536 matches
-
o zeitate care-i consola pe cei săraci În supărarea lor când Își ridicau ochii spre pogorârea lui printre coloane și o zeitate care-i convinsese, În numele unui viitor nesigur, să-și Îndure durerile stând cu capul plecat, În timp ce valul coriștilor și al preoților, cu tot cu cântece, trecea pe lângă ei. Stinsese lumânarea aceea cu propria lui suflare, spunându-și că Dumnezeu nu era decât o ficțiune inventată de cei bogați pentru a-i ține fericiți pe cei săraci. O stinsese cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
la viața lor ca doi tăurași comunali lipsiți de rușine... Am fost înspăimântat de ideea excomunicării mele din sat. Aș fi suportat greu lipsa muzicii brotăcești. Chiar mă gândisem dacă nu este posibil să merg la pârâu, să prind câțiva coriști brotaci pe care, în secret, să-i iau cu mine la oraș. Pentru asta aveam însă nevoie de ajutoare. În zadar am încercat să mă lipesc de niște inși de seama mea, pentru că aceștia îmi scoteau limba și îmi întorceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Bratu Iulian Duminică, la biserică, o mulțime de credincioși a venit la slujbă. La un moment dat, dascălul se strecoară cu atenție printre credincioși și-i șoptește preotului, care citea predica: - Părinte, acolo, sus, coriștii joacă poker! - Știu, răspunse preotul, dar mai întâi trebuie să-mi termin predica ... Vezi și: Bancul Zilei: Familia merge într-un parc de distracții
Bancul Zilei: Preotul și dascălul vorbesc în timpul slujbei by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62333_a_63658]
-
cadru și spațiu modern al unui laborator de cercetări ale viitorului asupra unei colonii de șobolani - cobai. Poporul Brabantului devine o comunitate de șobolani, înseriată și manipulată de cercetătorii laboranți. Ne aflăm într-un film de science fiction, aproape horror: coriștii sunt îmbrăcați în costume de șobolani bine realizate, au comportamente de animale, iar când laboranții îi dezbracă de haina respectivă ei rămân oameni cu scalp (cărora li s-au făcut cercetări craniene) dar cu gheare, lăbuțe și cozi. Fără doar
„Lohengrin“ la Bayreuth by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/6036_a_7361]
-
literară inaugurează ciclul acesta difuz: „În mijlocul orașului s-au adunat/ câteva milioane de păsări/ atât de colorate volubile câte neamuri/ nu sunt pe pământ; afișele au anunțat/ această serată/ vor citi câțiva locuitori șsubl. meaț/ puși la îndoială de istoria coriștilor/ de ocazie; domnul T.T. coșovei refuză să stea fără eșarfa roșie roșie/ mai întâi va citi pentru a lui romoșanu/ apologia boemei de la cluj până la bucurești/ (nu judecați literatura poezia după pantalonii prea scumpi)/ părerile contradictorii vor înverzi/ ca morile
Locuitorul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5752_a_7077]
-
muncă, în raport cu timpul lucrat în astfel de funcții. ... Articolul 11 (1) Personalul artistic care îndeplinește funcțiile de: ... - solist vocal din teatre de estrada, filarmonici, radioteleviziune, ansambluri de cîntece și dansuri și orchestre populare, - solist concertist din orchestre simfonice și filarmonici, - corist din ansamblurile muzicale profesioniste (opera, opereta, teatre muzicale și de estrada, filarmonici, orchestre simfonice, radioteleviziune și ansambluri de cîntece și dansuri), - instrumentist, altul decît cel prevăzut la art. 10 alin. 1, - concert-maestru, - iluzionist, - maestru de balet și dansuri, - actor, - sufleur
HOTĂRÂRE nr. 252 din 25 februarie 1967 (*republicată*) pentru aplicarea Legii nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106238_a_107567]
-
Văcărescu, Eliad, Alexandrescu sau Anton Pan făceau o poezie, a doua zi el o știa pe dinafară; cânta din memorie, și foarte bine, toate ariile operelor italiene jucate în sala «Slătineanu.» Într-o vreme a izbutit chiar să fie admis corist în trupa madamei Carl; mai în urmă l-am găsit flautist în orchestră, și când Papa Nicola, după nobilul obicei al impresarilor, încetase plățile artiștilor și-i lăsase muritori de foame pe strade, Filimon a trebuit să-și caute esistența
Nu râdeți, e de plâns... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3240_a_4565]
-
și"vedea"că nu-l"vedeau". Se urcă pe podium, scotea diapazonul, îl punea la ureche, apoi dădea tonul și corul cântă de răsună sală. Era așa de sever încât nu se sfia să părăsească podiumul și să intre printre coriști și să dea un ghiont unuia care cantase cu un bemol mai cas. Noi ne întrebăm în sinea noastră dacă nu face și"pe al dracului”, ceeace era poate adevărat căci nu prea puteam să credem că dintre 100 de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
și să dea un ghiont unuia care cantase cu un bemol mai cas. Noi ne întrebăm în sinea noastră dacă nu face și"pe al dracului”, ceeace era poate adevărat căci nu prea puteam să credem că dintre 100 de coriști putea depista o singură voce care o luase razna Însă Duci Pârvu spunea că se poate, cum se spunea și de Cilibidache sau Karajan. După serbare, mai ales de 1o Mai, indiferent în ce zi cădea, nu aveam cursuri, așa că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
apăruse pe scenă cu o cască de protecție. „Păziți-vă, tovarăși, că decorul ăsta o să vă pice în cap și vă omoară”, a exclamat cu emfază și pasămite îngrijorat de integritatea corporală a ansamblului. Îi instigase cu înverșunare pe soliști, coriști și mașiniști, să-i boicoteze spectacolul. „Îmi vedeam decorul și speranțele năruite”, își amintește artistul. Disperat, s-a văzut silit să apeleze la o soluție extremă: un expert în domeniul rezistenței materialelor. Reputatul profesor universitar dr. ing. Lazăr Boleanțu, o
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
în 1972, anul care-l consacrase ca artist scenograf modern cu renume în țară, cu o concepție artistică viguroasă. Pe lângă scenografie pregătea și costumele de scenă. Bași-baritoni zvelți și tenori voluminoși Avea de furcă adesea cu îmbrăcămintea pentru soliști și coriști. „Erau și costumele lucrări de artă”, îmi spune Titi Popescu, și de fiecare dată le potrivea până la urmă perfect. „E cât se poate de important ca actorul să se simtă bine în costumul său”, îmi explică el, „e regula de la
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
CD-uri. Recentele discuri, dintr-un total de 4 albume, cu titluri în mai toate limbile de circulație, cuprind 30 dintre cele mai frumoase piese corale, interpretate de formațiile „Flores” și „Miniflores”, ambele cu câte 50 de copii și tineri coriști, coordonate, prezentate la toate spectacolele și dirijate de profesorul Pușcașu. Lansările au și ele farmecul lor inedit, un parfum de gingașă iubire pentru cei ce cu sfială bat la porțile afirmării. De curând, la o lansare, pe melodia marșului Radezky
Agenda2005-36-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284163_a_285492]
-
De curând, la o lansare, pe melodia marșului Radezky, una din melodiile preferate ale dirijorului, cei mari au intrat în sala de spectacole de mână cu cei mai mici colegi ai lor de doar 3 sau cel mult 6 ani, coriștii de la Miniflores, deschizând astfel una din frumoasele acțiuni, atât de apreciate de spectatori. Despre începuturile acelei noi etape în căutările spre inimile oamenilor, inimosul dascăl își amintește că „era una dintre memorabilele mele perioade, una care avea să-mi rezerve
Agenda2005-36-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284163_a_285492]
-
venite odinioară cu cosițele bălaie, apoi crescute la braț cu cântecul de voie bună, pe Elena Huțu, Diana Păscuțiu, Amalia Gaiță, Andrada Dumitru, Floriana Pachia, Georgiana Militaru, pe băieții Andrei Tiba, Robert Fu, cel din urmă mezinul marii familii a coriștilor de o șchioapă. Micul chinez De Robert Fu, micuțul chinez cu ochișorii migdalați, zglobiu și atașat nevoie mare de Minifloresul lui drag și deopotrivă de „nea Nicu”, îl leagă o autentică „colegialitate”. N-are decât trei anișori, dar e mândru
Agenda2005-36-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284163_a_285492]
-
în Grădina Raiului. Eroii, prin sacrificiul adus la Altarul Neamului, și-au ispășit demult toate păcatele”. De iertare avem nevoie noi pentru uitare și indiferență. Lacrimile neuitării au picurat la Panteonul Eroilor din s. Mahala și prin cântările divine ale coriștilor, susținuți de preoteasa Livia și prin vocile îngerești ale tinerelor Elena Petriuc, Maria Hostiuc, Irina Ivaneț, și prin elogierile profesoarei de istorie Ana Hostiuc, care își instruiește elevii în spiritul patriotismului, iubirii de Neam, glorificării eroilor. Grație generoasei doamne, Excelenței Sale
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
prin cântec rupând zăgazurile nedreptelor noastre hotare, prin cântec neam putut cunoaște și aprecia, prin cântec ne-am legat sufletul de frați 172. În Banat, Doina debutează prin concertele de la Caransebeș și Lugoj, în zilele de 21-24 aprilie 1902 173, coriștii severineni fiind primiți cu căldură și entuziasm . La Lugoj, de pildă, doiniștii au fost întâmpinați de cele cinci reuniuni muzicale locale și de peste zece mii de locuitori ai orașului: Rar s-a mai văzut prin părțile noastre o serbare atât de
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
Ciprian Porumbescu, Pui de lei de Ion Vidu, și Doina, compoziție proprie. În vara anului 1906, corul Doina participa la marile serbări de la București. Pentru a se putea deplasa la București, Paulian s-a văzut nevoit a-i obliga pe coriști la o contribuție bănească , un fel de obligație benevolă, acceptată în unanimitate. Festivalul coral de la București s-a desfășurat la Arenele Romane în zilele de 27 - 29 august, cu participarea reuniunilor și societăților de cântări din Ardeal, Banat, Bucovina, Crișana
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
Ardeal, Banat, Bucovina, Crișana, 208 Oltenia, Muntenia. Societatea muzicală română Doina, numărând o sută de persoane ( cor și orchestră) , s-a dovedit a fi al doilea cor din țară după Carmen, al somnului Kiriac 178. De altfel, exemplara comportare a coriștilor severineni a fost comentată la modul superlativ de numeroase ziare bucureștene 179. Succesul obținut la București a impulsionat activitatea viitoare a Doinei care, din an în an, a devenit mai prestigioasă. În afara concertelor anuale, corul societății depune o activitate meritorie
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
de strigătele de bucurie. Numai locuitorii comunei Răcăjdia nu și-au putut manifesta bucuria ți fericirea . Harnicul notăraș s-a îngrijit ca valahii( cei din Răcăjdia n.n.) să nu tulbure liniștea, luând instrumentele fanfarei și bătând până la sânge pe bieții coriști. 209 Concertul corului Doina a avut loc în frumoasa sală a teatrului. Programul, alcătuit cu grijă și executat impecabil, a făcut ca sala în nenumărate rânduri să izbucnească în ropote de aplauze. În mod deosebit au surprins auditoriul piesele corale
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
din mici ticuri „trădătoare”... Placa turnantă pentru cabinele de funicular se află la Hallidie Plazza pe Powell Street unde de regulă sunt aștepați foarte mulți turiști pentru o scurtă călătorie în oraș. Așteptarea poate dura foarte mult, dar sunt mulți „coriști” pe stradă care te fac să te simți foarte bine, cum se va și întâmpla. Cabinele de funcular ajung pe placa turnantă, lângă pasagerii în așteptare, sunt rotite manual de conductori, după care „culeg” alți pasageri într-o nouă călătorie
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
crește, și dragostea lui Dumnezeu este turnata în inimile noastre prin Duhul Sfânt. Cea de-a 42-a Covenție rămâne un bun exemplu de colaborare între bisericile din metropola Atlantei, adaugându-se alte biserici precum Biserică “Betel” din Nashville, TN și coriștii din Carolina de Nord. În vreme ce zilele sunt tot mai grele, Duhul Sfânt ne-a sensibilizat să ne pregătim pentru venirea Domnului Isus Cristos. Slăvit și binecuvântat să fie Domnul Isus Hristos care și-A făcut prezenta prin Duhul Sau cel Sfânt
CONVENTIA BISERICILOR PENTICOSTALE ROMANE DIN SUA SI CANADA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349588_a_350917]
-
apucă-te degrabă de zacuscă, căci cum spune al tău Eminescu „vreme vine, vreme trece”. Capriciile vremii sunt cele care ne conduc. Furtuna ne este Președinte, iar seceta ne este Prim Ministru. Mă așteptam să faceți constatarea asta tristă voi, Coriști Acordori Din Mers. Dar se pare că nu aveți curajul sau poate totul este perfect în jurul vostru și, de fapt, seceta este doar pentru unii. Toate vitregiile ni se întâmplă în plin secol informatizat și... pseudotehnocratic. Am fost șocată când
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
ilustrațiile aferente: „Viața corală în Bucovina”, „Coruri școlare și studențești”, „Coruri ale românilor și societățile muzicale”, „Coruri țărănești și meșteșugărești” - și, ca extensie, în afara perimetrului bucovinean - „Coruri din zonele Fălticeni, Botoșani și Dorohoi”. „Vie amintire și recunoștință compozitorilor, dirijorilor și coriștilor formați pe plaiurile Bucovinei” Primul album al seriei este datat în anul 1977. Scrisul artistic pe filele de carton negru (scriere realizată cu „tuș alb de Canada”) îi aparține preotului Vasile Onică. Lucrarea, așa cum este consemnat, a fost realizată „cu
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
1977. Scrisul artistic pe filele de carton negru (scriere realizată cu „tuș alb de Canada”) îi aparține preotului Vasile Onică. Lucrarea, așa cum este consemnat, a fost realizată „cu gândirea de a păstra o vie amintire și recunoștință compozitorilor, dirijorilor și coriștilor formați pe plaiurile Bucovinei” și face referire la corurile bisericești și laice prezentate „în fotografii care oglindesc puternic trăirea religioasă și națională a poporului român din Țara de Sus a Moldovei”. Albumele „inserează în mod cronologic data fondării corurilor, numele
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
Șerboiu, preoții Spiridon Popescu și Spiridon Nițescu și înv. Apolon Levandovschi. După 1947 și până în preajma revoluției, la conducera corului au venit pe rând dr. C. Roman, C. Cotolan, Alfons Popescu, Gh. Gomoiu, Lucian Goian, Ion Oană,. După 1947, majoritatea coriștilor au fost cadre didactice, dar și oameni din sat, liber-profesioniști, țărani, muncitori forestieri, funcționari de la primărie, din sistemul cooperatist și bancar, etc. Prin felul în care a fost organizat și condus, prin calitatea vocală deosebită a membrilor săi, corul s-
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348505_a_349834]