ferme cu șanse de dezvoltare, a întârziat relansarea agriculturii. O politică paranoică împotriva oricărei forme de cooperativizare, bazată exclusiv pe rațiuni politico-ideologice, și nu pe pragmatism, a adâncit criza agriculturii. Lipsa de protecție a sistemelor agricole colective moștenite a fost un alt factor distructiv. Exemplul cel mai relevant este cel al sistemului de irigații, care a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
unei societăți de supraviețuire<footnote Vladimir Pasti, M. Miroiu și Constantin Codiță, România - Starea de fapt, Volumul I, Editura Nemira, București, 1997. footnote>. Comunismul, în faza sa incipientă, este o secvență istorică de schimbări voluntariste realizate prin măsuri violente - de cooperativizare socialistă forțată a agriculturii, de desființare a unor categorii sociale, chiar prin exterminare fizică, de impunere a unui regim de viață bazat pe frică, de dedublare, atomizare a relațiilor sociale. În cadrul său există însă și componente de modernizare și mobilitate
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
sus, dar poate fi și foarte jos, în operele pe care le încercă.” Tot în anul 1971 la București se deschide expoziția de artă naivă intitulată „Pictori și sculptori țărani” care este dedicată împlinirii unui deceniu de la încheierea procesului de cooperativizare a agriculturii, expoziție în care au fost expuse 150 de lucrări ale unor talentați artiști populari din diferite zone ale țării. Pentru că noul stil artistic era o noutate ce începea să prindă contur, Arta Naivă intră și în atenția cineaștilor
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
guvernului de atunci și lipsa pământului au determinat o înrăutățire a condițiilor de viață ale țărănimii, mai ales în anii crizei economice din 1929-1933. După 1947 au avut loc schimbări la nivelul întregii economii, agricultura fiind afectată de procesul de cooperativizare. Această perioadă a fost marcată de organizarea în I.A.S.-uri și C.A.P.-uri . Schimbarea politică după 1989 a avut efecte și asupra economiei, agricultura fiind cea care a avut de suferit într-o primă fază. Cadrul legislativ ambiguu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
raze de smarald”) riscă să sporească impresia de neadevăr. Un tendenționism apăsat se degajă din piesele de teatru ale lui Ș., radiodifuzate sau jucate de unele teatre. Dacă Gheorghe (difuzată la radio) vrea să îi lămurească pe unii de binefacerile cooperativizării agriculturii, drama Prăbușirea (jucată la Teatrul Armatei în 1954-1955) caută cu dinadinsul să pună în contrast vechiul, ilustrat de figura odioasă a unui mare moșier, și noul, întruchipat de tineri comuniști. O melodramă, Sărutul în fața oglinzii, ia în dezbatere o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]