172 matches
-
1977 ianuarie 8 - Notă adresată conducerii de partid cu privire la atitudinea unor familii de țărani care au refuzat înscrierea în cooperative agricole de producție. MINISTERUL DE INTERNE SECRET Nr. 068.014 din 8 ianuarie 1977 Ex. nr.3 NOTĂ Odată cu încheierea cooperativizării agriculturii, 31 de familii din comuna Matca, județul Galați, au refuzat să se înscrie în cooperativa agricolă de producție. Terenurile acestor familii, în suprafață totală de 147,23 hectare, au fost comasate în perimetrul celor două cooperative agricole din comună
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a crescut cu 36,6% între 1970-1990 * Creșterea numărului de gospodării fără persoane active, de la 7,3% în 1966 la 30,6% în 1992. * După 1989 s-a produs o diversificare accentuată a categoriilor ocupaționale din rural Încă de la începutul cooperativizării, migrația în rural s-a intensificat. Acest proces a fost favorizat de pierderea pământului propriu prin colectivizare, diferențierile semnificative în structura socială a satului, sistematizarea brutală a unora din localități, deținerea integrală a inventarului agricol de către stat, subminarea de către autorități
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
religii, sau altă etnie este mai scăzut, având o valoare medie (între Puțin și Mult). Corelațiile între itemul legat de încrederea în oamenii de pe stradă (disponibil în EBR 2005), care este un indicator al încrederii generalizate, și itemii legați de cooperativizarea satului și de aria culturală, nu sunt semnificative. În schimb corelația cu tipul localității în funcție de dezvoltare este semnificativă, arătând că încrederea în oamenii de altă religie sau naționalitate crește o dată cu gradul de dezvoltare al comunei. În ce privește satisfacția față de viața socială
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
În schimb corelația cu tipul localității în funcție de dezvoltare este semnificativă, arătând că încrederea în oamenii de altă religie sau naționalitate crește o dată cu gradul de dezvoltare al comunei. În ce privește satisfacția față de viața socială personală, există o asociere semnificativă între aceasta și cooperativizare, aria culturală și gradul de dezvoltare al localității. Astfel, tind să fie foarte mulțumiți și mulțumiți de viața lor socială cei din comunele care nu au fost cooperativizate în trecut, cei din ariile culturale Botoșani-Vaslui, Argeș-Dâmbovița-Prahova, Covasna-Harghita, Bistrița NăsăudSălaj și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și primarul) ca entități protectoare, care trebuie să se implice în viața socială a comunităților, respectiv să inițieze, coordoneze și să ducă la îndeplinire proiectele acestor comunități. Datele de mai sus susțin această idee: faptul că ruralul ce a experimentat cooperativizarea în comunism, investește primarul cu putere și responsabilitate pentru rezolvarea problemelor comunității, și abia apoi alte entități, și faptul că vecinătatea, comunitatea pare să aibă mai multă forță în ruralul necooperativizat. Aceste rezultate nu fac decât să se alăture altor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai mare al celor ce afirmă că sătenii fac muncă voluntară pentru comunitate (urmată de Crișana-Maramureș). Explicația pentru rezultatele de mai sus este desigur complexă și trebuie să ia în calcul atât aspecte legate de istoria acestor regiuni, de existența cooperativizării în perioada comunistă, sau de existența minorităților etnice în zonele respective. Astfel, pentru Transilvania, Banat sau Crișana-Maramureș explicația vieții comunitare mai intense stă parțial în apartenența de-a lungul timpului a acestor zone la imperii care au impus un anumit
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dificultate la aplicarea legii și a creat premise pentru conflicte sociale pornind de la pământ. Prin faptul că suprafața maximă ce putea fi retrocedată era de 10 ha, Legea 18 a prezentat și tendințe de expropriere a celor care dețineau înainte de cooperativizare suprafețe mai mari de 10 ha (Fulea, 1993). O altă dificultate a fost aceea că, cei ce nu au cedat pământ în timpul colectivizării pentru că nu posedau, nu au primit nimic odată cu Legea 18, indiferent de numărul de ani lucrați în cadrul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
constituie Legea din 1903, ce arată interesul statului și sprijinul lui pentru acestea. Ulterior apar cooperative de consum, și asociații ce au ca scop exploatarea în comun a pământului. Întreagă această tradiție este însă pervertită de anii comunismului și de cooperativizarea agriculturii (Šljukić, 2003: 179). 48 Țările ECA sunt țările din Europa și Asia Centrală, adică țările din fostul bloc sovietic, la care se adaugă Europa Centrală și de Est. 49 FANOVA = 3,312, sig.F = 0,001, semnificativ pentru p≤0
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în procesul decolonizării, în lupta împotriva Marilor Puteri capitaliste. Acolo unde această alianță a fost câștigătoare, în multe cazuri regimurile instituite s-au declarat fie socialiste, fie au recurs la cele mai multe dintre instrumentele marxiste de gestionare a puterii: naționalizarea industriei, cooperativizarea agriculturii etc. Pe plan extern, ele au beneficiat, de regulă, de sprijinul sovieticilor și au păstrat o atitudine cel puțin binevoitoare față de Moscova în timpul „războiului rece”. Indiferent de motivațiile sale în desfășurarea evenimentelor, fluiditatea relației marxismului cu naționalismul a blocat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Octombrie 1944, București, p. 4. țărănească - se arăta în capitolul I, intitulat Proprietatea rurală - va fi una din preocupările de căpetenie în acest domeniu. Ca urmare, Statul - reprezentant al interesului colectiv - are dreptul să procedeze la exproprieri, la împroprietăriri, la cooperativizări, la culturi comune, la comasare, la disciplina muncii etc., în scopul ca producția să crească la maximum, iar exploatarea capitalistă și a intermediarilor să fie înlăturată. Partidul Național-Țărănesc consideră că, în faza actuală de concentrare a proprietății agrare, a devenit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
raze de smarald”) riscă să sporească impresia de neadevăr. Un tendenționism apăsat se degajă din piesele de teatru ale lui Ș., radiodifuzate sau jucate de unele teatre. Dacă Gheorghe (difuzată la radio) vrea să îi lămurească pe unii de binefacerile cooperativizării agriculturii, drama Prăbușirea (jucată la Teatrul Armatei în 1954-1955) caută cu dinadinsul să pună în contrast vechiul, ilustrat de figura odioasă a unui mare moșier, și noul, întruchipat de tineri comuniști. O melodramă, Sărutul în fața oglinzii, ia în dezbatere o
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
din Niște țărani sunt reluate și dezvoltate în Clipa. Apariție episodică în primul roman, comunistul Dumitru Dumitru, prim-secretar al comitetului raional de partid, devine aici o prezență centrală. Rezultă, din propriile rememorări, că refuzând, în etapa de început a cooperativizării, să aprobe arestarea unui țăran de la Cornu Caprei incomod pentru birocrați, nu altul decât Năiță Lucean, se pomenește până la urmă arestat și internat în lagăr, împreună cu cel pe care îl apărase. Reabilitat după un număr de ani, promovat în funcția
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
minerilor de partid luase prin surprindere autoritățile: dacă nu se putea baza pe muncitori, regimul comunist din România devenea extrem de fragil, de fapt, iar conducătorii conștientizau cu stupoare acest lucru (cu țăranii și intelectualii alianța era și mai fragilă, din cauza cooperativizării forțate și agresive și a protocronismului promovat de comunismul ceaușist, care era respins de intelectualii de elită din România). Ceaușescu se simțise, în mod evident, lezat personal de greva minerilor: cvasileșinul său din finalul întâlnirii cu minerii indică faptul că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
40% dintre intervievați erau în curs de terminare a studiilor) și sociale neîndeplinite (30% dintre chestionați). De asemenea, circa 60% își declară apartenența la o organizație, alta decât cele comuniste, apartenență ce avea drept motiv patriotismul - 5 răspunsuri, opoziția față de cooperativizare - 3 răspunsuri, tradiția politică a familiei - 3 răspunsuri. Dintre cele 20 de persoane intervievate, 6 declară că erau simpli membri ai unui partid politic, fără a avea o activitate deosebită contra regimului. Persoanele care susțin că au efectuat o opoziție
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tematica sociologiei românești, s-a produs o deplasare cu efecte foarte importante. În prima fază, persoanele formate În ideologia marxist-leninistă au Încercat să dezvolte cu metode sociologice temele tipice ale construcției socialismului: dezvoltarea conștiinței comuniste, omogenizarea socială, constituirea clasei muncitoare, cooperativizarea În agricultură, omul nou, dezvoltarea suprastructurii socialiste, contribuția opiniei publice la construirea conștiinței socialiste. Primii ideologi care au Încercat să impună o orientare „curată” ideologic noii sociologii au eșuat În poziții marginale. Încercarea lui Miron Constantinescu de a patrona o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rând, nu prin cărți, ci prin oameni. Ca tematică, sociologia occidentală era mai relevantă pentru sociologia românească postbelică, pentru că ea se centra pe construirea unei societăți moderne, industrializate. Metodologia cercetării monografice și centrarea pe satul tradițional, măturat brutal de programul cooperativizării, au devenit rapid relevante doar istoric. La Începutul relansării sociologiei a prevalat metoda monografică și cadrul teoretic complementar. Primele cercetări sociologice de amploare, coordonate de H.H. Stahl și Traian Herseni, au fost de tip monografic. Două lucrări rezultate din asemenea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
strânge bani de la cei ce vin la meci (lucrător în administrația publică locală). În Tomșani „nu e nici o asociație agricolă, toți sunt particulari”, iar „conceptul de asociere este privit cu reținere, deoarece asocierea înseamnă întoarcerea la ceea ce a fost, la cooperativizare în sensul rău” (lucrător în administrația publică locală). Preotul apreciază că lipsa asocierii se datorează faptului că „au dus lipsă de pământ 50 de ani, și când au văzut ei că au locul lor personal au vrut să îl aibă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
că marile imperii (țarist, habsburgic) l-au avertizat pe Carol că, dacă nu-și face ordine În țară, vin armatele acestora să-l ajute! La fel stă problema și În cazul actului de la 23 august 1944 ori al procesului de cooperativizare, naționalizare etc. Valorificarea rezultatelor cercetării Prin publicarea acestora În reviste de specialitate românești și străine, pentru a intra cât mai repede În circuitul informațional din țară și din lume. O cercetare ale cărei rezultate nu sunt făcute publice este o
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pe ăia din urmă. Numai că ăia își vedeau de drumul lor, nestingheriți, fără să se uite înapoi. „Europa e cu ochii pe noi” numai în piesele lui Caragiale, monșer. Fii atentă la alergarea bezmetică din ultimii 50 de ani: cooperativizare forțată, urmată de industrializare forțată. Punct. 1989. Punct. Apoi, decooperativizare forțată (spune-mi tu câți țărani autentici și-au cerut înapoi, pe bucățele, părticicile de pământ arabil și de pădurici?) și dezindustrializare forțată. Măi tată, măi, cum nu pot eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
o gestiona prima linie a conducerii, începe să ridice și să creeze probleme. Adoptarea modelului sovietic de construire a socialismului presupunea, între altele, confiscarea sau etatizarea mijloacelor de producție aparținând claselor exploatatoare bancheri, industriași și comercianți -, ca și colectivizarea sau cooperativizarea agriculturii și meșteșugurilor, respectiv, a proprietăților țăranilor și ale micilor burghezi. Cu concursul Uniunii Sovietice, care îi oferise edificarea a 156 obiective industriale, China Populară demarează construcția planificată în 1953, odată cu primul plan cincinal. Așa-zisa transformare socialistă este programată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
plan cincinal. Așa-zisa transformare socialistă este programată a se înfăptui treptat de-a lungul a 12 ani. Mao Zedong, evident deranjat de prelungirea înclinării într-o parte, care știrbea demnitatea Chinei de stat independent, de sine stătător, pornește procesul cooperativizării în chiar anul 1953, introducând însă în statutul asociațiilor nu doar principiul retribuției după muncă, ci și principiul distribuției dividendelor după aportul la avuția acestora. Chiar și așa, mulți țărani, de abia împroprietăriți, sunt contrariați de această politică, dar nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
s-a cam ferit să pună publicul în deplină cunoștință de cauză despre drama care se petrecea. Dar să intrăm puțin în fondul problemei. E ușor să ne liniștim spunând că nu există alt drum pentru țărănime decât cel al cooperativizării. Pe scriitor îl interesează însă ce se petrece cu oamenii. Istoria se impune ca o idee, ca o necesitate. Asta nu e un lucru atât de abisal și cu asta nu ne putem mulțumi. Este foarte lesnicios pentru omul de
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
vioi tata-mare. Trăznetul ăla, uite, că se potrivise la manieră mai mult cu un ofițer de Securitate și, prin negura timpului, nu mai apărea deloc clar, la ei, în familie, către ce-l mânase pe bunic, către împropietărire, reîmpropietărire sau cooperativizare. - Ba nu. Către spiritualizare! îi căzuse nepotului Doru fisa, după atâta amar de ani de zile. Pentru că, imediat ce-ai trecut pe spiritualizare, te-ai și ars! cugeta pentru sine Sinistratul, contemplând cozile la alimente ce se formau de cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
proprietății private în agricultură. Reîmproprietărirea, în condițiile lipsei aproape totale de capital, cuplată cu lipsa unei politici clare de suport financiar pentru capitalizarea noilor ferme cu șanse de dezvoltare, a întârziat relansarea agriculturii. O politică paranoică împotriva oricărei forme de cooperativizare, bazată exclusiv pe rațiuni politico-ideologice, și nu pe pragmatism, a adâncit criza agriculturii. Lipsa de protecție a sistemelor agricole colective moștenite a fost un alt factor distructiv. Exemplul cel mai relevant este cel al sistemului de irigații, care a fost
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
luase prin surprindere autoritățile: dacă nu se putea baza pe muncitori, atunci însemna că regimul comunist din România devenise de fapt extrem de fragil, iar conducătorii conștientizau acest lucru cu stupoare (cu țăranii și intelectualii alianța era și mai fragilă, din cauza cooperativizării forțate și agresive și a protocronismului promovat de comunismul ceaușist, care era respins de intelectualii de elită din România). Ceaușescu se simțise lezat personal de greva minerilor - momentul de slăbiciune din finalul întâlnirii cu minerii indică faptul că el nu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]