155 matches
-
afectării reumatismale (1). În cazul în care cuspele nu sunt afectate excesiv de fibroză sau calcificare și regurgitarea nu este severă, se indică comisurotomia în vederea reducerii stenozei fără protezare valvulară. În cazurile în care cordajele tendinoase sunt fuzionate și îngroșate, fenestrarea cordajelor poate elonga cordajele scurtate. Comisurotomia elimină stenoza. Dacă valva este sever afectată de boala reumatismală sau de prezența semnificativă a regurgitării mitrale în conjuncție cu stenoza, se impune protezarea valvulară. Bioprotezele mitrale nu beneficiază de aceeași durabilitate și stabilitate în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
În cazul în care cuspele nu sunt afectate excesiv de fibroză sau calcificare și regurgitarea nu este severă, se indică comisurotomia în vederea reducerii stenozei fără protezare valvulară. În cazurile în care cordajele tendinoase sunt fuzionate și îngroșate, fenestrarea cordajelor poate elonga cordajele scurtate. Comisurotomia elimină stenoza. Dacă valva este sever afectată de boala reumatismală sau de prezența semnificativă a regurgitării mitrale în conjuncție cu stenoza, se impune protezarea valvulară. Bioprotezele mitrale nu beneficiază de aceeași durabilitate și stabilitate în timp comparativ cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
tip de leziuni afectează funcția de supapă a valvelor cordului și fac parte din categoria stenozelor sau a insuficienței cardiace, manifestându-se sub forma unor : cicatrici, sechele, inflamații sau deformări. Zonele cele mai afectate sunt : valvulele, inelele valvulare, mușchii papilari, cordajele tendinoase. Afectarea poate fi localizată și extravalvular , determinând apariția altor boli cardiace de tipul bolilor valvulare disfuncționale. au în fața lor valvula afectată . Dilatarea duce la hipertrofia cavității , stază pulmonară, hipertensiune arterială și în final la insuficiență cardiacă .Manifestările clinice caracteristice
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
ca o prelungire a palmei. Mânuirea ei trebuie să se facă cu încheietura mâinii suplă și încordată. În acest sens, mișcările de pronație, supinație, flexie, ale încheieturii trebuie folosite și amplificate în așa fel încât să ofere mingii centrul planului cordajului. Rolul încheieturii mâinii în mânuirea rachetei este important întrucât ea contribuie la creșterea forței loviturii în partea finală a executării ei, marea majoritatea a loviturilor executându-se în partea finală a lor, cu o puternică „biciuire” din încheietură. Mișcarea din
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
valve ale cordului sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot fi afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză (nu se deschid bine și sângele nu trece cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot fi afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză (nu se deschid bine și sângele nu trece cu ușurință prin orificiul îngustat). Derularea sistolei și diastolei atriale poate fi observată pe graficul presiunii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
stetacustică a zgomotelor III și/sau IV (torace subțire sau insuficiență cardiacă) crează aspectul sonor de galop. Ingustarea patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
corectivă, dar nu poate menține rectitudinea regiunii lombare sau dorsale ori pe cea a membrelor superioare sau inferioare, ceea ce impune utilizarea unor mijloace ajutătoare, cum ar fi: saci cu nisip, benzi elastice, scripeți cu contragreutăți, perne mici și dure, suluri, cordaje etc. Acest inventar poate fi completat și cu unele amenajări la nivelul patului - de exemplu: planșetă sub saltea; montaj de tracțiune-suspensie (trapez), utilizarea patului basculant (Maccagno); postúri fixate sau de imobilizare, în condițiile în care un segment sau chiar întregul
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Starea funcțională a majorității bolnavilor care supraviețuiesc postoperator perioadei de spitalizare este bună. INSUFICIENȚA MITRALĂ DIN CARDIOPATIA CORONARIANĂ Insuficiența mitrală apărută în cursul bolii coronariene, în urma unui IMA poate avea între cauze ruptura unui mușchi papilar, a unei inserții de cordaj la pilier sau datorită pierderii competenței valvei mitrale ca urmare a tulburării de contractilitate a peretelui ventricular posterior de cauză ischemică. Identificarea uneia din cauzele de mai sus justifică denumirea de insuficiență mitrală ischemică. Dacă apare precoce, după un IM
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
acestui concept, în prezent preferându-se intervenția reparatorie cu excepția următoarelor situații: 1. Insuficiența mitrală acută ca o complicație a unui IM acut, când înlocuirea valvulară este realizată pentru obținerea unei valve competente. 2. Insuficiența mitrală cronică ischemică prin ruperea inserțiilor cordajelor tendinoase de valvulă anterioară sau mai mult de jumătate din valvula posterioară. Când se alege varianta reconstructivă, în lipsa stărilor patologice specifice cum ar fi ruptura corzilor tendinoase sau a mușchiului pilier, se preferă anuloplastia cu inel. Dacă ruptura cordajelor este
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
inserțiilor cordajelor tendinoase de valvulă anterioară sau mai mult de jumătate din valvula posterioară. Când se alege varianta reconstructivă, în lipsa stărilor patologice specifice cum ar fi ruptura corzilor tendinoase sau a mușchiului pilier, se preferă anuloplastia cu inel. Dacă ruptura cordajelor este sub 1/2 la valva posterioară, se practică anulopastie asociată cu rezecție quadrangulară. REZULTATE PRECOCE În insuficiența mitrală acută ischemică, rezultatele intervențiilor chirurgicale sunt mediocre, mai ales în cazul infarctului întins cu ruptură de mușchi papilar, la care sindromul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
valve ale cordului sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot fi afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză (nu se deschid bine și sângele nu trece cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot fi afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză (nu se deschid bine și sângele nu trece cu ușurință prin orificiul îngustat). Derularea sistolei și diastolei atriale poate fi observată pe graficul presiunii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
stetacustică a zgomotelor III și/sau IV (torace subțire sau insuficiență cardiacă) crează aspectul sonor de galop. Ingustarea patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
este fixată vâlvă atrioventriculară dreapta (Vâlvă atrioventricularis dextră sau vâlvă tricuspidalis). Aceasta se compune din trei valvule (cuspide) dintre care cel mai bine reprezentat este cuspis anterior, care plecând de pe porțiunea anterioară a inelului fibros atrioventricular drept se fixează prin cordaje tendinoase (Chordae tendineae) de un puternic mușchi papilar (M. papillaris anterior) și în parte, de unul din mușchii papilari septali (Mm. papillares septales) situați în vecinătatea septului interventricular. - Cuspis posterior se inseră pe porțiunea posterioara a inelului fibros respectiv, fiind
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
un puternic mușchi papilar (M. papillaris anterior) și în parte, de unul din mușchii papilari septali (Mm. papillares septales) situați în vecinătatea septului interventricular. - Cuspis posterior se inseră pe porțiunea posterioara a inelului fibros respectiv, fiind și el legat prin cordaje tendinoase de mușchiul papilar posterior (M. papillaris posterior) unic sau divizat, cu baza inserata în peretele posterior al ventriculului drept. - Cuspis septalis, cel mai slab dezvoltat dintre cele trei membrane ale valvei tricuspidale, se inseră pe porțiunea membranoasa a septului
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
unic sau divizat, cu baza inserata în peretele posterior al ventriculului drept. - Cuspis septalis, cel mai slab dezvoltat dintre cele trei membrane ale valvei tricuspidale, se inseră pe porțiunea membranoasa a septului interventricular (la limita treimii superioare și mijlocii), emanând cordaje tendinoase rudimentare, dirijate spre mușchiul papilar posterior sau direct spre trabeculele cărnoase ale septului interventricular. Neavând legătură directă cu inelul fibros atrioventricular, partea septului membranos situată deasupra liniei de inserție a valvei septale se interpune între atriul drept și ventriculul
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
Septum interatriale) și alta inferioară, intercalata între ventriculi (Septum interventriculare). Această din urmă se divide în o porțiune membranoasa (pârș membranacea) dependența de aparatul fibros al miocardului, si o porțiune musculoasa (pârș muscularis) conectată cu mușchii papilari și cu numeroase cordaje tendinoase (vezi „Cavitățile inimii”) [3]. SISTEMUL EXCITO-CONDUCTOR AL INIMII (SYSTEMA CONDUCENS CORDIȘ) Miocardul specific este încorporat în masă aparent unitară a miocardului de travaliu, având proprietatea de a genera și de a conduce automat stimulii, care întrețin activitatea ritmica a
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
nu posedă vase proprii. Cel care acoperă cuspidele valvelor primește ramuri fine pe de o parte dinspre inelele fibroase, iar pe de altă parte din „arterele în tirbușon” ale mușchilor papilari, care emană arteriole la cuspidul respectiv de-a lungul cordajelor tendinoase. În privința anastomozelor, fiecare arteră coronara reprezintă un circuit închis, cu numeroase căi de comunicare în propriul său teritoriu de distribuire (anastomoze intracoronare), dar cu posibilități de legătură mai reduse între zonele pe care le iriga separat (anastomoze intercoronare). Septul
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
sanguin din inima stângă prin închiderea și deschiderea orificiului dintre AS și VS, valva mitrală (VM) (fig. 12.1) este o structură complexă la care contribuie mai multe elemente anatomice (AS, VS, inelul mitral atrio-ventricular, valvulele mitrale anterioară și posterioară, cordajele tendinoase, mușchii pilieri ai VS). Acestea acționează „în concert” cu celelalte structuri ale aparatului mitral pentru îndeplinirea funcției valvei mitrale. În structura sa se întâlnesc elemente nervoase, fibre de colagen, fibroblaști, fibre musculare netede și endoteliu diferit pe fața atrială
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
profilaxia reumatismului poliarticular acut practicată de mai multe decenii în aceste țări. Stenoza valvei mitrale constă în reducerea suprafeței orificiului la valori sub 2,5 cm2 (față de 4-6 cm2 valoare normală) prin îngroșarea valvulelor, sudarea comisurilor, scurtarea, fuzionarea și îngroșarea cordajelor tendinoase și a pilierilor, ascensionarea pilierilor spre marginea liberă a valvulelor. SM împiedică umplerea VS. Leziunile subvalvulare realizează un al 2-lea nivel de stenoză, pe lângă cel de la nivelul orificiului mitral. Fibroza și calcificarea valvulelor interferează cu funcția valvulară. Modificările
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
procedeu nu se poate adresa concomitent tuturor leziunilor aparatului valvular mitral (îngroșări uniforme sau localizate, comisuri sudate, aparat subvalvular îngroșat, scurtat, ascensionat la nivelul valvelor, calcificări localizate). Procedeul chirurgical realizează: 1. Deschiderea la vedere a comisurilor păstrând integritatea valvulelor și cordaje tendinoase pe ambele versante ale valvulelor. 2. Separarea cordajelor fuzionate, incizarea pilierilor aglutinați și ascensionați, rezecția în suprafață a zonelor îngroșate. 3. Aplicarea unor fire comisurale izolate - procedeul Wooler - sau aplicarea unui inel mitral de anuloplastie. 4. Testarea competenței valvei
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
valvular mitral (îngroșări uniforme sau localizate, comisuri sudate, aparat subvalvular îngroșat, scurtat, ascensionat la nivelul valvelor, calcificări localizate). Procedeul chirurgical realizează: 1. Deschiderea la vedere a comisurilor păstrând integritatea valvulelor și cordaje tendinoase pe ambele versante ale valvulelor. 2. Separarea cordajelor fuzionate, incizarea pilierilor aglutinați și ascensionați, rezecția în suprafață a zonelor îngroșate. 3. Aplicarea unor fire comisurale izolate - procedeul Wooler - sau aplicarea unui inel mitral de anuloplastie. 4. Testarea competenței valvei intraoperator. Valvuloplastia mitrală pe cord-deschis în prezența unor modificări
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
mitrale intraatrial stâng, spre operator. Explorarea valvei mitrale este un moment crucial pentru decizia intraoperatorie de reconstrucție sau înlocuire a valvei. Se examinează și apreciază dimensiunile inelului mitral, aria valvulară, dimensiunile și pliabilitatea valvulelor anterioară și posterioară, starea comisurilor valvulare, cordajele tendinoase, pilierii mitrali - lungime, grosime, integritate anatomică. Decizia pentru reconstrucție conduce la aplicare manevrelor descrise mai sus la vavuloplastia mitrală pe cord-deschis pentru SM, la care se pot adăuga manevrele de valvuloplastie utilizate la reconstrucția mitrală pentru insuficiență mitrală (fig
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
presiune în VS, urmând a fi verificată ecocardiografic TEE după suprimarea circulației extracorporeale în stabilitate hemodinamică. Dacă decizia este în favoarea înlocuirii valvulare (fig. 12.10-12.12), atunci se excizează cele 2 valvule mitrale la 5 mm de inserție, se secționează cordajele tendinoase imediat deasupra mușchilor pilieri și se inseră o valvă artificială - proteză mecanică sau valvă biologică - prin sutură cu fir continuu întrerupt în 4 puncte cardinale cu fire izolate armate. Dimensionarea valvei, precum și poziționarea acesteia sunt de asemenea momente operatorii
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]