69 matches
-
lor cu cununi de pe vîrful stîlpilor; cele două rețele pentru acoperirea celor două acoperișuri ale capetelor de pe vîrful stîlpilor; 13. cele patru sute de rodii pentru cele două rețele, cîte două șiruri de rodii pentru fiecare rețea, pentru acoperirea celor două coperișuri cu cununi ale capetelor de pe vîrful stîlpilor; 14. cele zece temelii, și cele zece lighene de pe temelii; 15. marea, și cei doisprezece boi de sub ea; 16. cenușarele, lopețile și furculițele. Toate aceste unelte, pe care le-a dat împăratul Solomon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
io n-am auzit ce ziceau, da Zarlenga l-a bătut pă umăr, și pentru mine panarama a tras cortina. Îmi dădeam pumni În cap și nu-mi venea a crede. Am mai dat două ore În clocot pă tabla coperișului, doar-doar s-or mai arăta alte și alte complicații, da arșița mi-a tăiat tot chefu. Când m-am catapultat, peizanu se afla În treabă la cuhne, și pă loc m-a favorizat c-o zemușoară nutritoare dă mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dășchis chiar Cárdenas. — Inima bună ie mereu În perdere, i-am trântit-o, străpungându-l până În osatură c-o singură palmă. Mentoru tău financear, al doilea tată a tău, dă-i și-așteaptă la picioru ploii și tu, inactiv, sub coperiș. Dă-ți sama cât sunt dă scârbit. Te credeam d-acu muribund, indispus - pen’ că decât un cadavru putea lipsi dă la Întâlnirea ta dă onoare - și dau dă tine acilea, mai sănătos ca turta dă ovăz. Despre chestia asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care are cele mai multe semnificații: ea reprezintă un prag, un hotar, un alt mod de a trăi, o altă stare de spirit, alți oameni, altă atmosferă: ”Drumul trece peste Pârâul-Doamnei, lăsând în stânga casa lui Alexandru Pop-Glanetașu. Ușa e închisă cu zăvorul; coperișul de paie parcă e un cap de balaur; pereții văruiți de curând de abia se văd prin spărturile gardului... Căldura picură mereu din cer, îți usucă podul gurii, te sugrumă. În dreapta și în stânga casele privesc sfioase din dosul gardurilor vii
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
de salcie, mai rar cu șipci sau cu sârmă, alte dăți nici cu atât. Ai casei, cu bătrâni, cu tineri la un loc, se odihneau în aceeași încăpere. Iarna, spun bătrânii, aduceau și vițelul în casă "să nu dejere". Drept coperișuri, cât cuprindea priveliștea, căciuli de stuf tăiat din iazurile lui Chiriță sau al Loieștilor. În general, fiecare casă bătrână arată până astăzi două cămări scunde, la care se ajunge printr-un culoar intermediar, strâmt și întunecos. Prin ferestrele mărunte mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
tei/ Nu-i putem juca de grei...» Uită și fetele mele. - Nici un profesor nu îndeamnă la păstrarea portului, a obiceiurilor? - Nu, s-o lăsat tăț. Nici cămin cultural nu mai avem, nici cinematograf, nici ciupercă... - Ce fel de ciupercă? - Avea coperiș de lemn, cu bancă în mijloc, pentru ceteraș. Acolo ședea ceterașul și cânta, iar în jur jucau tăț. Amu, nunta-i într-o seară, ca la comândare (înmormântare). Nunta să făcea lunea, marțea și joia... - Erau oamenii mai bogați atunci
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mari! Spuneți-mi cu drept, Cu mâna la piept, De-aveți meșterie Ca să-mi faceți mie Altă mănastire Pentru pomenire Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă!". Iar cei meșteri mari, Calfe și zidari, Cum sta pe grindiș, Sus pe coperiș, Vesel se mândreau Ș-apoi răspundeau: Ca noi, meșteri mari, Calfe și zidari, Alții nici că sînt Pe acest pământ! Află că noi știm Oricând să zidim Altă mănăstire Pentru pomenire, Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă". Domnu-i asculta
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă". Domnu-i asculta Și pe gânduri sta, Apoi poruncea Schelele să strice, Scări să le ridice. Iar pe cei zidari, Zece meșteri mari, Să mi-i părăsească Ca să putrezească Colo pe grindiș, Sus pe coperiș. Meșterii gândeau Și ei își făceau Aripi zburătoare De șindrili ușoare, Apoi le-ntindeau Și-n văzduh săreau Dar pe loc cădeau, Și unde picau Trupu-și despicau. Iar bietul Manole, Meșterul Manole, Când se încerca De-a se arunca, Iată
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Și mereu zicea: "Manole, Manole, Meștere Manole! Zidul rău mă strânge, Țâțișoara-mi plânge, Copilașu-mi frânge, Viața mi se stinge!". Cum o auzea, Manea se pierdea, Ochii-i se-nvelea, Lumea se-ntorcea, Norii se-nvârtea, Și de pe grindiș, De pe coperiș, Mort bietul cădea! Iar unde cădea, Ce se mai făcea? O fântâna lină, Cu apa puțină, Cu apă sărată Cu lacrimi udată!" Povestea aceasta trebuie spusă acolo, în decorul romantic și impozant al catedralei din Curtea de Argeș care s-a ridicat
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în mine de grijă și depărtare se înaripează. Mâine vor pleca spre tine ultimele rânduri din Mangalia, care m’a însănătoșit (touchons du bois). Îți trimet peisajul ei însorit, cu marea de un albastru brumat, cu luna ce poleește magic coperișurile: e lună plină, cu geamia veche, cuprinsă în flacăra roș gălbuie a asfințitului și cu cărăruia lunei pe întinsul albastru argintat. Și din pragul acestei plecări, cu inima mea, Mangalia toată la picioarele tale. Te sărut, Mica! Mamina 5/1947
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
zmeu zbârnâitor. Un alt pastel chinez are un aer factice de paravan falsificat. Oricum, tăind plictisitoarele dulcegării, desenul rămâne interesant: Pe-un canal îngust ce curge ca un șerpe cristalin Se înșiră chioșcuri albe cu lac luciu smălțuite... Pe sub nalte coperișuri care-n margini s-albiesc, Galerii cu mari lanterne și cu sprintene coloane Au comori de plante rare ce la umbră înfloresc Și-n ghirlande parfumate se revarsă pe balcoane... Iar în fund, peste desimea de pagode azurii, Ca un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mirosuri de șerbeturi: Prin ochelari de geamuri privea cu ochi de lampă Ca o bunică bună la nepoțelul mic. Pe-atunci știam că-i vie; azi nu mai știu nimic: Apăs cu nepăsare de om pe-a ușii clampă. Sub coperișul care îi sta ca un bonet, Glicina ce pe tâmple cădea ca o șuviță. Și, mirosind a floare de tei, a lămâiță, A cantalup, a lissă de chitră, a șerbet, În fiece odaie dezvăluiam cu frică Alt gând din al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sau artezian: a) structura geologică a stratului acvifer la limitele acestuia, în special a zonelor de alimentare și de descărcare, în vederea alegerii schemei optime de calcul; ... b) hărți hidrogeologice cuprinzând dezvoltarea stratelor acvifere sub presiune, materializate prin izolinii ale adâncimii coperișului și culcușului - izobate, grosimii stratelor - izopachite, adâncimii și cotei nivelului piezometric - hidroizobate și hidroizopieze, conductivită��ii hidraulice - hidroizoperme, transmisivității - izotransmisivității, coeficienții de înmagazinare; ... c) hărți hidrochimice cuprinzând repartiția teritorială a variației chimismului apei din strat, materializată prin izoliniile mineralizației actuale
HOTĂRÂRE nr. 898 din 10 iunie 2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159217_a_160546]
-
hidroizoperme, transmisivității - izotransmisivității, coeficienții de înmagazinare; ... c) hărți hidrochimice cuprinzând repartiția teritorială a variației chimismului apei din strat, materializată prin izoliniile mineralizației actuale totale, ale densității totale, ale conținutului de anioni și cationi; ... d) indicații asupra formațiunilor geologice existente în coperișul și culcușul orizontului acvifer sub presiune; ... e) rezervele și resursele naturale ale stratului acvifer; ... f) resursele de exploatare ale stratului acvifer pentru perioada echivalentă amortizării lucrărilor de captare, considerată de circa 30 de ani. ... 2.1.1.4. Concomitent cu
HOTĂRÂRE nr. 898 din 10 iunie 2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159217_a_160546]
-
sau artezian: a) structura geologică a stratului acvifer la limitele acestuia, în special a zonelor de alimentare și de descărcare, în vederea alegerii schemei optime de calcul; ... b) hărți hidrogeologice cuprinzând dezvoltarea stratelor acvifere sub presiune, materializate prin izolinii ale adâncimii coperișului și culcușului - izobate, grosimii stratelor - izopachite, adâncimii și cotei nivelului piezometric - hidroizobate și hidroizopieze, conductivității hidraulice - hidroizoperme, transmisivității - izotransmisivității, coeficienții de înmagazinare; ... c) hărți hidrochimice cuprinzând repartiția teritorială a variației chimismului apei din strat, materializată prin izoliniile mineralizației actuale totale
INSTRUCŢIUNI din 10 iunie 2004 privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159218_a_160547]
-
hidroizoperme, transmisivității - izotransmisivității, coeficienții de înmagazinare; ... c) hărți hidrochimice cuprinzând repartiția teritorială a variației chimismului apei din strat, materializată prin izoliniile mineralizației actuale totale, ale densității totale, ale conținutului de anioni și cationi; ... d) indicații asupra formațiunilor geologice existente în coperișul și culcușul orizontului acvifer sub presiune; ... e) rezervele și resursele naturale ale stratului acvifer; ... f) resursele de exploatare ale stratului acvifer pentru perioada echivalentă amortizării lucrărilor de captare, considerată de circa 30 de ani. ... 2.1.1.4. Concomitent cu
INSTRUCŢIUNI din 10 iunie 2004 privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159218_a_160547]
-
și Calu, cu toți se-nvoiesc să-i facă lui Vodă cea mai frumoasă mânăstire. Se zice că Manole se sfătuia mereu cu prietenul său , dulgherul Dan cum să fie bine să nu îl supere pe Vodă. Când fu la coperiș veni Vodă cu oștenii săi să se-nchine. De pe coperiș meșterii îi zic: - Ce zici Doamne? Bun lucru mi-ați făcut, dar acum, dacă ar fi să mai faceți alta mai frumoasă ați putea? - Ehe, cu mult mai frumoasă, Doamne
Valea Danului, Argeș () [Corola-website/Science/324852_a_326181]
-
Vodă cea mai frumoasă mânăstire. Se zice că Manole se sfătuia mereu cu prietenul său , dulgherul Dan cum să fie bine să nu îl supere pe Vodă. Când fu la coperiș veni Vodă cu oștenii săi să se-nchine. De pe coperiș meșterii îi zic: - Ce zici Doamne? Bun lucru mi-ați făcut, dar acum, dacă ar fi să mai faceți alta mai frumoasă ați putea? - Ehe, cu mult mai frumoasă, Doamne. Supărat Vodă stă și se gândi apoi porunci oștenilor să
Valea Danului, Argeș () [Corola-website/Science/324852_a_326181]
-
de culoare cenușiu-albicioasă, cenușie, cenușie - negricioasă, cu aspect vărgat, marcând ciclurile de sedimentare. În interiorul masivului se întâlnesc numeroase intercalații sterile, reprezentate prin brecii argiloase și argilogrezoase, argile șistoase, gresii silicioase, marne etc. cu grosimi variabile, situate la diferite nivele, spre coperiș, culcuș și în extremitățile zăcământului. Grosimea acestora variază de la câțiva centimetri la 10-15 cm. Sarea gemă este formată din halit (85-99 %), alături de care apar urme de polihalit și silvină. Zăcământul de sare de la Târgu Ocna este cunoscut prin intermediul informațiilor obținute
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]