65 matches
-
va impune cu timpul o anumită orientare a conducerii. Un conducător amabil, sincer, într‑un cuvânt, uman nu va permite aplicarea în organizația sa a unei conduceri autoritare, ci, dimpotrivă, stilul său de conducere va crea cu timpul o orientare cooperatoare a conducerii. Nu întotdeauna însă între stilul de conducere și orientarea conducerii există o strânsă corelație. Sunt și suficient de multe situații în care între ele apar relative contradicții, discrepanțe. Traian Herseni prezenta și analiza patru tipuri de conducători, reieșite
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
negativ atitudinea față de muncă, nu ia în considerare diferitele tipuri de motivații ale subordonaților, atrage după sine un „consum uman” prea mare, defavorabil funcționării firești a personalității umane etc. La fel, stilul de conducere democrat creează în grup o atmosferă cooperatoare, stimulatoare, de emulație colectivă, este productiv din punct de vedere intelectual și afectiv; în schimb, poate întârzia procesul luării deciziilor, scade gradul de inițiativă și de răspundere personală, generează posibilitatea difuzării în grup a responsabilităților sau a apariției unei atmosfere
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
relațiile pentru cei care intră în interacțiune (pozitivă sau negativă, bună sau proastă); sensul manifestării interacțiunilor (unilateral sau bilateral); similaritatea atitudinal-comportamentală a partenerilor (cei care se „întâlnesc” în atitudinile lor vor manifesta, probabil, comportamente asemănătoare); tipul relațiilor dintre parteneri (competitive, cooperatoare sau conflictuale, de dominare sau de subordonare); conștientizarea finalității și utilității interacțiunii (un angajat poate fi motivat de o interacțiune care știe că îi va fi folositoare). Din perspectiva stimulului declanșator al motivației pe care îl avem în vedere - interacțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rezultatele părții adverse, atunci vom asista la practicarea unor negocieri conflictuale soldate cu învingerea uneia dintre părți. Dacă însă negociatorii manifestă preocupări pentru propriile lor interese/rezultate, cât și pentru cele ale părții adverse, negocierile vor evolua spre climate destinse, cooperatoare, capabile să asigure soluționarea corespunzătoare a conflictului, ambele părți având de câștigat. În felul acesta a fost elaborat modelul preocupărilor duale, ca o posibilă explicație teoretică ce stă la baza celor două tipuri de negocieri. Și orientarea negociatorilor (către pierderi
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Aneta Slivneanu, secretar cu propaganda la Comitetul județean de partid ce în trecut nu fusese altceva decât o muncitoare necalificată dar bună de gură, așa cum cereau „indicățiile prețioase”. Despre această femeie activist mai au amintiri, nu tocmai plăcute, câteva membre cooperatoare ale fostei CAP Laza cu care am discutat înainte de a da publicității aceste materiale. Astfel, în spiritul heirupist al „epocii de aur”, într-o zi ploioasă a toamnei anului 1989, Aneta Slivneanu a poposit cu o falcă-n ceriu și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
conjugării condițiilor individuale. Când natura sarcinii cere o interacțiune relevantă (schimb de informații, de competență, corectări reciproce), rezultatele sunt superioare și apar ca efect al muncii de grup (vezi anexa 1 graficul 2). Se produce aici o întâlnire a condițiilor cooperatoare, de întrajutorare, cu cele individuale. Există deci sarcini față de care elevul sau grupul de elevi se pot găsi în situații de: - interacțiune necooperatoare, când sarcinile pot fi rezolvate cu și fără interacțiunea elevilor; - interacțiune cooperatoare, când sarcinile pot fi rezolvate
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
aici o întâlnire a condițiilor cooperatoare, de întrajutorare, cu cele individuale. Există deci sarcini față de care elevul sau grupul de elevi se pot găsi în situații de: - interacțiune necooperatoare, când sarcinile pot fi rezolvate cu și fără interacțiunea elevilor; - interacțiune cooperatoare, când sarcinile pot fi rezolvate numai prin interacțiune (situații de joc colectiv); - neinteracțiune, când sarcina poate fi rezolvată de un singur elev, iar încercarea de a coopera apare ca nerelevantă și uneori sancționabilă (compuneri literare, teze individuale, jocuri sportive). Cercetarea
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
își asumă reciproc obligații. Din această perspectivă problemele sunt mult mai nuanțate. Inițial are loc un transfer de eficiență de la elevii buni și cu un statut motivațional ridicat spre cei mai puțin buni și cu motivație scăzută. Esențial pentru strategia cooperatoare aplicată în învățare nu este numai suma rezultatelor obținute pe grup ci și eficiența fiecărui subiect care participă la acest proces. III.2 Metodologia cercetării III.2.1 Metoda observării participative În organizarea observării cu privire la cercetarea motivelor învățării, ca acțiune
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
învățare. 3.4 Compararea productivității comportamentului elevilor cu statut diferențiat al motivației epistemice și al performanțelor școlare. 3.5 Determinarea diferențelor cantitative și calitative privind procesul structurării motivației educaționale la băieți și fete în cadrul unei activități de grup orientare cooperatoare și competitivă. 3.6 Analiza și interpretarea efectelor formative pe care le are trecerea motivației extrinsece în motivația intrinsecă asupra concepției elevilor despre viață și muncă școlară, despre datoria lor de a învăța continuu, despre familie și rolul lor social
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
chirurgicale se efectuează în 3 timpi: la 8 luni și la 18 luni plastiile de buză și la 23 de luni plastia velo-palatină. 2. Ancheta socială. Al doilea copil al unei familii organizate. Tatăl, de meserie șofer pe troleibuz, mama, cooperatoare cu lucru de mână la domiciliu. Venirea pe lume a acestui copil a traumatizat psihicul părinților, și prin refuzul acestora de a se ocupa de creșterea și îngrijirea lui, îl depun la Casa Copilului la câteva zile după naștere. După
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mea în Chile fiind în 1979-1981! (colegii de la UM 0544 și UM 0625, în Notele lor, menționează corect perioada din Chile, respectiv 1979-1981! Halal profesioniști la Departamentul Securității Statului, Direcția a III-a!) 4. Ce-ați făcut, stimați "cooperatori și cooperatoare", atâția ani, de nu l-ați prins și demascat pe James Bond, alias Alin Săvescu? Îl ascultați din 1974, i-ați instalat T.O. la domiciliu, i-ați cotrobăit, în absență, prin apartament, îl verificați tot din 1974, l-ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
provincie periferică a imperiului sovietic. Ca în cea mai mare parte a țărilor periferice, chestiunea atitudinii față de centru este clivajul politic principal care divizează opozanții ce contestă dependența de centru (în acest caz simbolizat de Moscova), și cei ai taberei cooperatoare deschisă compromisurilor cu centrul și acceptând statutul de periferic. Acest clivaj a supraviețuit perioadei comuniste și persistă încă și astăzi, fară îndoială, în funcție de mecanismele inerției, care poate fi de asemenea în relație, după părerea noastră, cu faimoasa "ipoteză a inghețului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
acestea te costă mult mai mult, decât dacă nu le-ai fi avut. Așa și prietenul acesta al meu, pe care îl cunosc, ehei, de pe când făceam parte dintr-o echipă de „tineret mânia țării” care trebuia să ajute țărănimea cooperatoare la culesul la timp al porumbului și care în zilele noastre îmi mai citește jurnalul meu când nu are ceva mai bun de făcut (vorba lui...). Văzând ce scriu i s-a cam zbârlit părul pe ceafă ( că în partea
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
instituțională de producție sau, altfel spus, o anumită configurație a relațiilor de cooperare economică și socială În cadrul societății. VII. O teorie a câmpurilor organizaționale Definim câmpul social sau organizațional ca fiind o structură socială constituită din instituții și rețele; comportamentele cooperatoare sunt facilitate de consecvența dintre capitalul cultural (instituții, norme) și capitalul social generat de rețelele sociale. Stabilizarea câmpurilor reprezintă structurarea relațiilor dintre actori coroborată cu emergența unor practici instituționalizate ce presupun convergența percepțiilor deținute de actorii sociali asupra mediului. Preluând
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
afirmă (2000:269) că În interiorul organizației există o luptă pentru definirea acesteia, a scopurilor și proiectelor sale de dezvoltare, iar câștigarea luptei presupune legitimizarea uneia dintre concepțiile concurente. Logica poate fi extinsă la nivelul oricărei forme de stabilizare a proceselor cooperatoare. În câmpul organizațional, scopul fundamental urmărit de actori este supraviețuirea „construcției” și menținerea statu-quoului. Nu În ultimul rând, rutinele și practicile instituite sunt rezultante ale felului În care organizația a interpretat și a răspuns cerințelor percepute ale mediului În trecut
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]