81 matches
-
sabat. În această zi, femeile și fiicele lor se arată în cele mai frumoase găteli ale lor; seara, tinerele fete se plimbă în grupuri numeroase; ținuta lor nu e de foarte bun gust, dar țesăturile sunt viu colorate; grămezi de cordele le flutură în păr; e o compensație adusă tristeții orașului, sâmbăta. Nu mai văzusem niciodată un așa mare număr de evrei adunați laolaltă, și a fost un motiv să-i cercetăm de aproape; există câteva fizionomii frumoase printre ei; ar
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
l Măriuțiu Gheorghe, 53 ani l Săvescu Ioan, 57 ani l Marc Delia, 49 l Chitarici Persida, 83 ani l Bulic Livia, 81 ani l Balogh Andrei, 72 ani l Fizeșan Tiberiu, 73 ani l Ștefănescu Florica, 94 ani l Cordea Ana, 34 ani l Todor Singia, 75 ani l Tuftă Tomița, 51 ani l Budău Eva, 56 ani l Cnejevici Ștefania, 52 ani l Kalina Ioan, 72 ani l Ardelean Gheorghe, 73 ani l Țon Aurel, 77 ani l Caza
Agenda2005-29-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283958_a_285287]
-
minim 35 de ani și 4 luni, ele au dreptul oricând la pensie anticipată (pensia pentru limită de vârstă fără nici o penalizare). De reținut că nu se poate trece de la pensie de invaliditate la pensie anticipată ori pensie anticipată parțială. Cordea Maria, Timișoara. Nu deținem asemenea informații. Dinu Marieta, Timișoara. Pentru a putea trece la pensie anticipată parțială, femeile născute în decembrie 1947 trebuie să fi acumulat un stagiu de cotizare (vechime în muncă) de 25 de ani și 7 luni
Agenda2003-21-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281048_a_282377]
-
picioare,/ Și chipuri parcă înmuiate-n scrum. Ciudați ocnașii! Pe fața lor murdară/ De zgură și de praf nu se vedea/ Nici deznădejde, nici durere-amară./ Cătușa o purtau ca pe-o brățară,/ Și lanțul greu de fier ca pe-o cordea „. Cum arată, metaforizată, existența într-o țară sub dictatură aflăm din întinsul poem Prin niște locuri rele; mulțimea terorizată adoră acum sincer pe fiorosul zeu, teroarea absolută a luat forma discursului lătrat, a urletului inuman de care nu poți scăpa
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
manifestându-se ca o aspirație generală de integrare în Europa. Tendința o exprimă Spătăreasa din piesa „Însurățeii“ de Matei Millo, care „înaintează pe scenă și se adresează publicului: «Din Paris mi-aduc capele/Și bonete, pline lăzi/ Cu rochii, pantofi, cordele/ Țara mi-o civilizez. Aduc unii de cărți teancuri/ Care mintea le smintesc/ Iar a mele mode, fioncuri/ Capul numa împodobesc»“. De la olandezi, la Bălcescu Într-o lucrare de referință („Artă, stil, modă“, semnată de Adina Nanu) se demonstrează că
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
de te spânzură, căci ți-ai încheiat socotelele cu lumea! " atunci sentimentul cam friguros al nimicniciei intră în d. C. A. Rosetti, 1 -apucă istericalele și 'ncepe a aiuri. "Nu există partid conservator, pentru că nu vrea să ne scape [de] cordeaua de matasă! Dac' ar exista, ne-ar întinde o propunere și nu ne-am zugruma. Dar nu există, nu există pentru că ne lasă să ne zbatem și nu ne taie funia. Cam aceasta este argumentarea "Pseudo-Romînului" de alaltăieri, mortificat de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
chipul rotund, ochii albaștri, care păstrau o privire mirată, și se mișca destul de greoi, semn că pe sub haina largă se ascundea un trup greu încercat de lupte sau de boli. În picioare purta încălțări ciudate, care erau făcute din câteva cordele de piele ce legau o bucată de lemn subțire de talpa piciorului. Fără să vrea, Xtyn se întrebă cum trebuie să fie să mergi încălțat cu niște sandale atât de greoaie. Bărbatul care venea din dreapta părea ceva mai în vârstă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
-le cu aramă topită marginile zimțate și trimițând pe cerul ce se înălța albastru fâșii de lumină. Intrând în tabără, lăutarii au început să cânte iar flăcăii și-au schimbat mersul în dans. Aveau căciuli din blană de miel, cu cordele roșii prinse în partea stângă. Bete tot roșii, țesute din lână, erau legate cruciș peste piept și apoi aduse peste mijloc și înnodate tot în partea stângă. Doar cizmele erau negre, dar aveau ciucuri roșii prinși mai peste tot, lăsând
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aud urlete de lupi prin râpi neguroase. Mai este puțin până la apus și nu știu ce voi face la noapte. Mi-au căzut ochii pe o clădire nouă și cochetă, singură în câmpul din vârful muntelui. Aici l-am descoperit pe Victor Cordea, instrumentist în formația «Crai Nou». A cântat prin Europa, prin America. A obținut un ajutor PHARE și așa a pornit la un drum nou. (Câți n-ar vrea...). A cumpărat pământ, a construit o cabană modernă, cu bar la etaj
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
dificultate. Nu mai abordase escaladarea pe această latură și, poate tocmai din acest motiv, se opri pentru câteva clipe să aprecieze cam cât a urcat pentru a ști dacă frânghia ar trebui desfăcută deja. Dotat cu toate cele necesare, de la cordele elastice, ancore și pitoni stâncă, până la mănuși speciale, ochelari, Iustin se simțea stăpân pe situație, așa încât se mișca relaxat, cu plăcere, putându-si permite să-și desfăteze privirile cu frumusețea peisajului acelor ținuturi. Urca fără grabă, privind mai mult cu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
repede decât în altă călătorie, unde s-a oprit pentru a-și verifica echipamentul de alpinist. Se cățără precaut, atent la fiecare pas, până la o stâncă mai mare, ieșită mult în relief față de peretele abrupt. Și-a asigurat stabilitatea, prinzând cordelele de pitonii pe care i-a înfipt cu mare grijă în peretele dur și a început să o examineze. Era extrem de contrariat. Nu își amintea să fi observat cât de particulară este această stâncă față de toate celelalte din zona cercetată
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
ghinion... Spun încurcată : -Nu știu dacă mai am nevoie de gazdă...Nu știu dacă mai vin aici... -Ba să vii...O să vezi că-s de treabă. Gazda îmi dă în primire camera. E un fel de bordeiaș cu țoale din cordele pe jos și un miros de odaie veche, specific pentru casele foarte îmbătrânite de la țară...Când dau să intru , observ că trebuie să cobor trei trepte, acoperite cu hârtie albastră, ca într-o criptă răcoroasă.Gazda avea un băiat de
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
ei, unde credeam că o să descopă o lume ascunsă, cu multe secrete și lucruri deosebite. Băteam la ușa singurei camere și oarba ne deschidea cu fața înseninată. Camera era foarte îngrijită și mirosea a busuioc. Pe jos erau țoale din cordele viu colorate, pe pereți domnea o întreagă lume pierdută în fotografii îngălbenite de timp. Mai erau două paturi cu tăblii înalte, așezate în paralel, iar la mijloc, lipit de peretele din față, străjuia un dulap din lemn pentru vase, dar
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
ca o insectă de grinda casei și nu găsesc foarfece de lumină, și nu am un cer al meu unde să o slobod noaptea, și nu mă pricep să mă ridic mai sus de fereastră. Doamne, întregește-mă țol de cordele în acest fir de urzeală roșie! Decupează, Doamne, din mine atât cât să-ți ajungă pentru un preș la intrare! Împletește, Doamne, din acest fir năvodul pescarului! Îmi este foame de furtună, de mare adâncă, de catarg rupt, de pânze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
se transformă zilele în absurdități inutile, nopțile în insomnii repetate, până te ascunzi de tine însuți. Ai verde la viață. Leapădă-te de îngerii mincinoși, dă foc icoanelor ce nu știu să zâmbească, abandonează semnele în cămașa, în țolul de cordele, fii contemporan cu tine, cu seva ce rămâne dâră pe trotuare, cu tusea ce te descompune în batistă, cu bocancii prin ale căror găuri devii tot mai puțin! Îndepărtează-te de cei care îți promit viitorul ce seamănă a bulgăre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
rupe în două părți inegale și fiecare parte râvnește același trup, acolo unde inelarul mâinii stângi se ceartă cu inelarul mâinii drepte de la aceeași Evă, acolo se deschidea hăul. Petru împletea punte din sânge, fire putrede într-un țol de cordele peste lume. Ochiul trupului privește, primește, cerne, reține, oferă; ochiul sufletului, ca un copil mofturos, face valuri în sticla cu lapte. Terapeutul urmărea fondul psihologic al sintetizării, percepției și prelucrării imaginii în toate dimensiunile conștientului. Subconștientul, sală de gardă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ce an suntem? Le vezi? Ai făcut parte din toate acestea, îți aparțin, deși unele dintre ele nu mai sunt. Tu nu ești doar aici, Petre, caută-te și te vei găsi în fiecare scamă a trecutului. În preșul de cordele, câteva rânduri sunt scrise cu o cămașă albastră de școlar, o recunoști? În icoană, rugăciunile încă se mai rostesc singure, ascultă-te! Obrajii topesc flori de gheață în fereastră vezi, și acum sticla este aburită! Lipeai buzele de ea când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
geană schimba scenariul. Porția de reverie două capsule 0,500 slobozea curelele. Cămășile de forță încorsetau pieptul haiducilor. Ultimele două șireturi pe degetele lui Dumnezeu. Păpușarul strunea funiile, deasupra cortinei, sperietoarele din cârpe mimau fericirea; păpușarul slobozea strânsoarea, închipuirile destrămau cordele de sânge multicolor. La Socola erau opt internați la "risc maxim". Ziua, imobilizați de pat cu o chingă precum gura de ham strânsă în jurul inimii; altă cingătoare, ca un cerc închis sub pântecele butoiului cu murături; un fel de harnașament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
inima, umerii. Un om singur nu-și așterne pat în podul palmei. Am ucis. Prima dată mi-a fost mai greu. Aveam 18 ani. Tramvaiul a lovit soarele în plin. Conturul de lumină s-a așternut ca un țol din cordele putrede peste șina de cale ferată. Sângele, o ploaie reversibilă, s-a cules până la ultimul strop în cer. Aveam 18 ani, am pășit șotronul ca o trecere peste ape. În fiecare dimineața, la 4 pășesc dincolo: oglinda, fereastra, icoana, fântâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de lângă gard care avea două camere și o tindă. Nea deschis ușa camerei din stânga, spunându-ne simplu: „Aici! Nu cred că vă trebuie învelitori că e destul de cald noaptea”. Era un pat de lemn cu o saltea din țolinci de cordele umplută cu pănuși de porumb, pe care cu mare îngăduință ar fi încăput două persoane, o bancă lungă de lemn ca acelea ce se găseau la Căminul Cultural, o masă și un taburet ca vai de el, dar nu asta
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
Natalița, trebăluia, fără spor, în odaia rece, căldura focului, de-abia aprins, neavând spor pe o așa vreme potrivnică. Cei trei copii, Ivan, Saveta și Ion, cu care-i hărăzise bunul Dumnezeu, se foiau după cuptorul acoperit cu țoale de cordele, neștiind ce să facă: să se trezească, pentru a și ajuta părinții, sau să se prefacă, în continuare, că somnul dulce îi cuprinsese pe tustrei. Noroc cu motanul bătrân, care miorlăia, necontenit, târându-se printre picioarele grăbite ale femeii, și
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
formează un arc albastru, Clar senin în jurul lui, Ce-a lui margini își găsește Într-a negurilor creți Și-nnainte, înainte Sboară geniul de lumină. Îndărătu-i pintre neguri A rămas un fluviu clar De albastru senin aer. În dungi supte, în cordele De argint, ele suspendă Fluturări și creți în calea Râului de-aer albastru, Ce de cale îi servește Mândrului geniu și nalt Al luminei. 3l. DIN BERLIN LA POTSDAM (cca 1875 ) Din Berlin la Potsdam merge Drum de fier, precum
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cobirei neagră țarcă. Voi ne duceți spre peire, Bismarqueuri de falsă marcă. Escelența, Bezedeaua Cu mândrie poartă steaua Ce cu stima i-a fost dată C-a putut a fi licheaua [.............. ] Ci în loc de ștreangul care Se cădea, i-au dat cordeaua Căci nevasta-i pentru-o târlă De cătane fu cățeaua; În zădar cu-a lor mândrie Tu îngreuni canapeaua, Crezi că lumea te admiră Când colinzi în lung șoseaua; În zădar mai taie mutre Serioase mascaraua, Cu blazoane-nchipuite Ș-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de la părinți, ca să se ducă, să se bată el singur cu oștile împăratului, ce-l dușmănea pe tată-său. Puse pe trupul său împărătesc haine de păstor, cămeșă de borangic, țesută în lacrimele mamei sale, mândră pălărie cu flori, cu cordele și cu mărgele rupte de la gâturile fetelor de-mpărați, își puse-n brâul verde un fluier de doine și altul de hore, și, când era soarele de două sulițe pe cer, a plecat în lumea largă și-n toiul lui
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ca nevăstuica./ Purta un brâu vârstat cu borangic,/ șorț alb - precum smântâna din ibric -/ Pe șale și tivit cu horboțele,/ O ie albă numai-n găurele/ Lucrată jur în jurul gâtului,/ și guleraș ca pana corbului./ La scufa albă își lega cordele/ Aidoma cu gulerul și ele,/ Iar sus pe frunte-și înnoda maramă./ și-avea o uitătură...mamă, mamă.../ Sprâncenele subțiri, ca din condei,/ și negre, tot la fel cu ochii ei./ Mai mândră arăta la-nfățișare/ Decât un pui de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]