417 matches
-
Filautia desemnează o Închidere sau o Întoarcere narcisică În sine, către sine și pentru sine, pe când mizantropia este absența iubirii În general, pentru toți oamenii. Mila sau pietatea este o virtute morală, dar și o atitudine psihologică de apropiere și coparticipare a unei persoane la suferința sau nenorocirile altuia (etimologie: latinescul pietas = milăă. Ca semnificații distingem următoarele: - calitatea celui care este pios sau milostiv, a celui care este fidel sau atașat față de datoriile sale morale (față de Dumnezeu, de părinți, de aproapele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
exercită o atracție puternică asupra celorlalți care nu sunt implicați În acest spectacol. Atracția vine din „curiozitatea”, dar și din „plăcerea colectivă” de „a vedea”. Acest fapt de „a vedea” nu este Însă niciodată pasiv. El este o formă de „coparticipare”, de „descărcare pulsională colectivă”, În care fiecare dintre „spectatori” se „identifică” cu unul dintre factorii” scenariului psihologic. În sensul acesta am remarcat că „publicul spectator” se grupează În trei sectoare: cei care Încurajează agresorul, cei care Încearcă să susțină victima
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
desfășoară activitatea În aceste condiții, jă Aptitudini psihomorale speciale reprezentate prin: Înțelegere, răbdare, perseverare, dăruire de sine, capacitatea de a Încuraja și proteja, optimism, deținerea controlului situațiilor, capacitatea de a observa și controla desfășurarea acțiunii, echilibru psihic, rezistență la oboseală, coparticipare afectivă, intelectuală și morală, kă Aptitudinea de a proteja persoanele aflate În stare de dificultate și de a dori restaurarea acestora. lă Aptitudinea de a comunica, de a realiza cu ușurință, direct, imediat, relații interpersonale, de a fi convingător și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tine” prin iubire (Miteinander-sein-von-mir-und-dir); b) modul de a fi în prietenie, înrudit cu cel de mai sus, este bazat tot pe dualitatea dintre un „Eu” și „Tu”; este „modus amicitiae”, un mod de comunicare marcat în primul rând de o coparticipare interpersonală directă și sinceră; c) modul de a fi al agresivității este expresia unui tip de relație pluralistă, atât în ceea ce privește contactele cu mediul, cât și cel cu lumea socială; în sensul acesta, pot fi diferențiate două aspecte relaționale ale agresivități
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
toate aceste cazuri. Psihoprofilaxia va urmări evitarea situațiilor psihotraumatizante, de criză, prin protejarea individului și crearea unei ambianțe de încredere și siguranță. În cazul stărilor de „criză morală” individul trebuie consolat. El nu trebuie lăsat singur. Prezența celuilalt este certitudinea coparticipării la suferința sa. Trebuie să i se explice „starea critică” pe care o traversează și să i se ofere totodată soluțiile de ieșire din impas. Singurătatea poate agrava starea de disperare, ducând la nevroze, depresii, suicid. Celui aflat în impas
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
asociază pericolului vital. Reacția unui individ la boală este o formă complexă de manifestare a mecanismelor de apărare ale propriului său Eu. În sensul acesta trebuie înțelese și interpretate trăirile subiective ale bolnavului somatic în cursul evoluției bolii. Întrucât această coparticipare psihică la suferința somatică poate avea diferite forme de implicare a stării de sănătate mintală, este de domeniul igienei mintale preocuparea față de aspectele legate de psihologia bolnavului în scopul prevenirii unor decompensări psihice de ordin reactiv, nevrotic, anxios, depresiv etc.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
imediată asupra acestora, acordând o aceeași încredere tuturor elevilor; Acceptarea de întrebări - în loc de soluții imediate - cu scopul de a clarifica elevilor problema propusă; • Pozitivitatea - prin străduința de a găsi (în timpul evaluării)un aport în fiecare dintre relațiile sau întrebările formulate. • Coparticiparea elevilor la evaluarea răspunsurilor. Factorii menționați au asigurat un grad mare de cooperare, distanța învățător - elev fiind impregnată de respectul și încrederea învățătorului în capacitățile elevului. Am înlăturat astfel aceea „teamă de a greși” dezvoltând un factor atitudinal corespunzător, încrederea
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
națiune care dorește să prospere nu ezită să investească în OM și educația sa, atât cât este necesar, pentru o activitate atât de complexă ca aceea de transformare a omului. Educația copilului înseamnă în primul rând cunoaștere, apoi antrenare și coparticipare. Ea cere dragoste, dar cere și judecată limpede. În educație ca și în medicină e mai ușor să previi decât să îndrepți. Precum se știe în familie se fac primii pași în educație, apoi se continuă într-un cadru instituționalizat
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
Latura obiectivă cuprinde totalitatea manifestărilor exterioare ale bolii, sau tulburările organo-funcționale, somato-psihice, respectiv ceea ce medicul surprinde ca „simptome clinice” ale bolii respective. Medicul, în calitatea sa de observator al bolnavului, prezintă și el o latură subiectivă, de tip emoțional-afectiv, prin coparticiparea la suferința bolnavului, și o latură obiectivă, rațională, raportată la observația clinică a cazului, căreia caută să-i dea o formă rațională. Latura subiectivă se referă la intuiția, sau capacitatea de penetrare, de surprindere de către medic, a suferinței bolnavului. Latura
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
educat, dar este absolut indispensabil medicului în orice situație. 2) Înțelegerea semenilor Este tot o trăsătură psihologică legată de simpatie și filantropie. Ea este expresia „iubirii aproapelui” și dorința de a-l ajuta la nevoie. Este starea de compătimire, de coparticipare la suferința omului bolnav. 3) Spiritul de observație Are o valoare esențială. El constă în surprinderea esențialului, în degajarea faptelor semnificative, importante, din mulțimea de date inutile, în căutarea celor mai clare și directe căi de abordare a problemelor medicale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și impactul cu boala actuală. La medic contează personalitatea acestuia (rezervat, curajos, optimist, dur, defetist), experiența cu bolnavii și modul de a se apropia de aceștia. M. Balint acordă un rol important „emoțiilor medicului” suscitate de întâlnirea cu bolnavul și „coparticiparea” simpatetică a acestuia la suferința pacientul său. Aceste aspecte, peste care nu se poate trece cu vederea, nu trebuie însă exteriorizate în prezența bolnavului. In cadrul relației „medic - bolnav”, o importanță deosebită revine „înțelegerii” bolnavului. În sensul acesta, M. Balint
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
M. Balint vorbește despre două tipuri de înțelegere a bolnavului de către medic: a) înțelegerea intelectuală, în care emoțiile nu au nici un rol, ea având un caracter obiectiv; b) înțelegerea emoțională, legată de factorii emoționali în raport cu „trăirea suferinței” de către bolnav și coparticiparea simpatetică a medicului; fapt care implică o angajare a medicului la emoțiile bolnavului său. M. Durant vorbește despre „armonia dintre medic și bolnav” care trebuie să stea la baza „relației” mai sus amintite. Așa cum am spus deja, autorul citat, distinge
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
contra-reacții, caracterizate prin manifestări de natură psihologică, cum ar fi următoarele: - conduite de refugiu, sau de retragere, - sentiment de culpabilitate în raport cu actul sau comportamentul consumat, - dorința de distanțare, de separare de actul reactiv petrecut, - o atitudine de angajare sau de coparticipare la acțiunea reactivă printr-un mecanism de inducție sugestivă, sau de reluare ori continuare a actului comis anterior, - dorința de a provoca și întreține o stare reactivă odată declanșată, - starea de frică la care se asociază fuga din fața primejdiei. 2
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la tine” prin iubire (Mit-einander-sein-von-mir-und-dir). Modul de a fi în prietenie, înrudit cu cel de mai sus, este bazat pe dualitatea dintre un „Eu” și un „Tu”. Este modus amicitiae, un mod de comunicare marcat în primul rând de o coparticipare interpersonală directă și sinceră. Modul de a fi al agresivității este expresia unui tip de relație pluralistă, atât în ceea ce privește contactele cu mediul, cât și cu lumea socială. În sensul acesta pot fi diferențiate două aspecte relaționale ale agresivității ca mod
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau „copia” în mod automat, ireflexiv, același model de comportament, de gândire, și vor reacționa identic față de motivele declanșatoare ale „crizei”. La baza contagiunii psihice stă procesul de sugestie colectivă indusă, de regulă, prin imitația unui „model carismatic”, sau prin coparticiparea emoțională a membrilor grupului uman respectiv aflat în situații neobișnuite, cu caracter limitativ-constructiv: panică, teroare, cataclisme, crize economice sau social-politice, revoluții, războaie, deportări, invazii străine etc. Factorii care contribuie la declanșarea psihozelor colective, ca și planurile în care acestea se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în care bolnavul cere iar medicul oferă. Totul trebuie să se desfășoare sub semnul imperativ al principiului primum non nocere, deinde salutare. Ajutorul medical este un act uman. O acțiune morală care are la baza lui sentimentul de compasiune, milă, coparticipare, dorința de a ajuta, de a face bine semenului aflat în suferință. El nu este numai un tip de activitate profesională „învățată” ci este și o acțiune morală care are la baza ei o vocație, „deschiderea” către omul aflat în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sociologului practician? În ce calitate și de pe ce poziții trebuie el să participe la buna funcționare și la perfecționarea societății din care face parte? În această privință s-au prefigurat două modele ale relației sociolog-societate: modelul client/consultant și modelul coparticipării. Aceste două modele se deosebesc prin poziția sociologului față de sistemul pe care îl sprijină. Modelul client/consultant. În mod sistematic, problema relației sociolog-societate s-a pus în anii ’50-’60 în SUA, perioadă în care cercetarea sociologică luase o amploare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
esențială: orice sistem social este compus dintr-o pluralitate de entități (indivizi, grupuri, clase), având fiecare orientarea sa distinctă; el nu prezintă nici pe departe unitatea funcțională și de interese a persoanei cu care psihanalistul intră în relație. În modelul coparticipării, sociologul se definește pe el însuși, în primul rând, ca membru activ și responsabil al colectivității, cu o angajare prioritară la nivelul intereselor generale ale acesteia, și nu ca un angajat al vreunui subsistem al ei. Sociologul își asumă funcția
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
complementare. Ele pot fi considerate paradigme generale, limită, ale relației sociolog-societate, între ele existând o mulțime de grade intermediare. În fapt, în relația sociologului cu diferitele subsisteme ale societății apar mereu elemente ale modelului client/consultant și ale celui al coparticipării, având însă ponderi diferite, în funcție de tipul de organizare globală, de particularitățile organizării relației dintre ei. În România antebelică, sociologii și-au definit rolul ca sprijinitori activi ai colectivității, orientată spre rezolvarea problemelor sale globale alesubdezvoltării, spre rapida modernizare și dezvoltare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
subdezvoltate care caută activ să mobilizeze energiile interne pentru a lichida starea de rămânere în urmă și, totodată, de a-și identifica propria cale de dezvoltare. Într-o societate socialistă, unde se accentuează strategiile globale de organizare și conducere, modelul coparticipării este, de asemenea, predominant, fără a fi însă excluse și elemente ale modelului client/consultant. De asemenea, în societățile capitaliste dezvoltate, pe măsură ce paradigma capitalismului clasic a „pieței libere” este tot mai mult limitată și corectată prin intervenția unor mecanisme integrative
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modelului client/consultant. De asemenea, în societățile capitaliste dezvoltate, pe măsură ce paradigma capitalismului clasic a „pieței libere” este tot mai mult limitată și corectată prin intervenția unor mecanisme integrative globale, modelul client/consultant cunoaște și el o deplasare vizibilă spre modelul coparticipării. Sociologul începe să se facă tot mai mult purtătorul unor valori globale, în contrast cu valorile sectoriale ale subsistemelor, să fie tot mai prudent în ceea ce privește posibilitatea de a fi transformat în instrument manipulat și manipulator al sistemului client. O situație specială o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cele două modele discutate: fie o subordonare ierarhică completă (modelul client/consultant), fie o orientare prioritară spre interesele generale și sprijinirea activă a sistemului din care face parte, spre a se integra mai eficace în activitatea globală a colectivității (modelul coparticipării). Analiza celor două modele ale relației sociolog-societate este de natură să confirme ideea că „integrarea socială” a sociologului în calitate de specialist nu implică numai probleme de tip tehnic, dar și probleme sociale specifice. În acest proces, el este confruntat inevitabil cu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de explorare directă a realității, în esență metode de învățare prin cercetare, prin descoperire așa cum sunt: observația sistematică (independentă sau dirijată), experimentul, cercetarea documentelor și relicvelor istorice, efectuarea de anchete, studiul de caz, studiile comparative, elaborarea de monografii, explorarea prin coparticipare la evenimentele vieții cotidiene etc.; b) metode de explorare indirectă a realității (bazate pe contactul cu substitutele obiectelor și fenomenelor reale), din care fac parte metodele demonstrative și metoda modelării (studierii pe modele). C. Metode bazate pe acțiune (metode practice
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
sau de-a dreptul interzise mai toate categoriile estetice: bizarul, ciudatul, straniul, macabrul, grotescul etc. Dimpotrivă, scriitorul se poate juca în text după pofta inimii: inventează situații și personaje, schimbă vocile narative, le suprapune, își marchează apăsat prezența, mizează pe coparticiparea cititorului, exersează noi modalități de exprimare, caută insolitul în toate formele lui etc. Cum spuneam și în capitolul anterior, din punct de vedere pragmatic, textul jurnalistic este un discurs marcat de condițiile concrete de comunicare. Putem lua ca punct de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
succes etc. • Centrarea tematică: este dată, așa cum arătam, de cercetarea zonei, ce oferă și pretextul, dar și contextul unei învățări autentice, care ține seama de interesele și experiența anterioară a elevilor (prin angrenarea lor în diverse grupuri de lucru), de coparticiparea acestora la proiectarea experiențelor de învățare și a activităților din proiect, de manifestarea creativă și liberă la nivelul ideilor și al modalităților de exprimare a acestora. • Orientarea pe valori și atitudini: democrația și interculturalitatea sunt valorile-cadru care au configurat concepția
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]