20,540 matches
-
Și vine o furtună și-o lovește O smulge din pământ-ntr-o clipită. Citește mai mult O altă primăvară înfloreștePe mugurii de viață dătători,O nouă dimineață se zoreșteSă schimbe anotimpul de culori.O altă primăvară îmi zâmbeșteUn alt copac mai plin cu rădăcini,Și încă o zambilă-mi înfloreșteîn inima mea-nțepată-ntre spini.O încă primăvară înflorește,Pe o lalea de ploi îmbobocită,Și vine o furtună și-o loveșteO smulge din pământ-ntr-o clipită.... IV. FIINȚA-I TRECĂTOARE
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
astăzi voi pleca,Voi spăla cu sânge, ispite, păcate,Tot ce este boală se va vindeca.... VI. UMBRA LUI-ÎN MEMORIA LUI NICHITA STĂNESCU, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 2282 din 31 martie 2017. ieri, m-am întâlnit cu copacul l-am întrebat dacă viața grea mai există îmi scot inima din piept pentru el dar își dă sufletul de dragul altei frunze inima mi se zbate ca ochiul am început să mor plângând la brațul unei întâmplări care mă face
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
două luni urma să se mute la New York și era sigură că relația lor va fi una fantastică. GPS-ul îi indică să o ia la stânga și intră în inima pădurii. Nu-i plăceau pădurile noaptea. Vântul suflă sinistru printre copaci și umbrele o înspăimântau. Preferă să se gândească la vacanțele ei din copilărie. Cabană familiei ei cu salonul mare în care ardea un foc frumos ... Citește mai mult PACATE-fragmentCarmen SuissaConducea de mai bine de cinci ore și începea să se
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_suissa/canal [Corola-blog/BlogPost/383533_a_384862]
-
două luni urma să se mute la New York și era sigură că relația lor va fi una fantastică.GPS-ul îi indică să o ia la stânga și intră în inima pădurii. Nu-i plăceau pădurile noaptea. Vântul suflă sinistru printre copaci și umbrele o înspăimântau.Prefera să se gândească la vacanțele ei din copilărie. Cabană familiei ei cu salonul mare în care ardea un foc frumos ... VII. PĂCATE/ CARMEN SUISSA, de Carmen Suissa, publicat în Ediția nr. 2246 din 23 februarie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_suissa/canal [Corola-blog/BlogPost/383533_a_384862]
-
cu fulgi pricopsiți d-un lung plâns pe umeri de umbră plimbându-se frigul pământul se apără cu unicul hâns acela ce-absoarbe cu sete avrigul Că iarna și toamna nu vor să mai plece din inima mea povară albastră copacii uimiți se scutură rece de floarea lor vie, impură, măiastră. Referință Bibliografică: Ninge cu ploaie / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1909, Anul VI, 23 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Tălpău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
NINGE CU PLOAIE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1458735656.html [Corola-blog/BlogPost/348614_a_349943]
-
Când peste al meu l-așterni Să ne fie martori cerul Marea și lumina lunii Că acum și restul vieții Ne iubirăm ca nebunii PICĂTURI DE DRAGOSTE Era într-o iarnă târzie Și cred că afară ploua Cu iarbă lichidă Copacii supuși Și luna pe boltă dansa Priveam cerul negru și aspru Colos gargantuan și prozaic Dorința în mine Opusă de el Cerșea să iubesc himalaic Naiadă răsari din izvoruri Născute din ploile reci Nălucă sublimă Himeră abstractă În farmecul tău
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
și dorului Domniei Sale, de a primi din interiorul său mesajele transmise părândumi-se plăcute și frumoase... ,, un brâu de stele pe malul unei ape o altă lume ,, ,, cunună pe pisc - luna trece agale pe lângă soare ,, ,, înserare - pe cerul cu aripi singur copacul ,, Este ca și cum eu ca plastician aș spune; Sunt incapabilă să pictez pur și simplu, când nu am ceva de exprimat, când nu am ceva de transmis ! În repertoriul tematic al poetei Maria Oprea, pe lângă peisaje și flori se trece treptat
ÎNFIORARE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1456829502.html [Corola-blog/BlogPost/349890_a_351219]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > RUGĂCIUNEA ZILEI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 330 din 26 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Rugăciunea zilei E o primăvară cu muguri adormiți în copaci ca ochii dimineții cu care eu privindu-te în miezul clipei te fac să taci s- asculți rugăciunea zilei către Dumnezeu. O oră blândă dă ocol prin împrejur, te aspiră dintr-un cer de vise, când cucul își lasă cântecul
RUGĂCIUNEA ZILEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Rugaciunea_zilei.html [Corola-blog/BlogPost/351523_a_352852]
-
Îmi plac mie urmele pașilor desculți pe plaja cu suflet... Fă-te vecină pe plaja mea. Eu, într-un vagon de stupar, tu într-un vagon de circari sau invers. Anna: - Încerc să strâng fir într-un ghem din rădăcinile copacului a cărui ramură sunt. Îți spuneam că sunt... (fragment de roman, ” Cuib de păsări spin, cuib de jocuri nejucate”) Anne Marie Bejliu, 4 aprilie 2016 Referință Bibliografică: III Fărâmă de prezent - fragment din ” Cuib de păsări spin, cuib de jocuri
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1459791409.html [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
de a fi un ,,semn de carte,,... Tu ce zici, suflet încărcat de lumină," tu care ești în tot ce ne înconjoară și în toate ce există"crezi că ești iubit? Eu zic ca da pentru că a fi frunza unui copac este aparent neânsemnat dar tu frunză dragă vei hrăni în fiecare toamna rădacina copacului din care tu ai născut făcându-l pe acesta să existe!!! SFÂRȘIT Referință Bibliografică: MONOLOGUL MEU / Silvia Katz : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 693, Anul
MONOLOGUL MEU de SILVIA KATZ în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Monologul_meu_silvia_katz_1353666204.html [Corola-blog/BlogPost/364777_a_366106]
-
tu care ești în tot ce ne înconjoară și în toate ce există"crezi că ești iubit? Eu zic ca da pentru că a fi frunza unui copac este aparent neânsemnat dar tu frunză dragă vei hrăni în fiecare toamna rădacina copacului din care tu ai născut făcându-l pe acesta să existe!!! SFÂRȘIT Referință Bibliografică: MONOLOGUL MEU / Silvia Katz : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 693, Anul II, 23 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Silvia Katz : Toate Drepturile Rezervate
MONOLOGUL MEU de SILVIA KATZ în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Monologul_meu_silvia_katz_1353666204.html [Corola-blog/BlogPost/364777_a_366106]
-
priveam cerul oțelit, îvăluit de un mister al timpului, vedeam cum stelele harnice zămislesc pânze de crepuscul în palatul de cleștar al Lunii - mesaj nedescifrat de niciun gând poetic-, fiica răsfățată a Nopții, a cărei lumină divină murea palidă printre copacii opriți de negura timpului . Mirosul de iasomie și regina nopții ce se înălța în văzduh ca un înger cu aripile pufoase pentru a contempla frumusețea nepământeană a Lunii . Simțind acest miros plin de farmecul nopțiilor dogoritoare de vară, mintea mă
RELAXARE... de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 by http://confluente.ro/Relaxare_radu_alexandru_1343329970.html [Corola-blog/BlogPost/341552_a_342881]
-
nori se adună amenințători. Se făcea din ce în ce mai rece și liniștea monumentală de până atunci, era spartă de un șuier care se amplifica tot mai tare. La început era ca o adiere de vânt primăvăratec, ce mângâie frunza abia crescută prin copaci. Apoi din ce în ce mai tare, până ce devenise ca șuieratul crivățului uscat din iernile dobrogene. Încrețirea apei de până atunci se transformă repede în valuri săltărețe ce plimba bărcuța mea micuță ca pe o coajă de nucă luată de un șuvoi de apă
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Batranul_si_marea_stan_virgil_1380392197.html [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
și jumătate din duminici au pornit pe jos, să ne invite la bal. Îți amintești? M-ai sărutat deasupra infinitului, atunci mi-ai atins prima dată glezna și au suspinat, subit, magnoliile. M-ai încuiat în tine și salutam fiecare copac, promițându-i un regal de cuvinte dacă va înflori pentru amândoi deodată. Au înflorit până și munții, de-mi făcusem potecă direct pe picturi și îi mințeam că le sunt stăpână, ba chiar că i-aș fi învățat să adoarmă
PETALELE EDENULUI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Petalele_edenului_gina_zaharia_1335611664.html [Corola-blog/BlogPost/354386_a_355715]
-
pitorescul locului și de compania partenerului meu de călătorie, care, din când în când îmi cântă cântece populare bănățene, cu o voce plăcută, ce-mi gâdilă auzul. Ne oprim într-o bisericuța veche de lemn, pe jumătate distrusă de un copac căzut peste ea, și în interior, si ne simțim cuprinși brusc de o liniște și o atmosferă caldă și primitoare, care ne face să ne adâncim și mai mult în discuții despre noi, despre propriile noastre experiențe de viață. Ce
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
un secol, simbolul Crăciunului erau ramurile verzi ale vâscului și nu bradul. Românul ocrotea pădurea care-i oferea hrană, adăpost și lemne pentru foc. Pe atunci, pădurile erau pline de vânat iar tăierile se făceau cu discernământ, fiind sacrificați doar copacii uscați sau bolnavi. Vâscul, această plantă veșnic verde, era celebrat ca simbol al vieții eterne. În Muntenia, respectiv locul meu natal, bradul se folosea doar la nunți având același simbol-viața și iubirea eternă. La terminarea nunții, bradul se prindea la
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
frunze uscate de vâsc se păstra tot anul, fiind protector al casei și leac pentru multe boli. De asemenea, se credea că vâscul poate stinge focul, idee născută din credința străveche conform căreia planta era adusă de fulgere pe ramurile copacilor. Încă din cele mai vechi timpuri, planta a fost considerată una din cele mai magice, misterioase și sacre din folclorul european. Vâscul era considerat un apărător al vieții, fertilității, scut împotriva otrăvurilor dar și afrodisiac. NOROC ÎN DRAGOSTE ,VĂ DORESC
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
singurele care ne așază alături de zei, dând consistență visului și motivație existenței noastre diurne. Mi-e dor de înaltul dureros al iubirilor sale totale, până la scrum mistuindu-se pe pragul speranțelor cel mai adesea ucise: „În noaptea despărțirii dintre noi/ Copacii cad pe drum din doi în doi, / În ochi mă bate viscolul câinesc/ Și am venit să-ți spun că te iubesc.// Probabil drumul meu va duce-n iad/ Mă-mpiedic de o lacrimă și cad/ Și iar adorm, și
DOR DE ALBASTRU..., ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dor_de_albastru_articol_de_al_florin_tene_1373346261.html [Corola-blog/BlogPost/343511_a_344840]
-
Acasa > Stihuri > Semne > VALSUL FRUNZELOR Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1374 din 05 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Scăldate de ploaie și bătute se vânt, cad frunze-ngălbenite în al doinei cânt. Copacii își legănă crengile de dor, după frunze căzând de bruma toamnelor. De vânt și ploaie, într-un vals amețitor, în lacrimi se îneacă plânsul frunzelor. Sentimente dragi de frig sunt alungate că, îngheață iubirea în suflete calde. Idee-mi mângâie
VALSUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1412494144.html [Corola-blog/BlogPost/362750_a_364079]
-
jalea din gânduri, acorduri de liră îmi aștern pe rânduri. O harpă răsună prin crengi desfrunzite, tristețe să ducă în zări nesfârșite. Și inima-mi plânge de jalea frunzelor. Pe covorul lor aștern lacrimă de dor. Vântul rece suflă prin copaci desfrunziți, când de iubite frunze au fost părăsiți. În rădăcini coboară dorul frunzelor, prin iarnă să-și ducă destin necruțător. Speranța vieții din muguri să răsară, cu iubirea renăscând în primăvară. © Maria Filipoiu 22.09.2014 Referință Bibliografică: VALSUL FRUNZELOR
VALSUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1412494144.html [Corola-blog/BlogPost/362750_a_364079]
-
de lumină a becului din fața blocului... S-a făcut frig, iar la geam, apar primele flori de gheață. Alexia și-a lipit năsucul de geam, devenind "nesuferit" de curioasă, punând întrebare după întrebare: - De ce ninge? Afară este iarnă? Ce fac copacii când e frig? Ce fac florile din grădină? Dar pescărușul care venea la geamul nostru? Dimi, pe care nu-l caracterizeză calmul, i-a pus palma la gură zicându-i: - Gata! Atât! Îți răspund la întrebări dar nu mai turui
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_floarea_carbune_1355384516.html [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
a doua pagină și fetița a adormit liniștită, trecând în lumea viselor. Se făcea că ea s-a trezit într-o pădure plină de cântece și flori, o pădure ca cea în care se rătăcise Albă ca Zăpada. În jurul ei, copacii aveau crengile doldora de frunze iar cornii își întindeau ramurile încărcate cu flori aurii, de parcă ar fi vrut s-o mângâie și s-o învăluie cu parfumul lor gingaș. „Minunată pădure!" își spuse fetița și porni voioasă pe cărările ei
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_floarea_carbune_1355384516.html [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
ca fetița să priceapă cum stau lucrurile. - Eu sunt zâna cea mică, Primăvara! Eu vin însoțită de flori, de păsărele, de soare și veselie... Pe unde trec, lumea se bucură, iar natura se trezește la viață. Când ai să vezi copacii înflorind peste noapte, să știi că am venit eu. Nici nu termină bine de spus toate astea, că se și făcu nevăzută. Crezând că se joacă, Alexia o căuta după trunchiul copacilor, strigând-o pe nume: - Primăvară, primăvarăăăăăăăăă...!? - Da, îi
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_floarea_carbune_1355384516.html [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
se trezește la viață. Când ai să vezi copacii înflorind peste noapte, să știi că am venit eu. Nici nu termină bine de spus toate astea, că se și făcu nevăzută. Crezând că se joacă, Alexia o căuta după trunchiul copacilor, strigând-o pe nume: - Primăvară, primăvarăăăăăăăăă...!? - Da, îi răspunse o altă zână, la fel de frumoasă ca și prima. - Cine ești tu? O întrebă fetița supărată. Nu te-am chemat pe tine! - Chiar de nu m-ai chemat, am venit! E rândul
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_floarea_carbune_1355384516.html [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
e sete! Vreau apă! Unde ești? Dar Vara dispăruse precum apăruse, pe nesimțite...După plecare Verii, soarele s-a ascuns după nori iar pădurea a început a se agita. Din senin, se stârni vântul și se făcu frig iar din copaci începură să cadă primele frunze îngălbenite. Mergând pe cărare, vedea cum frunzele galben-ruginii se desprind din copaci, cum dansează în aer, apoi se aștern lin pe potecă. O frunză ruginie i se prinse în păr, lângă buchețelul de micșunele. Fetița
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_floarea_carbune_1355384516.html [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]