162 matches
-
urmă. Râde în barbă zeul, cu lacrimi: Biată turmă, știam că-s proști, dar nici că astfel îs!... Dar într-o zi, cu spada-i vrăjită, de-mpărat, a dezlegat misterul Alexandru. Și nu mai râse zeul, speriat de-un copilandru ce-n mii de șerpi un nod a transformat. Nu au pierit Nu au pierit prietenii mei buni cu care fericit trăiam minuni. Nu am rămas și singur și stingher în ultimul popas din efemer. S-au adunat cu toți
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353957_a_355286]
-
special din perioada electorală. Nu îndrăznesc să vă dau sugestii. Cu toți cei peste 80 anișori și o experiență de 40 munciți, admir oameni ca cel descris de Dumas, un precursor al lui Caragiale. Mă refer la Jan Valjan, un copilandru care, de foame necruțătoare, fură o pâine pentru care este obligat la mulți ani de scoală a tâlhăriei. Terminând aceea școală exercită meseria învățată până întâlnește un sfânt care, în loc să îndrepte sabia dreptății împotriva sa îi dă binecuvântarea. Virând la
STIMATE DOMNULE BOGDAN RAREŞ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353197_a_354526]
-
cânte, să-mi doinească mereu copilăria. Urmează narațiunea „Ursei” în care autorul își amintește cu emoție aventurile pe care le-a petrecut în anii copilăriei alături de patrupezii Azor apoi Ursei. Povestirea este presărată cu numeroase „năzbâtii” pe care le făcea copilandrul Puiu, încercând să-și imite mama, poate, modelul vieții sale de atunci. În „Salcâmul aplecat de Sudos” Puiu Răducan își aduce aminte de păsările care poposeau în el și-l încântau cu trilul lor colorat, în special cucii și mierlele
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Cândva, pe vremea copilăriei mele, iernile erau pline de farmec fiind prilej de odihnă și bucurie pentru țărani. Pe ulița mea erau mulți băieți și fete, copilandri ca mine, dar și flăcăi și fete de măritat. Pe drum, nămeții erau cât casa, iar noi, copiii, ne desfătam săpând “tranșee” în care ne ascundeam. După ce ne împărțeam în două echipe, alegeam un „șef”- băiat și ... începeam lupta. Într-
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
dădea să rezolvăm probleme de prin reviste, una mai încurcată decât cealaltă, mama se apropiase de mine. Îl judeci greșit dacă-ți trece prin minte că ar fi laș, îmi spusese. Nu mai face pe nevinovatul, că știu eu, adăugase, copilandrii de vârsta ta văd încă lucrurile doar în alb și negru. Află că putea cu ușurință să scape de front, dacă ar fi vrut, după cedarea Ardealului i se propusese chiar o funcție politică importantă acolo. Dar el a preferat
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
așezată, oarecum, la umbră. Am intrat, am luat o sticlă de suc cu promoroaca aburindă pe eticheta expirată. M-am așezat la o măsuță. Era ceva aglomerație. Uitându-mă, de jur împrejur, privirea mi s-a oprit pe silueta unui copilandru care se apropia, șovăitor, de o măsuță din imediata mea apropiere. Deși foarte modest îmbrăcat, m-a mirat eleganța gesturilor prin care a tras scaunul și s-a așezat la măsuță. Vânzătoarea, o tânără zglobie, s-a apropiat numaidecât să
ÎNTR-O NU ŞTIU CARE VARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358568_a_359897]
-
el cu tot... Nimic nu e mai drag și spornic Decât sărutul de odor De-mbrățișare caldă dornic Când vă topiți de drag și dor. Nimic nu e mai drag și tandru Decât un zâmbet inocent De înger și de copilandru Care îți este descendent! Nimic nu e mai drag și carmic Decât obrazul pe obraz Al unui sacru prunc și psalmic Ce-ți suflă viață și extaz. Nimic nu e mai drag și pudic Decât un gest de dor și
NIMIC NU E MAI DRAG de ROMEO TARHON în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344698_a_346027]
-
Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și sapă drumul Spre-abis, în murmur de iubiri eterne. Se scutur' pescăruși deasupra-i, tandri, Cu-aripi de îngeri, însetați de zări, Plutind ușor, c-un gest de copilandri Văzduhul sărutând rostesc chemări În care țipă doruri ce-au fost mute Ținute-n mare taină de-un străjer. Se pierd în zări, ca un sobor de fluturi Ce-și cată liniștea-ntr-un colț de cer. Eu tac, din
VISÂND PE MALUL MĂRII PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358839_a_360168]
-
Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și sapă drumul Spre-abis, în murmur de iubiri eterne. Se scutur’ pescăruși deasupra-i, tandri, Cu-aripi de îngeri, însetați de zări, Plutind ușor, c-un gest de copilandri Văzduhul sărutând rostesc chemări În care țipă doruri ce-au fost mute Ținute-n mare taină de-un străjer. Se pierd în zări, ca un sobor de fluturi Ce-și cată liniștea-ntr-un colț de cer. Eu tac, din
VISÂND PE MALUL MĂRII, PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358837_a_360166]
-
după cum arătați, sunteți tare obosit... Cred că ar fi bine să vă odihniți. - Hoțule, hoțule!... chiar așa mult ții tu la mine, că vrei să mă odihnesc? - Cum să nu, boier drag și iubit!... doar vă cunosc de când erați un copilandru: ați crescut sub ochii mei și v-am îndrăgit ca pe un fiu, că nu vru Cel de sus să-mi facă și a mea femeie un moștenitor... De-ați ști cât mă gândesc la chestia asta, și cât mă
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
imaginație nemaipomenită și apoi, știe să relateze ceea ce a trăit acolo. Este cunoscut cum copiii știu să se transpună în poveste și devin ei înșiși personaje. Nici nu ai putea să-ți închipui că aceste povești sunt scrise de un copilandru. Puterea de pătrundere în universul poveștii este atât de mare încât parcă te transfigurezi și tu și aterizezi în acel basm. Acesta este un har pe care, nu toți scriitorii maturi îl au. Morala de la finalul cărții este una foarte
ELEVUL-SCRIITOR GEORGE NICOLAE STROIA IMPLINESTE 13 ANI .LA MULTI ANI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342193_a_343522]
-
Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și sapă drumul Spre-abis, în murmur de iubiri eterne. Se scutur' pescăruși deasupra-i, tandri, Cu-aripi de îngeri însetați de zări, Plutind ușor, c-un gest de copilandri, Văzduhul sărutând rostesc chemări. În care țipă doruri ce-au fost mute Ținute-n mare taină de-un străjer. Se pierd în zări, ca un sobor de fluturi Ce-și cată liniștea-ntr-un colț de cer. Eu tac, din
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
ști ce s-a întâmplat după atâta amar de ani, acolo între munții Ursoaicei? Natalița, așa cum o strigau noii săi părinți, despre care ea nu a știut foarte mulți ani că nu-i sunt părinții naturali, a crescut printre alți copilandri de vârsta sa, jucându-se pe lunca Prutului, unde uneori mergeau la scăldat la râu spre disperarea părinților, știind cât de periculos poate fi. Nici după ce a plecat dintre munții Neamțului, în lunca din zona Vasluiului, viața Nataliei nu a
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343098_a_344427]
-
viitor după cum îl laudă mai mulți, îl contrazise procuratorul. Caligula n-are nicio șansă! -Nu fi atât de sigur ilustre! Magnificul Tiberius să-l ocrotească zeii e destul de înaintat în vârstă iar Caligula are mulți prieteni de pe când era un copilandru, prin legiunile conduse de ilustrul său tată, Germanicus! Servindu-se de renumele tatălui său legiunile îi vor cădea la picioare. ,,Famam multi curantum pauci conscienciam”, completă Irod cele spuse. (Mulți se îngrijesc de faimă, puțini de conștiință!) Acesta este Caligula
FRAGMENTUL NR. OPT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380828_a_382157]
-
clinică de reabilitare, fiind o victimă ce necesită să fie ajutat. Nu avusese probe clare, doar bănuieli, ca Marco era în soldă mafiei. De aceea acceptase să-i acorde o șansă de reabilitare fiind și foarte tânăr, pe atunci, un copilandru, deși o făcea cu inima îndoita, fiindcă el nu-i inspiră încredere, deloc. Alienatul acela i-a purtat în toți anii care trecuseră de atunci, o ură de moarte. Abia de curând, a aflat toate acestea și iată consecințele: Nenorocitul
PARTEA A II-A( CONTINUAREA LA ,,PETRECERE NEFASTĂ 11 -ROMAN ÎN LUCRU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375439_a_376768]
-
spuse rugăciunea Tatăl nostru, se închină de trei ori și-și mai dădu un curaj... că nu trebuie să moară! Se ridică în picioare, se întinse, făcu câteva mișcări din brațe și ieși afară și pe primul lăiete văzut, era un copilandru, îl întrebă de bulibașa Mihai. - E în partea ailaltă. Stă de vorbă cu juzii la Sfatul bătrânilor! Vrei să te duc la ei? continuă băiatul să-i vorbească ca la unul de-al lor. - Mai târziu oleacă. Și întră din
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
își întâmpină soțul așa cum se cuvine!” „Ai dreptate gândule! Ce m-aș face dacă n-ai fi tu cu ispitele tale! Dacă tot am ajuns până aici, atunci să pătrund în pădure că n-am mai făcut-o de când eram copilandru! O mai fi iazul acela sau a secat? Ia să văd! Poate dau peste vreo comoară și nu mă întorc cu mâna goală! Sau chiar descopăr ascunzătoarea acelui legendar castel și dau de aurul ascuns!” Zâmbi satisfăcut de ideea năzdrăvană
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
își întâmpină soțul așa cum se cuvine!” „Ai dreptate gândule! Ce m-aș face dacă n-ai fi tu cu ispitele tale! Dacă tot am ajuns până aici, atunci să pătrund în pădure că n-am mai făcut-o de când eram copilandru! O mai fi iazul acela sau a secat? Ia să văd! Poate dau peste vreo comoară și nu mă întorc cu mâna goală! Sau chiar descopăr ascunzătoarea acelui legendar castel și dau de aurul ascuns!” Zâmbi satisfăcut de ideea năzdrăvană
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 459 din 03 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului REMEMBER RURAL În fiecare seară la Ciofu-n deal, Cântau flăcăii în delir, Adunați în jurul lui Lican, Demult, pe când eram copil. Mai târziu, fiind un copilandru, Ascultam cântecul de bucium, De la stâna lui moș Lixandru, Având farmec, dar și zbucium. Erau odată mulți țărani, Care își arau cu sârg ogorul, De atunci trecut-au ani, De pământ m-apuca dorul. Horele din sat la noi, Jucau
REMEMBER RURAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345290_a_346619]
-
Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și sapă drumul Spre-abis, în murmur de iubiri eterne. Se scutur' pescăruși deasupra-i, tandri, Cu-aripi de îngeri însetați de zări, Plutind ușor, c-un gest de copilandri, Văzduhul sărutând rostesc chemări. În care țipă doruri ce-au fost mute Ținute-n mare taină de-un străjer. Se pierd în zări, ca un sobor de fluturi Ce-și cată liniștea-ntr-un colț de cer. Eu tac, din
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
2017. Aduceri-aminte se zbat arzătoare În roua de lacrimi, în suflet, în minte; Din neguri apare copilul cuminte Cu sufletul plin de lumini zâmbitoare. Cu tălpile goale prin iarba înaltă Zburda precum iezii năstrușnici și tandri, Alături de veseli și iuți copilandri... Iar azi amintirile-n el parcă saltă. Se zbat ca un pește ce-și caută valul, Căldura din soare le vindecă rana Și poate-nflori-vor ideile-n pana Fecundă ce caută liniștea, malul. Se zbenguie, -apoi, pe câmpia din
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Mihali ... Citește mai mult Aduceri-aminte se zbat arzătoareîn roua de lacrimi, în suflet, în minte;Din neguri apare copilul cuminteCu sufletul plin de lumini zâmbitoare.Cu tălpile goale prin iarba înaltăZburda precum iezii năstrușnici și tandri,Alături de veseli și iuți copilandri... Iar azi amintirile-n el parcă saltă.Se zbat ca un pește ce-și caută valul,Căldura din soare le vindecă ranași poate-nflori-vor ideile-n panaFecundă ce caută liniștea, malul.Se zbenguie, -apoi, pe câmpia din sufletși zboară
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
de tămâie, de colacii cu gust de miere, de cârnați rumenii și sarmale aburinde, de șezătorile tihnite cele păstrătoare de vechi și înțelepte înțelesuri, de aerul proaspăt, rece și curat care ne punea roșeața lui sănătoasă în obrajii noștri de copilandri înțărcați deja de tot rostul lumii. Apoi, după un timp, de nimeni știut și de niciunde, venea pe cărări ascunse un vânticel aproape nebăgat în seamă, ușor și călduț ca un surâs, ca o speranță înmugurită în mintea unui lacom
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
în schimb îi prezintă verosimil și nuanțat); eroina principală este Vica, fiică a unui arhitect ale cărui tribulații adultere zguduie iremediabil micul univers domestic al adolescentei. Pline de candoare sunt momentele descoperirii neștiutelor spaime ale dragostei dintre eroină și Nunu, copilandrul timid cu accese bruște de vitejie (fuge, pe urmele Vicăi, din tabăra școlară pe care aceasta o părăsise în ascuns, de frica unei meritate pedepse: întârziaseră într-o dimineață la adunare, amețiți de frumusețea unui câmp cu flori!). Cei doi
ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285386_a_286715]
-
un transfer al tatălui lui Nunu. Șansa unei revederi, deși minuțios pregătită și așteptată de fată, îi va fi negată din pricina unei reapariții fugare și inutile a tatălui rătăcitor. Mult mai mult spațiu ocupă în economia romanului aventurile grupului „Vrăbioilor”, copilandri fascinați de ritualurile unei „societăți secrete” peste care domnește necontestat Marele Vrăbioi, repetentul Rose, camaraderia dintre cei trei băieți (Nunu, Țâru și Isoscel) și dramele geloziilor reciproce ale celor trei fete (Vica, Sanda și Ligia). Alte câteva volume rămân în
ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285386_a_286715]