128 matches
-
cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Dacia nr. 1, bl. 3, ap. 31. (8.165/2003) 85. Rusu Angelica, fiica lui Gudima Mihail și Ecaterina (fiica lui Cramariuc Constantin, născut la 23.04.1912 în localitatea Corcești), născută la data de 2 octombrie 1970 în localitatea Corovia, raionul Hliboca, Cernăuți Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Corovia, raionul Hliboca, Cernăuți. (862/2008) 86. Rusu Petru, fiul lui Stanislav (fiul lui Evdochim, născut la 30
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204540_a_205869]
-
în România. Ca urmare a zvonurilor lansate de NKVD că s-ar permite trecerea graniței în România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa
Iordănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316125_a_317454]
-
în România. Ca urmare a zvonurilor lansate de NKVD că s-ar permite trecerea graniței în România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3
Pătrăuții de Sus, Storojineț () [Corola-website/Science/309340_a_310669]
-
anul 1894, în districtul Cernăuți urban din cele 15 școli primare existente 12 aveau ca limbă de predare româna (o școală - numai româna, 11 - româna alături de cea germană, ruteană sau poloneză), iar școlile din Bănila Moldovenească, Broscăuții Noi, Broscăuții Vechi, Corcești și Davideni din districtul Storojineț aveau ca limbă de predare româna . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Broscăuții Vechi a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era
Broscăuții Vechi, Storojineț () [Corola-website/Science/315523_a_316852]
-
Huzdup Octav - Gheorghe (n. 3 ianuarie 1927, Cernăuți (azi Ucraina) - d. 16 noiembrie 1973, București), a fost un dramaturg, prozator, redactor și traducător român. , scriitor român, s-a născut la 3 ianuarie 1927, în Bucovina, regiunea Cernăuți, raionul Hliboca, satul Corcești. În 1940, a fost nevoit să părăsească orașul Cernăuți și să se refugieze cu ultimul tren spre București, ca urmare a anexării Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică, conform Pactului Ribbentrop - Molotov. Părinții și cei șase frați au rămas dincolo de
Octav Măgureanu () [Corola-website/Science/316377_a_317706]
-
în România. Ca urmare a zvonurilor lansate de NKVD că s-ar permite trecerea graniței în România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3
Pătrăuții de Jos, Storojineț () [Corola-website/Science/311744_a_313073]
-
surse numărul lor ar fi de peste 300 000 de persoane) de persoane, se denumesc ei înșiși "rămâni", astfel încât clasificarea lor simplu ca "aromâni" este problematică. Ei aparțin ramurii fărșeroților și sunt concentrați în zona muntoasă din sud-vestul Albaniei în jurul orașului Corcea sau Korița. O altă parte a aromânilor a fost sedentarizată în zona de câmpie din jurul orașelor Fier ajungând până pe malul mării Adriatice la Vlora sau Avlona. În anumite cazuri, sate speciale s-au alocat pentru aceștia de catre statul albanez cum
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
Atena se confruntă cu concurență din partea României. În Albania, pe lânga susținerea școlii și grădiniței de la Divjaka, unde învață româna și aromâna peste 60 de copii, s-au alocat peste 2 miliarde de lei pentru Biserica ortodoxă aromână "Schimbarea la Față" din Corcea, patronată de Patriarhia română unde activează preotul-paroh aromân fărșerot Dumitrache Veriga . Cel mai vestit și apreciat fotograf profesionist contemporan din Albania, Aurel Duka, este aromân. Fatos Nano, alt aromân, a fost prim-ministru din partea Partidului Socialist în perioada 1991-2005. În
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
în Siberia. La începutul anului 1941, NKVD a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar fi permis trecerea graniței în România. Drept urmare, la 1 aprilie, 1941 un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane, și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3
Masacrul de la Fântâna Albă () [Corola-website/Science/301418_a_302747]
-
anul 1894, în districtul Cernăuți urban din cele 15 școli primare existente 12 aveau ca limbă de predare româna (o școală - numai româna, 11 - româna alături de cea germană, ruteană sau poloneză), iar școlile din Bănila Moldovenească, Broscăuții Noi, Broscăuții Vechi, Corcești și Davideni din districtul Storojineț aveau ca limbă de predare româna . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Davideni a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată
Davideni, Storojineț () [Corola-website/Science/315522_a_316851]
-
s-a permis să voteze. Cum se zvonea că Santa Anna pregătește o armată mare pentru a o aduce în Texas, retorica a degenerat în prezentarea conflictului ca un război rasial între "Anglos" care își apără proprietățile și o „rasă corcită de spanioli degenerați și indieni mai depravați decât ei”, după cum se exprima David G. Burnet. Vestea răscoalei armate de la Gonzales a ajuns la Santa Anna la 23 octombrie. În afara elitei conducătoare și a membrilor armatei, puțini din Mexic știau sau
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
a zvonurilor lansate de N.K.V.D., că s-ar permite trecerea graniței cu România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni, de peste 3000 de persoane, din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), au format o coloană pașnică și s-au îndreptat spre noua graniță dintre U.R.S.S. și România. În poiana Varnița, la circa 3
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
la Albești) și terasa a III-a (cu altitudine relativă de 60 de m identificabilă în unele zone la Albești). În afară de aceste văi, se mai întâlnesc și câteva mai mici, unele seci sau cu un debit foarte mic: Valea Cozancei, Corcești, Pilat, Valea Gardului, Văleanca, Iazul lui Iancu ș.a. Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 273 din 23 aprilie 2014 și se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în dreapta, pe fond
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
în România. Ca urmare a zvonurilor lansate de NKVD că s-ar permite trecerea graniței în România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa
Dimca, Adâncata () [Corola-website/Science/316124_a_317453]
-
Corcești (în , transliterat Korcivți, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 370 metri, în partea de sud-vest a raionului Adâncata. Localitatea
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
în , transliterat Korcivți, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 370 metri, în partea de sud-vest a raionului Adâncata. Localitatea Corcești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului are loc într-un hrisov din 22 martie 1654 al domnitorului Gheorghe Ștefan (1653-1658), în care acesta menționa și satul Corcești printre
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
Localitatea Corcești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului are loc într-un hrisov din 22 martie 1654 al domnitorului Gheorghe Ștefan (1653-1658), în care acesta menționa și satul Corcești printre satele aflate în stăpânirea Mănăstirii Dragomirna. Începând de atunci, Corceștiul este menționat în documentele vremii ca un sat separat. Satul a fost slab populat o lungă perioadă, terenurile sale fiind folosite pentru pășunat. În ianuarie 1775, ca urmare a
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Corcești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în ). Guvernul austriac a scos în anul 1783 satul Corcești din stăpânirea Mănăstirii Dragomirna, dorind să închirieze terenurile inițial populației de etnie lipoveană, dar aceștia au
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Corcești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în ). Guvernul austriac a scos în anul 1783 satul Corcești din stăpânirea Mănăstirii Dragomirna, dorind să închirieze terenurile inițial populației de etnie lipoveană, dar aceștia au refuzat să se stabilească acolo deoarece terenul era acoperit de păduri și, prin urmare, nu era potrivit pentru realizarea culturilor agricole. Lipovenii s-au
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
construit în sat o biserică de lemn cu hramul "Sf. Vasile", aceasta fiind sfințită la 1/14 ianuarie 1808. Prima școală din sat a fost înființată la 19 octombrie 1884. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Corcești a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. După ocuparea
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
în România. Ca urmare a zvonurilor lansate de NKVD că s-ar permite trecerea graniței în România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
integrată în componența RSS Ucrainene. În acel an, autoritățile sovietice au schimbat denumirea satului în cea de Șirokaia Poleana. În anul 1944 se redeschide școala din sat, care primește în 1974 statut de școală medie. Începând din anul 1991, satul Corcești face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.398 (1.385+13), reprezentând 90,90% din populație . În prezent, satul are
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
are 1.733 locuitori, preponderent români. Între anii 1992-1996, s-a construit în sat o nouă biserică, tot cu hramul "Sf. Vasile". Cu prilejul sărbătorilor, se mai oficiază slujbe și în biserica veche. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Corcești era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%).
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
mai are idee cum se construiește), fiind uitată și înlocuită cu mașini cu levitație și cu o rețea de tuburi pneumatice de transport. Încă mai există animale din ziua de astăzi, dar împreună cu alte animale extraterestre, mutante, mixte (uneori chiar corcite cu oameni). Bufnițele sunt principalul animal dăunător de pe lângă casa omului, în locul șobolanului, deși șobolanii nu au dispărut complet. Pământul suferă de pe urma emisiei de gaze de seră, efectele fiind însă atenuate prin plasarea în ocean a unui uriaș cub de gheață
Futurama () [Corola-website/Science/310033_a_311362]
-
anul 1894, în districtul Cernăuți urban din cele 15 școli primare existente 12 aveau ca limbă de predare româna (o școală - numai româna, 11 - româna alături de cea germană, ruteană sau poloneză), iar școlile din Bănila Moldovenească, Broscăuții Noi, Broscăuții Vechi, Corcești și Davideni din districtul Storojineț aveau ca limbă de predare româna . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Broscăuții Noi a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era
Broscăuții Noi, Storojineț () [Corola-website/Science/315531_a_316860]