98 matches
-
polimerizare în suspensie și anume, (i) a fazei organice în faza apoasă (21-23) și (ii) a fazei apoase în faza organică (în literatura de specialitate aceasta metodă este denumită polimerizare în suspensie inversă). Particulele polimerice (copolimerii) reticulați obtinuți numai prin copolimerizarea monomerilor (monovinilici și divinilic) se numesc copolimeri de tip gel. În general, pentru îmbunătățirea performanțelor produselor rezultate în urma funcționalizării copolimerilor, cum ar fi cinetica de schimb ionic în cazul schimbătorilor de ioni se folosesc copolimeri reticulați macroporoși. Această categorie de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
ioni se folosesc copolimeri reticulați macroporoși. Această categorie de copolimeri sunt sintetizați cu grade mari de reticulare și cu adăugarea unor compuși mic moleculari sau macromoleculari amestecului de monomeri, compuși numiți agenți porogeni sau medii inerte. După terminarea reacției de copolimerizare, aceștia sunt îndepărtați din particulele sferice prin metoda extracției cu solvent conferind rețelei macromoleculare o structură microsau macroporoasă funcție de afinitatea mediului inert folosit față de monomeri și copolimer (24-32). Din punct de vedere al masei moleculare, mediile inerte pot fi substanțe
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
inerte folosite cu scopul obținerii de structuri cu morfologie de tip poros au fost n-heptan, toluen, amestec n-heptan/toluen în diferite rapoarte volumice, n-butanol si poli(viniltoluen) liniar (PVT) cu mase moleculare medii diferite. În timpul procesului de copolimerizare apar reacții concurente cum ar, copolimerizarea monomerilor vinilici emulsionați în mediul apos, copolimerizarea precipitantă a monomerilor aflați în soluție apoasă la limita de solubilitate. Aceste reacții nedorite pot fi evitate prin utilizarea unui stabilizator de suspensie eficient, care să nu
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
structuri cu morfologie de tip poros au fost n-heptan, toluen, amestec n-heptan/toluen în diferite rapoarte volumice, n-butanol si poli(viniltoluen) liniar (PVT) cu mase moleculare medii diferite. În timpul procesului de copolimerizare apar reacții concurente cum ar, copolimerizarea monomerilor vinilici emulsionați în mediul apos, copolimerizarea precipitantă a monomerilor aflați în soluție apoasă la limita de solubilitate. Aceste reacții nedorite pot fi evitate prin utilizarea unui stabilizator de suspensie eficient, care să nu permită contactul direct dintre amestecul de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
fost n-heptan, toluen, amestec n-heptan/toluen în diferite rapoarte volumice, n-butanol si poli(viniltoluen) liniar (PVT) cu mase moleculare medii diferite. În timpul procesului de copolimerizare apar reacții concurente cum ar, copolimerizarea monomerilor vinilici emulsionați în mediul apos, copolimerizarea precipitantă a monomerilor aflați în soluție apoasă la limita de solubilitate. Aceste reacții nedorite pot fi evitate prin utilizarea unui stabilizator de suspensie eficient, care să nu permită contactul direct dintre amestecul de monomeri și apa din sistem. Reacțiile de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
precipitantă a monomerilor aflați în soluție apoasă la limita de solubilitate. Aceste reacții nedorite pot fi evitate prin utilizarea unui stabilizator de suspensie eficient, care să nu permită contactul direct dintre amestecul de monomeri și apa din sistem. Reacțiile de copolimerizare s-au condus într-un reactor de sticlă prevăzut cu agitator tip ancoră, cu posibilitatea reglării vitezei de agitare și un condensator de reflux. Amestecul de reacție este compus din două faze: 1) faza apoasă formată din apă distilată ca
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
faza organică. Se agită timp de 30 minute pentru omogenizare, etapă în care se formează picăturile de comonomeri și se stabilește mărimea picăturilor de monomer. Se ridică temperatura la 80°C timp de 10 ore, iar pentru definitivarea reacției de copolimerizare și maturarea particulelor sferice de copolimer amestecul se încăzește la 90°C pentru 2 ore. După efectuarea reacției de copolimerizare, copolimerul se separă prin filtrare, se spală cu apă distilată caldă și se supune extracției cu solvent, în cazul de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
stabilește mărimea picăturilor de monomer. Se ridică temperatura la 80°C timp de 10 ore, iar pentru definitivarea reacției de copolimerizare și maturarea particulelor sferice de copolimer amestecul se încăzește la 90°C pentru 2 ore. După efectuarea reacției de copolimerizare, copolimerul se separă prin filtrare, se spală cu apă distilată caldă și se supune extracției cu solvent, în cazul de față diclormetan, într-un aparat Soxhlet cu scopul îndepărtarii mediului inert și a eventualilor homopolimeri formați în timpul reacției de copolimerizare
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
copolimerizare, copolimerul se separă prin filtrare, se spală cu apă distilată caldă și se supune extracției cu solvent, în cazul de față diclormetan, într-un aparat Soxhlet cu scopul îndepărtarii mediului inert și a eventualilor homopolimeri formați în timpul reacției de copolimerizare. În etapa finală, particulele sferice de copolimer sunt pregătite pentru caracterizare prin uscare la vid la temperatura de 50°C timp de 48 ore. 2.1. Caracterizarea copolimerilor preparați Copolimerii VT : DVB au fost caracterizați prin: densitate aparentă; densitate specifică
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
structură poroasă cu faze discontinui. Valorile QT sunt date de o însumare a trei contribuții și anume, reținerea datorată expansiunii porilor ca urmare a flexibilității lanțurilor macromoleculare de viniltoluen, reținerea fizică ca urmare a umplerii porilor și umflarea nucleelor de copolimerizare (Figura 3). Dependența suprafeței specifice (S) și a diametrului mediu al porilor (D ) de cantitatea de agent de reticulare este prezentată în Figura 4. Valorile lui S depind liniar cu cantitatea de DVB în timp ce D atinge o valoare maximă pentru
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
teoretice ale Mc,t și cele obținute prin măsurători de umflare. Din Tabelul 4 se poate constata o bună corelație între valorile masei moleculare dintre două reticulări rezultate în urma studiului de umflare și al măsurătorilor de Tg. Mecanismul reacției de copolimerizare radicalică este foarte complex datorită reactivității mari a legăturii duble atașate. În cazul de față, mecanismul de reticulare constă în ciclizări intramoleculare; pentru copolimeri cu grade de reticulare mici, reacțiile de ciclizare nu limitează accesul monomerului vinilic la dublele legături
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
DAM în polimeri , duce la obținerea de copolimeri cu grupări alilice pendante, care pot da ulterior reacții chimice in scopul obținerii de materiale cu numeroase aplicații. Structura și proprietățile DAM sunt trecute în tabelul 2. Eficiența reacției de reticulare în timpul copolimerizării în suspensie este dictată de reactivitatea și concentrația monomerului divinilic [13 ] In timpul homopolimerizării, monomerii multialilici au tendința de a ciclopolimeriza. Datorită diferențelor de reactivitate dintre legăturile duble vinilice și alilice prezente în monomer, structurile rezultate în urma polimerizării diferă foarte
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
reactivitate dintre legăturile duble vinilice și alilice prezente în monomer, structurile rezultate în urma polimerizării diferă foarte mult în funcție de condițiile de sinteză. Legătura dublă alilică este mai puțin reactivă ca cea vinilică, acest lucru fiind în concordanță cu rezultatele obținute la copolimerizarea acetatului de alil cu monomeri vinilici (stiren, metacrilat de metil, acrilat de n-butil) [14]. Itoh si colab. au arătat că în polimerizarea în suspensie, copolimerul cu aceeași cantitate de DAM duce la un polimer cu un număr mai mare
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
n-butil) [14]. Itoh si colab. au arătat că în polimerizarea în suspensie, copolimerul cu aceeași cantitate de DAM duce la un polimer cu un număr mai mare de reticulări decât în cazul utilizării altor tehnici de polimerizare ș15, 16ț. Copolimerizarea acrilatului de butil cu DAM Copolimerizarea acrilatului de butil cu DAM duce la apariția branșărilor care se formează atât la legăturile duble vinilice cât și alilice, așa cum se vede din Schema 1 Comportamentul specific al polimerizării radicalice reticulante a monomerilor
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
au arătat că în polimerizarea în suspensie, copolimerul cu aceeași cantitate de DAM duce la un polimer cu un număr mai mare de reticulări decât în cazul utilizării altor tehnici de polimerizare ș15, 16ț. Copolimerizarea acrilatului de butil cu DAM Copolimerizarea acrilatului de butil cu DAM duce la apariția branșărilor care se formează atât la legăturile duble vinilice cât și alilice, așa cum se vede din Schema 1 Comportamentul specific al polimerizării radicalice reticulante a monomerilor polinesaturați ș17,18ț precum și structurile rețelelor
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
4 cm-1, prin tehnica pastilarii cu KB Studiul (co)polimerilor obținuți In urma sortării prin sitare, se obțin perle ( Figura 2) cu dimensiuni cuprinse între 0,315 — 1,0 mm, randamentul reacției fiind de 80%. În general, formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a catenelor include reacții de ciclizare, propagare si reticulare, așa cum se prezintă în Schema 3. Schema 3 Formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a monomerilor polifuncționali;reacțiile posibile ale macroradicalului crescător: c-ciclizare; r reticulare; p-propagare În cazul polimerilor
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
dimensiuni cuprinse între 0,315 — 1,0 mm, randamentul reacției fiind de 80%. În general, formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a catenelor include reacții de ciclizare, propagare si reticulare, așa cum se prezintă în Schema 3. Schema 3 Formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a monomerilor polifuncționali;reacțiile posibile ale macroradicalului crescător: c-ciclizare; r reticulare; p-propagare În cazul polimerilor obținuți prin reacția de polimerizare reticulantă a DAM există două feluri de legături duble : alilică (A) și maleică (M). Cinetica polimerizării include
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
de grupe cinamice, . În structura produsului au fost detectate, prin spectroscopie IR, cicluri de γ -lactonă ( 85%) . Rezultate similare sunt descrise în literatură, pentru polimerizarea cationică, în prezența eteratului trifluorurii de bor sau a clorurii de staniu și în cazul copolimerizării cinamatului de vinil, cu acetatul de vinil și vinil pirolidona . • Monomeri fotosensibili, obținuți prin reacția clorurilor acide ale acizilor cinamici substituiți cu Cl, OCH 3 , NO 2 și acrilat de hidroxietil, pot fi homo- sau copolimerizați radicalic, prin initiere cu
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
ce conțin grupe nitro, datorită efectului atrăgător de electroni al acesteia. Rezultatele obținute prin spectroscopie UV, care evidențiaz,ă faptul că reticualrea nu este 93completă, sunt confirmate de analiza spectrelor IR. Adaosul de benzofenonă mărește eficiența reticulării la 88 % [298]. • Copolimerizarea radicalică a cinamoiloxietilmeticrilatul cu 2- acrilamido-2-metil-1-propanesulfonat de sodiu și N-isopropilacrilamida constituie o modalitate de obținere de copolimeri, cu un conținut de unități fotoactive de 5-25 % mol. Datorită naturii lor amfifilice, copolimerii pot forma micele în soluții apoase. Cele trei unitați
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
cu unități cinamice formează atât micelii mici (Rh=8- 11 nm), cât și mari (Rh=22-51 nm). Creșterea conținutului de monomer cinamic determină formarea de micelii mari și relativ monodisperse (Rh=28 nm) . Reactivitatea mare a (4-vinilbenzil)cinamatului a permis copolimerizarea acestuia cu clorura de amoniu a trietil-(4-vinil benzilului) în izopropanol . în diverse rapoarte molare obținându-se copolimeri solubili în apa. Copolimerii obținuți, așa cum era de așteptat, formează filme din soluții apoase (10 %), care depuse pe PET și iradiate, devin
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
poliamide și produși mic moleculari (oligomeri) capabili să formeze poliamide; - introducerea simultană în reacție a sărurilor Nylon (perechi diamine- diacizi), a lactamelor și uneori a aminoacizilor. Se pot sintetiza copoliamide și prin modificarea proprietăților poliamidelor unitare, printr-un proces de copolimerizare, introducând în lanțul polimeric unități monomere diferite, cu o alternanță întâmplătoare de-a lungul catenei, împiedicând formarea ordonată a legăturilor de hidrogen dintre catene. Perturbarea formării legăturilor intermoleculare între grupele −CO− și −NH− afectează, implicit, și ordonarea compactă a macromoleculelor
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
Grupul de cercetători condus de Wang a sintetizat o copoliamidă 6.11 prin polimerizare hidrolitică și policondensare în topitură a CL cu acidul aminoundecanoic. Viscozitatea intrinsecă a polimerilor obținuți este puternic influențată de conținutul de CL și de timpul de copolimerizare sub vid. Prin studii de spectroscopie în infraroșu (FTIR) și de calorimetrie diferențială (DSC), s-a stabilit că incorporarea CL în catenele de PA 11 determină perturbarea interacțiunilor intermoleculare (legăturile de hidrogen), fără să influențeze faza cristalină a polimerului. Deci
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
vid. Prin studii de spectroscopie în infraroșu (FTIR) și de calorimetrie diferențială (DSC), s-a stabilit că incorporarea CL în catenele de PA 11 determină perturbarea interacțiunilor intermoleculare (legăturile de hidrogen), fără să influențeze faza cristalină a polimerului. Deci, în timpul copolimerizării CL cu acidul aminoundecanoic se formează o copoliamidă statistică cu o fază cristalină α [70]. Prin copolimerizarea activată anionic a εcaprolactamei (CL) cu laurolactama (LL), printr-un proces de formare rotațională, Rusu și colaboratorii săi au sintetizat și caracterizat minuțios
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
incorporarea CL în catenele de PA 11 determină perturbarea interacțiunilor intermoleculare (legăturile de hidrogen), fără să influențeze faza cristalină a polimerului. Deci, în timpul copolimerizării CL cu acidul aminoundecanoic se formează o copoliamidă statistică cu o fază cristalină α [70]. Prin copolimerizarea activată anionic a εcaprolactamei (CL) cu laurolactama (LL), printr-un proces de formare rotațională, Rusu și colaboratorii săi au sintetizat și caracterizat minuțios o serie de copoliamide 6.12 [71]. Conținutul de LL în compoziție a fost în greutate de
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
laborator de formare centrifugală cu ax orizontal. S-a lucrat la viteze de rotație variabile: la început procesului 300−500 rot/min, timp de 120 s, după care, viteza a fost ridicată la 800−900 rot/min. Temperatura inițială de copolimerizare (temperatura inițială a formei) a fost de 160±2 °C, iar durata procesului de copolimerizare−formare centrifugală a fost de 30 min. Termenii de temperatură inițială de polimerizare, respectiv, temperatură inițială a formei, se referă la temperatura formei în momentul
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]