1,194 matches
-
romanului românesc de la origini până la 1989, realizat de un colectiv de profesioniști ai lecturii de la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară "Sextil Pușcariu" din Cluj-Napoca, aflat sub egida Academiei Române. Sunt aproape o mie trei sute de pagini de scurte rezumate și copioase referințe critice organizate prioritar cronologic, iar apoi alfabetic în cuprinsul aceluiași an. În elanul elogiului, voiam inițial să spun că acest dicționar e un mausoleu dedicat romanului, dar această imagine ar fi indus involuntar ideea că romanul e victima unei
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
alte cuvinte, te folosești de extrase din diverse articole ca să-ți sugerezi opinia proprie. în loc să spui de-a dreptul ce crezi, de exemplu, despre Jurnalul dnei Monica Lovinescu, în volumul premiat de România literară drept Cartea Anului 2003, îl citezi copios pe un oarecare Dan Petrescu, veleitar întru ale prozei (epistolare), care l-a înjurat birjărește în Timpul de la Iași. Alt exemplu: afli că România literară a respins un articol al dlui Neumann, în care autorul se lăuda singur cu o gură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
va naște și scriitorul la 4 august 1904, al patrulea copil al unei familii cu stare mijlocie; fusese precedat de doi frați, Janusz și Jerzy, și de o soră - Irena. Proprietar funciar și industriaș din regiunea Sandomierz, tatăl își rotunjea copios veniturile nu prea consistente ale moșiei Maloszyce cu subsidiile obținute ca președinte al unei centrale pentru colectarea fierului vechi și ca membru în mai multe comitete și consilii administrative. Căsătoria cu fiica unui alt moșier din același ținut Sandomierz, Ignacy
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
ale Jurnalului, piesa Opereta, o imagine grotesc-caricată a istoriei umanității. Neîndoielnic, după plecarea din țară, în 1939, în cele peste două decenii din Argentina, ca și în ultimii ani petrecuți în Europa, există numeroase momente și împrejurări de viață, relatate copios în Jurnal, care ar putea fi menționate explicativ în sprijinul susținerilor referitoare la asambalarea în timp a profilului conceptual și artistic. Am insistat, însă, deliberat asupra perioadei consumate în Polonia, întrucât, cum opina prozatorul însuși, spre finele perioadei interbelice, W
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
ale subsemnatului, într-o colecție bilingvă a Editurii La Différence. În schimb autorii unguri, croați, sîrbi, albanezi, polonezi, cehi, ca să nu mai vorbim de omniprezenții ruși (care vor fi și invitații de onoare în primăvară la Salonul cărții) se etalează copios pe numeroase zone tematice. În concluzie, dacă României i se recunosc virtuțile economiei de piață, afirmarea ei literară și în general culturală rămîne în afara Europei. Cine știe unde. - Dar viața literară franceză cum ți se înfățișează? Este frenetică, așa cum mi-o imaginez
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
petrecea nimic, privirea mi-a alunecat, fără voie, în sală. Acolo era mișcare. Unii spectatori vorbeau între ei, alții căutau în programul de sală un text care să-i ajute la înțelegerea piesei, iar în prima lojă un spectator căsca copios și repetat, fără să ducă mâna la gură - aceasta fiind desigur problema lui personală. Problema creatorilor este însă aceea de a se defini mai clar pe ei înșiși. Dacă și-au găsit o altă formă de manifestare și un alt
Explore Dance Festival by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11547_a_12872]
-
iar cînd, din motive regizorale, încearcă să rîdă, rînjesc. Este greu să polemizezi direct cu ei, deoarece, din capul locului, exclud posibilitatea de a greși". De unde un discurs cu nerv, viguros colorat, înțesat cu plastice momente, aidoma unui cozonac umplut copios cu stafide: "Parcă am fi în țara lui Caragiale și Eugen Ionescu, din moment ce facem continuu modificări, fără să schimbăm nimica". Sau: " La noi, dărnicia grecilor de la Romtelecom ne aduce în memorie vorbele lui Vergilius: ŤTimeo Danaos et dona ferentesť, majoritatea
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
figurative. Dacă, vorbind în termeni strict tehnici, istoria picturii urmărește deplasarea interesului de pe epica imaginii, cu nenumăratele ei denotații și subtexte, pe conștiința de sine a mijloacelor de expresie cu ajutorul cărora se abolește orice exterioritate, Bernea procedează invers. El experimentează copios un larg registru expresiv, de la incizia grafică la jocul aleatoriu al combinațiilor cromatice și pînă la ieșirea din suprafața plană, pentru ca, mai apoi, să coaguleze totul într-un cuprinzător discurs despre lumea creată, despre rațiunea ei ascunsă și despre aspirațiile
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
Liviu Dănceanu In teribilul ei sprint istoria muzicii savante a inspirat pe ultimii metri tot mai mult parfumul teoretizărilor și a expirat copios sonorități a căror analiză procură apreciabile satisfacții intelectuale, dar lasă un gust amar atunci cînd le asculți. Pulverizarea stilistică din arta muzicală a ultimului veac este consecința caracterului heracleitic al culturii de tip european, o cultură deschisă, extravertită, bazată excesiv
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
al iubirii de argint și al slavei deșarte 82. Când ne referim la lăcomia pântecelui, pătimașul caută cele mai fine, mai gustoase și mai variate mâncăruri. Adăugând la mulțimea bucatelor și licoarea vinului, lacomul cade în trândăvie, pentru că o masă copioasă nu-l îndeamnă la nevoință, nu naște în el dorința de rugăciune și de meditație, ci generează gânduri de curvie, datorită trupului greoi și minții încețoșate. Referitor la aceasta, Sfântul Isaac Sirul precizează: Iar mișcarea mădularelor de jos ale trupului
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
trăiri de desfrânare. Trebuie să fie cunoscute foarte bine schimbările, prefacerile și transformările 181 care au loc în interior, pentru a ști când cineva se face vinovat chiar de poluțiile avute. Oxigenarea mai slabă a creierului, ca urmare a meselor copioase, stropite și udate din belșug cu băuturi și datorată faptului că digestia celor ingurgitate solicită o cantitate mai mare de energie, slăbesc discernământul, trezvia, controlul mișcărilor trupești de către cele spirituale, favorizând rătăcirea, vagabondarea minții și a gândurilor, căderea lor în
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ar scoate inima din cuvinte, inima cu bătaie cu tot,/ numai de-ar prinde din urmă îngerul care i-a luat-o înainte" (ibidem). Prin urmare, ca și sub nenumărate alte condeie, și în cazul de față poezia se nutrește copios din postura schizoidă a bietei noastre conștiințe culpabile. O schizoidie accentuată pe urme indenegabil argheziene de un poet cu un suflet arhaic precum cel de care ne ocupăm... Cu titlu de amuzament, încheiem citînd o diatribă a lui Virgil Diaconu
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
sunt schilozi în trei picioare sau chiar două. Săracii de ei te apucă milă să-i vezi. În Canada numai în rezervele de indieni mai vezi câte un câine rătăcit, dar niciodată șchiop. Ciudățenii la tot pasul. M-a amuzat copios comună Buzescu, un fel de atracție turistică teleormăneana. Palate de case (unele de prost gust) înghesuite una în altă (de parca nu ar mai există locuri de casă în Teleorman) și gunoaiele aruncate la întâmplare la marginea satului, spre bucuria ciorilor
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
Nicolae Manolescu M-am referit în editorialul trecut la Umberto Eco. În aceeași culegere, găsesc un text în care eseistul și romancierul italian se amuză copios pe seama unei culegeri de judecăți critice negative pe care André Bernard le-a spicuit din referate editoriale, recenzii din presă ori mai știu eu ce. Toate se referă la cărți socotite astăzi celebre și aparțin unor critici la fel de celebri, măcar
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]
-
viziunii etnice asupra națiunii. Cauzele acestei situații sînt multiple, de la politica de emancipare a românilor din Transilvania pînă la influența istoriografiei germane de la începutul secolului al XX-lea și reacțiile la sovietizarea țării. Victor Neumann ilustrează etnonaționalismul românesc prin citate copioase din autori din perioade diferite, de la reprezentanții Școlii Ardelene pînă la George Barițiu, Timotei Cipariu, Damaschin Bojincă, Moise Nicoară, I. G. Duca, Vasile Conta, Aurel C. Popovici, Nae Ionescu sau Nicolae Iorga. Firește, aceste citate par scandaloase astăzi, în contextul
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
manuscrisul unui jurnal al lui Virgil Mazilescu din ultimul său an de viață (a murit la 11 august 1984). Autoarea articolului a putut fotocopia textul din care ne oferă cîteva citate. Am dori să citim tot jurnalul, care nu pare copios. Dacă am înțeles bine, el cuprinde perioada 22 decembrie 1983 (cînd poetul notează stupefiant: „Moartea a început pe 22 decembrie 1983”) - 25 aprilie 1984 („RODICA. RODICA. De ce m-ai părăsit!”). * Superb intitulat - Despre șoaptele și tăcerile culturii române în Statele Unite
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
20 aprilie 2008 și numai cu o zi Înainte ne despărțisem de Cezar Ivănescu, care a plecat de la București la Iași și cine ar fi bănuit spre eternitate. Am mai vizitat și muzeul Ceasurilor din apropiere, am servit o masă copioasă la un restaurant curat și plăcut, am vorbit cu Cezar la telefon, care a regretat că nu a rămas cu noi. Ne-a asigurat că este În formă după drumul de la București la Iași. Am simțit bucuria unui călătorii Împlinite
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
Hotelului Coroana, din Brașov, într-o oră, 30 de minute și 54 de secunde, fiind cronometrat cu o medie orară excepțională pentru acele vremuri, dar mai ales pentru acele drumuri: 111,420 km/h! A fost un eveniment sportiv evidențiat copios în presa acelor ani și la postul național de radio, dar și în presa străină, pentru că vechea șosea București-Brașov avea, de la Câmpina până la intrarea în Brașov, un traseu dificil și solicitant, cum bine îl cunosc conducătorii auto de azi. Diferența
O performanta LEGENDARĂ, 80 de ani de la Cursa de viteza auto BUCUREŞTI – BRAŞOV ! [Corola-blog/BlogPost/93960_a_95252]
-
ce nu figurează în culegere - Ștefan Augustin Doinaș, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru și mai în genere generația pierdută - prin elecție, Ben Corlaciu n-a făcut parte dintr-însa și doar în parte Ion Caraion - dar și Ana Blandiana, din generația copios prezentă în tom, indică fruntariile unui interes poetic, dacă nu și ideologic, ceea ce, ar putea purta spre un detectivism la care nu vom purcede. Ca istorie a liricii naționale, Eseuri critice arată, atunci, precum tabelul lui Mendeleev, cu pătrățele libere
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
au contribuit și ele în acel timp la lărgirea spațiului respirabil, instituind un climat al comunicării elevate, pe care prelegerile de "veche" ale anului întîi nu izbutiseră deloc să-l creeze. După două semestre de buchiseală trudnică și ostilă (răscumpărată copios prin rîsete clandestine), studenții vor trăi în anii următori bucuria unor expuneri aerisite, a căror densitate informativă nu le altera claritatea și eleganța. Gratitudinea lui Ștefan Cazimir față de unii profesori ai săi va lua forma unor evocări ocazionale; cea mai
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
bănuiam că voi rămâne închisă în plicurile tale de manufactură proprie, plicurile tale cu buzele strâns lipite, scotocind cu disperare prin tot ce-a fost și neînțelegând ce-a lipsit. Fulgi de-ntuneric Fulgi de întuneric îmi cad pe sub pleoape - copioasă zăpadă funerară. De veghe pe corabia-mi de carne, visez c-ai să-mi scrii într-o seară. îmi ascult viața vuind jos, la cazane, obosită, înfometată, nepăsătoare. Jură-mi că totul e spre bine și că mă vei veghea
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
întrupată zăcea ca un hamlet fricos. Eu mă adăposteam în tranșeele nopții. E dragostea mea un osuar pentru combatanții lucizi. Poem de dragoste Și atunci, la ce bun să mă zbat, dacă ea e prinsă în odgonul liniștitoarelor obișnuințe casnice? Copioasă lenea asta erotică, îmi zic, iar comparația cu o reptilă nu e deloc deplasată: citind versul ăsta ea va râde (cu delicatețe, va hohoti o oră întreagă) de toată zarva pe care o fac, fără ca măcar să știe totul - fără
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/13221_a_14546]
-
fuseseră scrise. Ereau destule iar catalogul tuturor abea încăpuse în opt volume... Orlov De mînă cu el nimerisem în vizuina lui de bibliofag, adus pentru a-i plăti vanitatea în moneda admiraței și nu oricum, ci scurgîndu-mi balele în fața festinului copios ce se îndesa în caverna rafturilor - făcîndu-mă totdeodată să regret că n-avusei și eu parte la timpul cuvenit de asemenea harem pe post de creșă... Îmi povestise deja despre cum o dată, de mult, voind a se debarasa de prunc
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
vindecători mi se par oameni pe care-i întâlnim. Nu știu dacă așa sunt toți ai locului, dar cei cu care am vorbit au fost cu toții deschiși, săritori și prietenoși. Am să mai povestesc despre asta. După un mic dejun copios și o baie în Jiul de Vest, ieri ne-am continuat drumul spre Câmpu lui Neag. De aici am luat-o pe drumul forestier care duce spre refugiul Buta. Abrupt, mărginit de prăpastie pe-o parte și de perdeaua de
Cu cei mici în Retezatul Mic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82590_a_83915]
-
Când am auzit de întâmplarea cu pricina, am zis “Din păcate nu pot să-i condamn...”. Și când am auzit mai apoi de hackerii care au pus steagul românesc, mare și frumos pe site-ul televiziunii respective, m-am distrat copios. Orice discuție în plus față de cele 2 chestiuni mi se pare deja de prisos (mai ales treaba cu Brâncuși la care din pacate-i știu bine povestea). Dacă erau băieți deștepți, si nu ultra naționaliști doar în situații de genul
Au uitat că suntem fii din popor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82622_a_83947]